Actualitate
Gândul Green. Cristian Ciulacu: ”Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani”/ Flavius Baciu: ”30 de ani durează monitorizarea după închiderea gropii de gunoi”/ Lazăr: ”Dacă s-ar face o colectare selectivă, există până la 30% de deseuri reciclabile”
Bucureștiul riscă să se transforme într-un Napoli al anilor 2000. Deșeurile din București sunt colectate în comun, doar 2% selectiv, iar ceea ce rămâne merge în depozit ca materie primă pentru incinerare, însă în București nu există un incinerator. Groapa de gunoi de la Chiajna funcționează în proporție de 25%, pentru că au trecut 20 de ani de când a fost înființată. 75% din capacitate nu mai este funcțional. La groapa de gunoi se produce energie electrică care ajunge la sistemul național. Stațiile de epurare transformă lichidul în apă potabilă. Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex a declarat că in doi ani de zile groapa de gunoi de la Chiajna isi va atinge capacitatea. Lazăr Cristian, Greenpoint a declarat că dacă s-ar face o colectare selectivă, există până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile. Câteva țări au ajuns la o asemenea cifră. În cazul în care va fi închisă, va trebui a fi monitorizată timp de 30 de ani. In ceea ce priveste lipsa unui incinerator, Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex, spune că trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri.
Invitații Gândul Green au răspuns întrebărilor moderatorului Dan Vardie în ceea ce privește viitorul Bucureștiului despre colectarea separată a deșeurilor, necesitatea unui incinerator, capacitatea depozitului de la Chiajna și consecințele închiderii acesteia.
Dan Vardie: Ceea ce se întâmplă ca și organizare de șantier este la nivel de groapă ecologică de talie europeană sau o tehnologie mai veche?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Ceea ce am implementat la Chiajna în decursul a anilor de zile a fost de a introduce tehnologie prietenoasă cu mediul. Ne-am raportat la capacitatea depozitului pentru a îmbunătăți factorii de aer, apă, sol. Avem tehnologii de epurare a levigatului, partea lichidă din corpul deșeului.
Dan Vardie: Levigatul se face înainte de aruncarea deșeurilor sau ulterior depunerii?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Este un proces ulterior. Toate depozitele au această obligativitate să colecteze de pe radierul depozitului și să trateze permanent prin procesul levigatului, cu un randament care poate merge până la 70%.
”Anual se strâng zeci de mii de metri cubi de gunoi”
Dan Vardie: În groapa de la Chiajna ce canitate se adună, astfel încât să nu ajungă în pânza freatică?
Flavius Baciu, project manager Iridex: Tehnologia ne obligă să avem un rezervor cu rol de omogenizare, în care zilnic funcționează patru module, cu 3 metri cubi pe ora. În total, anual se strâng zeci de mii de metri cubi, fluxul fiind continuu, cu aparatură integrată.
”Nu există nici măcar un proiect în desfășurare de către Primăria Capitalei pentru a gestiona aceste tipuri de deșeuri”
Dan Vardie: Nu avem o soluție să scăpăm de aceste lichide din gunaoie?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Ne trebuie tehnologie să scăpăm de aceste lichide, o colectare de la sursă, dacă se face separat, lichidele se pot utiliza pentru alte materiale care se pot valorifica. Putem și noi să beneficiam de valorificarea materialelor reciclabile. Autoritățile locale nu au implementat măsură colectării separate a deșeurilor, singura soluție pe care o are Bucureștiul. Nu există nici măcar un proiect în desfășurare de către Primăria Capitalei pentru a gestiona aceste tipuri de deșeuri. Nu există reguli unitare cu privire la separarea deșeurilor de la sursă, astfel încât să fie valorificate materiale deșeuri de ambalaje, reciclabile sau biomasă. Colaborarea este necesară pentru colectarea deșeurilor.
Dan Vardie: Ați vobit despre faptul că autoritățile locale nu încearcă să ajute separarea deșeurilor. Ați auzit în campania electorală să fie menționat un proiect de acest gen?
Lazăr, Greenpoint: În campania electorală nu am urmărit foarte mult, dar suntem pe punctul de a avea probleme legate de deșeuri în București de la Comisia Europeană. Suntem pe punctul de a pierde banii alocați pe infrastructura mare, pentru a face ca aceste proiecte să fie alternative și nu amestcate.
Gazele sunt un pericol
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Grijă este de a avea gaze produse prin fermentarea deșeurilor. Potrivit celor mai bune practici, nu mai trebuie să vorbim depre noțiunea de groapă de gunoi. Potrivit legislatiei europene, depozitele ecologice trebuie să fie prevăzute cu sisteme de captare și ardere a gazului de depozit. La depozitul Chiajna au fost dezvoltate puțuri, toate fiind colectate în unități de măsură și control, pentru a monitoriza compușii. Avem grijă ca tot sistemul de vacuum care absoarbe din tot corpul de gaze și îl arde controlat să fie în sistem comun. Garda de Mediu ne-a recomandat să punem unități de ardere cu valorificare energetică.
”Depozitul nu se poate extinde sau închide”
Dan Vardie: Cât gunoi mai poate fi depozitat? Ne apropiam de capacitatea maximă?
Flavius Baciu, project manager Iridex: Avem circa 400.000 metri cubi de deșeu. Depozitul nu se poate extinde sau închide.
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Noi nu suntem proprietarii deșeurilor, ci obligativitatea revine Primăriei.
”Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani”
Dan Vardie: În cât timp isi va atinge capacitatea această groapă?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: În doi ani. Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani. Dacă ar trebui să ne conformăm UE, și la 10 ani.
”Exista până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile”
Dan Vardie: Cam cât la sută este gunoi menajer și cât ajunge la groapa de gunoi?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Prin cele două trepte de sortare și tratare mecanică, reducem deșeuri reciclabile între 5-10%, vandabil, inclusiv depinde de luna care ne raportăm.
Lazăr, Greenpoint: Dacă s-ar face o colectare selectivă, exista până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile. Câteva țări au ajuns la o asemenea cifra. In chestiune de ambalaje trebuie să ajungem la un grad de recuperare de 75%, pentru celelalte tipuri de desuri 50%.
”Ține de performanata fiecărui primar. Cine nu își va face treaba, va primi amenzi usturătoare din 2020”
Dan Vardie: Cât credeți că se poate implementa din 80%?
Lazăr, Greenpoint: Acest domeniu este foarte politizat și ține de politica autorității publice locale. Legislația există, trebuie aplicată. Sunt câteva orașe care au rezultate mai bune, Autoritățile au indicatori de performanță. Ține de performanata fiecărui primar. Cine nu își va face treaba, va primi amenzi usturătoare din 2020, altfel se vor aplica penalități României.
”30 de ani durează monitorizarea după închidere”
Dan Vardie: In 2-3 ani de zile trebuie să închidem groapa Chiajna. Ce se poate întâmplă? Poate genera o pandemie?
Flavius Baciu, project manager Iridex: Este un proces. Depozitul este format din mai multe celule, care ajung la maturitate. Trebuie să extragem gazul liniar. 30 de ani durează monitorizarea după închidere. Este un organism viu, iar reacțiile arată că această e recomandarea.
”Trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri”
Dan Vardie: De ce Bucureștiul nu are un incinerator?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: E bine cunoscută problema din anii 2010-2013. De ce nu s-au gășit soluții de valorificare? Nu are sens, dacă nu beneficiezi de aceste avantaje. E un cumul de factori. Noi ca operatori considerăm că e momentul pentru un incinerator.
Știm că dacă ardem ceva, ulterior rezultă cenușă pentru care trebuie găsită o soluție. Trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri.
Ce ar fi bine de stiut
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex: Trebuie să ne învățăm să colectăm acasă, să avem grijă ca alții să o facă, să depozităm doar ce e inert. Probabil o să intervină un incinerator. Cam așa arată viitorul nostru.
Actualitate
AUSA 2024: Tot ce trebuie să știi despre Conferința Anuală a Asociației Armatei SUA
Capitala națională trece prin prima repriză de frig a anului, dar în interiorul Centrului de Convenții Walter E. Washington săptămâna viitoare va fi destul de cald — măcar pentru cei interesați de Armata SUA.
Da, este din nou momentul pentru conferința anuală a Asociației Armatei SUA (AUSA), cea mai mare adunare de lideri și profesioniști din comunitatea de apărare din Statele Unite.
Actualitate
Colaborare internațională pentru îmbunătățirea conștientizării domeniului spațial la Polul Sud
Ministerele Apărării din Regatul Unit și Canada plănuiesc o demonstrație comună pe orbită pentru a monitoriza sateliții și deșeurile spațiale care trec peste Polul Sud, ca parte a unui proiect pilot canadian destinat îmbunătățirii conștientizării domeniului spațial.
“Obiectele spațiale deasupra Polului Sud al Pământului sunt mai puțin monitorizate decât cele deasupra Polului Nord, iar misiunea va informa viitoarele considerații privind supravegherea spațială pe baza constatărilor misiunii,” conform unui comunicat de presă al guvernului britanic de joi.
Laboratorul de Știință și Tehnologie al Apărării din Regatul Unit, în numele Ministerului Apărării (MoD) și al Comandamentului Spațial din Regatul Unit, va contribui cu un pachet experimental de senzori la proiectul “Redwing,” gestionat de organizația canadiană de cercetare în domeniul apărării, Defence Research and Development Canada (DRDC), se arată în comunicat.
“Această cooperare internațională de cercetare între cele două țări oferă oportunitatea de colaborare comună și de dezvoltare a infrastructurii prototip și a arhitecturii de procesare a datelor,” a declarat comunicatul britanic.
Proiectul Redwing a fost inițiat în martie 2023, cu un contract de 15,8 milioane CAD (aproximativ 11,7 milioane USD) acordat unui consorțiu condus de Magellan Aerospace, cu sediul în Winnipeg. Proiectul preconizează lansarea unui mic satelit în 2027, într-o orbită de aproximativ 575 de kilometri deasupra suprafeței Pământului, în jurul polilor Nord și Sud.
Proiectul a decis acum să activeze o “opțiune de contract pentru a adăuga un subsatelit de 900,000 de dolari la proiectul Redwing,… cunoscut sub numele de Inovator Mic în Conștientizarea Spațială (LISSA),” explică comunicatul de presă al DRDC de joi.
LISSA, un nanosatelit de dimensiunea unei cutii de cereale, va fi desfășurat după ce Redwing va fi pe orbită pentru a zbura “în tandem” cu acesta la o distanță de aproximativ 200 de kilometri, transportând pachetul de senzori al Regatului Unit, conform comunicatului guvernamental britanic.
Pachetul conține o cameră cu infraroșu de unde scurte (SWIR), după cum explică comunicatul canadian, care “înregistrează dincolo de spectrul de lumină vizibilă și va aborda provocarea tehnică a luminii reflectate de nori și gheață în regiunea Polului Sud în timpul verii antartice.”
“Împreună, acestea vor testa cum se poate oferi o mai bună conștientizare a domeniului spațial, cu un accent pe mega-constelații, care orbitează la înălțimi de sub 2,000 km. Cu toate acestea, Redwing va fi, de asemenea, capabil să monitorizeze obiecte la înălțimi care se apropie de Luna Pământului, cunoscute sub numele de orbite cis-lunare, la aproximativ 380,000 km,” adaugă acesta.
Comandamentul Spațial al SUA a fost de mult interesat de îmbunătățirea monitorizării spațiale în emisfera sudică, unde armata americană are puține radare sau telescoape. De asemenea, a fost tot mai interesat de monitorizarea activităților spațiale în vasta regiune de spațiu dintre Pământ și Lună, în mare parte din cauza îngrijorărilor cu privire la ambițiile lunare ale Chinei.
Actualitate
Colmatizarea lacunelor: armata SUA se indreaptă spre drone comerciale după retragerea RQ-7B Shadow
Decizia Armatei Statelor Unite de a suspenda întreaga sa flotă de drone RQ-7B Shadow a dus la o lacună de capacitate pentru soldații care se bazau anterior pe aceste drone pentru operațiuni de recunoaștere și supraveghere. Deși armata analizează un nou sistem de platformă care să fie disponibil soldaților începând cu sfârșitul anului 2027, acest interval de așteptare este considerat prea lung. Astfel, potrivit colonelului Nick Ryan, directorul Managerului de Capacitate al Armatei pentru Sisteme Aeriene Nemancate, armata se îndreaptă către opțiuni disponibile comercial.
„Există o lacună în care unitățile noastre nu au active și nu au capacitate de antrenament în acest moment, pentru a învăța și a dezvolta TTP-uri [tactici, tehnici și proceduri],” a declarat Ryan pentru Breaking Defense înainte de conferința anuală a Asociației Armatei SUA. „Am început să gândim în afara cutiei pentru a ajuta cu această problemă.”
Liderii armatei au anunțat planul de retragere a dronelor Shadow la începutul lunii februarie, ca parte a unei reconfigurări mai ample a aviației. Până la sfârșitul lunii septembrie, toate aceste drone fuseseră retrase din unități, conform lui Ryan. Planul pe termen lung este de a desfășura un nou Sistem Aerian Nemandat Tactical Future (FTUAS) la nivelul brigăzii, iar două companii — Griffon Aerospace și Textron Systems — sunt în prezent în competiție pentru acest contract râvnit. Dacă această competiție rămâne pe calea cea bună, armata se așteaptă să desemneze un câștigător în cursul acestui exercițiu fiscal și să înceapă primirea noilor drone spre sfârșitul exercițiului fiscal 2027.
Potrivit lui Ryan, acest plan prezintă probleme pentru soldații care au nevoie de o capacitate interimară acum, iar declarații de nevoi operaționale emergente au sosit din diverse unități, inclusiv Grupurile de Luptă Multi-Domeniu din Indo-Pacific și Europa.
O parte din planul de viitor include, în parte, utilizarea listei Blue UAS a Unității de Inovație în Apărare (DIU) — o inițiativă menită să ajute armata să selecteze mai repede sisteme comerciale complet lipsite de piese chinezești. Teoretic, dacă o dronă se află pe lista aprobată, o unitate poate să o achiziționeze.
Cu toate acestea, atunci când armata a apelat la această listă la începutul anului, niciuna dintre dronele listate nu ar fi putut umple lacuna creată de retragerea Shadow, astfel că Ryan și ceilalți au colaborat cu DIU pentru refresh-ul listei Blue UAS.
„Probabil că nu putem include ceva atât de mare precum Shadow pe lista DIU Blue, cum ar fi un Grup 3 care cântărește câteva mii de kilograme, deoarece acest lucru ar depăși probabil … 350,000 de dolari,” a spus Ryan. În schimb, opțiunile potențiale ar putea fi în intervalul Grup 2, cântărind mai puțin de 55 de kilograme, având capacitatea de a zbura mai mult de patru ore pe distanțe mai mari de șase mile, observând atât ziua, cât și noaptea, și posibil având capacitatea de a desemna cu laser.
„Aceasta este suficient pentru a umple lacuna pentru moment, pentru a permite unităților să aibă măcar ceva cu care să se antreneze, ceea ce este mai bine decât nimic în acest moment,” a explicat Ryan.
Serviciul este, de asemenea, interesat de adăugarea dronelor cu vizionare la prima persoană pentru nivelurile de echipă și pluton, a adăugat el.
După ce DIU a lansat apelul pentru refresh-ul listei Blue mai devreme în acest an, au venit 360 de propuneri din partea a 220 de companii pentru opțiuni atât de platformă, cât și de tehnologie de suport. Această listă a fost acum restrânsă la 36 de platforme zburătoare de la aproximativ 15 furnizori, iar aceste capabilități sunt programate pentru teste la începutul lunii noiembrie la 29 Palms al Corpului Marin din California de Sud. După ce dronele vor fi testate, vor fi demontate pentru a inspecta toate componentele, după cum a explicat Emeneker. Dacă părțile trebuie înlocuite, companiile vor avea opțiunea de a face aceasta.
Până la începutul lunii decembrie, Emeneker preconizează că dronele care vor trece de testare vor începe să apară pe lista Blue și vor fi continuu adăugate pe o bază rolling. Până la sfârșitul lunii februarie, a adăugat el, dronele care nu vor fi selectate de către servicii vor fi eliminate din listă.
„Vom lista produsele cât mai repede posibil, nu vrem ca utilizatorii finali să aștepte și nici să facem companiile să aștepte,” a spus Emeneker.
Între timp, oficialii din Comandamentul Aviației și Rachetelor ale Armatei și din Comandamentul de Dezvoltare a Capacităților de Luptă ale Armatei vor lucra la obținerea autorizațiilor de aeronavigabilitate, astfel încât, de îndată ce dronele potrivite sunt oficial adăugate pe listă, fie ca substitut pentru misiunea Shadow sau drone cu vizionare la prima persoană, serviciul poate face recomandări unităților.
„Dacă putem obține mai multe sisteme disponibile care sunt conforme cu NDAA [Legea de Apărare Națională], de care armata este cu adevărat interesată să achiziționeze … și Congresul alocă fonduri pentru unități, atunci unitățile vor merge absolut acolo și vor începe să achiziționeze aceste lucruri,” a declarat Ryan.
-
Exclusivacum 4 zile
Primarul care a părăsit Cătina cu ghivecele și pietrele în brațe: o poveste de alegeri și controverse
-
Exclusivacum 4 zile
Fraude imobiliare în România: Scandalurile Nordis și White Tower dezvăluie un sistem corupt
-
Exclusivacum 4 zile
Ipocrizia lui Ciolacu: oferte controversate pentru marea industrie
-
Exclusivacum 3 zile
Emil Pascut despre impactul prostiei în funcții decizionale și controversele OUG 59/2017
-
Exclusivacum 3 ore
Corupție și imprumuturi ilegale în rândul poliției prahovene: un dosar penal incepe să se desfășoare
-
Exclusivacum 4 zile
Abuzuri și interpretări eronate în Poliția de Frontieră
-
Exclusivacum o zi
Un vis trăsnit la grătar: Emil Păscuț și soluții pentru pensiile militare
-
Exclusivacum 2 zile
Emil Pascut: Majorarea pensiei la Metrou ridică intrebări despre principiul contributivității în sistemul pensionării