Actualitate
Gândul Green. Cristian Ciulacu: ”Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani”/ Flavius Baciu: ”30 de ani durează monitorizarea după închiderea gropii de gunoi”/ Lazăr: ”Dacă s-ar face o colectare selectivă, există până la 30% de deseuri reciclabile”
Bucureștiul riscă să se transforme într-un Napoli al anilor 2000. Deșeurile din București sunt colectate în comun, doar 2% selectiv, iar ceea ce rămâne merge în depozit ca materie primă pentru incinerare, însă în București nu există un incinerator. Groapa de gunoi de la Chiajna funcționează în proporție de 25%, pentru că au trecut 20 de ani de când a fost înființată. 75% din capacitate nu mai este funcțional. La groapa de gunoi se produce energie electrică care ajunge la sistemul național. Stațiile de epurare transformă lichidul în apă potabilă. Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex a declarat că in doi ani de zile groapa de gunoi de la Chiajna isi va atinge capacitatea. Lazăr Cristian, Greenpoint a declarat că dacă s-ar face o colectare selectivă, există până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile. Câteva țări au ajuns la o asemenea cifră. În cazul în care va fi închisă, va trebui a fi monitorizată timp de 30 de ani. In ceea ce priveste lipsa unui incinerator, Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex, spune că trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri.
Invitații Gândul Green au răspuns întrebărilor moderatorului Dan Vardie în ceea ce privește viitorul Bucureștiului despre colectarea separată a deșeurilor, necesitatea unui incinerator, capacitatea depozitului de la Chiajna și consecințele închiderii acesteia.
Dan Vardie: Ceea ce se întâmplă ca și organizare de șantier este la nivel de groapă ecologică de talie europeană sau o tehnologie mai veche?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Ceea ce am implementat la Chiajna în decursul a anilor de zile a fost de a introduce tehnologie prietenoasă cu mediul. Ne-am raportat la capacitatea depozitului pentru a îmbunătăți factorii de aer, apă, sol. Avem tehnologii de epurare a levigatului, partea lichidă din corpul deșeului.

Dan Vardie: Levigatul se face înainte de aruncarea deșeurilor sau ulterior depunerii?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Este un proces ulterior. Toate depozitele au această obligativitate să colecteze de pe radierul depozitului și să trateze permanent prin procesul levigatului, cu un randament care poate merge până la 70%.
”Anual se strâng zeci de mii de metri cubi de gunoi”
Dan Vardie: În groapa de la Chiajna ce canitate se adună, astfel încât să nu ajungă în pânza freatică?
Flavius Baciu, project manager Iridex: Tehnologia ne obligă să avem un rezervor cu rol de omogenizare, în care zilnic funcționează patru module, cu 3 metri cubi pe ora. În total, anual se strâng zeci de mii de metri cubi, fluxul fiind continuu, cu aparatură integrată.
”Nu există nici măcar un proiect în desfășurare de către Primăria Capitalei pentru a gestiona aceste tipuri de deșeuri”
Dan Vardie: Nu avem o soluție să scăpăm de aceste lichide din gunaoie?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Ne trebuie tehnologie să scăpăm de aceste lichide, o colectare de la sursă, dacă se face separat, lichidele se pot utiliza pentru alte materiale care se pot valorifica. Putem și noi să beneficiam de valorificarea materialelor reciclabile. Autoritățile locale nu au implementat măsură colectării separate a deșeurilor, singura soluție pe care o are Bucureștiul. Nu există nici măcar un proiect în desfășurare de către Primăria Capitalei pentru a gestiona aceste tipuri de deșeuri. Nu există reguli unitare cu privire la separarea deșeurilor de la sursă, astfel încât să fie valorificate materiale deșeuri de ambalaje, reciclabile sau biomasă. Colaborarea este necesară pentru colectarea deșeurilor.
Dan Vardie: Ați vobit despre faptul că autoritățile locale nu încearcă să ajute separarea deșeurilor. Ați auzit în campania electorală să fie menționat un proiect de acest gen?
Lazăr, Greenpoint: În campania electorală nu am urmărit foarte mult, dar suntem pe punctul de a avea probleme legate de deșeuri în București de la Comisia Europeană. Suntem pe punctul de a pierde banii alocați pe infrastructura mare, pentru a face ca aceste proiecte să fie alternative și nu amestcate.
Gazele sunt un pericol
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Grijă este de a avea gaze produse prin fermentarea deșeurilor. Potrivit celor mai bune practici, nu mai trebuie să vorbim depre noțiunea de groapă de gunoi. Potrivit legislatiei europene, depozitele ecologice trebuie să fie prevăzute cu sisteme de captare și ardere a gazului de depozit. La depozitul Chiajna au fost dezvoltate puțuri, toate fiind colectate în unități de măsură și control, pentru a monitoriza compușii. Avem grijă ca tot sistemul de vacuum care absoarbe din tot corpul de gaze și îl arde controlat să fie în sistem comun. Garda de Mediu ne-a recomandat să punem unități de ardere cu valorificare energetică.
”Depozitul nu se poate extinde sau închide”
Dan Vardie: Cât gunoi mai poate fi depozitat? Ne apropiam de capacitatea maximă?
Flavius Baciu, project manager Iridex: Avem circa 400.000 metri cubi de deșeu. Depozitul nu se poate extinde sau închide.
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Noi nu suntem proprietarii deșeurilor, ci obligativitatea revine Primăriei.
”Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani”
Dan Vardie: În cât timp isi va atinge capacitatea această groapă?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: În doi ani. Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani. Dacă ar trebui să ne conformăm UE, și la 10 ani.
”Exista până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile”
Dan Vardie: Cam cât la sută este gunoi menajer și cât ajunge la groapa de gunoi?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Prin cele două trepte de sortare și tratare mecanică, reducem deșeuri reciclabile între 5-10%, vandabil, inclusiv depinde de luna care ne raportăm.
Lazăr, Greenpoint: Dacă s-ar face o colectare selectivă, exista până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile. Câteva țări au ajuns la o asemenea cifra. In chestiune de ambalaje trebuie să ajungem la un grad de recuperare de 75%, pentru celelalte tipuri de desuri 50%.

”Ține de performanata fiecărui primar. Cine nu își va face treaba, va primi amenzi usturătoare din 2020”
Dan Vardie: Cât credeți că se poate implementa din 80%?
Lazăr, Greenpoint: Acest domeniu este foarte politizat și ține de politica autorității publice locale. Legislația există, trebuie aplicată. Sunt câteva orașe care au rezultate mai bune, Autoritățile au indicatori de performanță. Ține de performanata fiecărui primar. Cine nu își va face treaba, va primi amenzi usturătoare din 2020, altfel se vor aplica penalități României.
”30 de ani durează monitorizarea după închidere”
Dan Vardie: In 2-3 ani de zile trebuie să închidem groapa Chiajna. Ce se poate întâmplă? Poate genera o pandemie?
Flavius Baciu, project manager Iridex: Este un proces. Depozitul este format din mai multe celule, care ajung la maturitate. Trebuie să extragem gazul liniar. 30 de ani durează monitorizarea după închidere. Este un organism viu, iar reacțiile arată că această e recomandarea.

”Trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri”
Dan Vardie: De ce Bucureștiul nu are un incinerator?
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: E bine cunoscută problema din anii 2010-2013. De ce nu s-au gășit soluții de valorificare? Nu are sens, dacă nu beneficiezi de aceste avantaje. E un cumul de factori. Noi ca operatori considerăm că e momentul pentru un incinerator.
Știm că dacă ardem ceva, ulterior rezultă cenușă pentru care trebuie găsită o soluție. Trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri.
Ce ar fi bine de stiut
Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex: Trebuie să ne învățăm să colectăm acasă, să avem grijă ca alții să o facă, să depozităm doar ce e inert. Probabil o să intervină un incinerator. Cam așa arată viitorul nostru.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
Actualitate
Investiții în infrastructură: cum susțin capacele de canalizare pentru infrastructura urbană proiectele marilor orașe
Marile orașe investesc constant în drumuri, rețele de utilități, parcări subterane, pasaje și cartiere noi. În planurile tehnice apar structuri complexe, calcule de rezistență, soluții pentru trafic intens și cerințe stricte de siguranță. În acest ansamblu, capacele de canalizare par detalii minore. În practică, ele influențează direct durabilitatea carosabilului, accesul la rețelele subterane și costurile de exploatare.
Dacă proiectezi sau execuți lucrări de infrastructură urbană, știi că o alegere greșită la nivelul unui capac poate genera tasări, infiltrații sau intervenții repetate. Articolul următor clarifică modul în care capacele de canalizare susțin proiectele marilor orașe și ce criterii tehnice merită analizate înainte de a le include în caietul de sarcini.
Înțelege funcția tehnică a capacelor în rețelele urbane
Un capac de canalizare asigură accesul controlat la căminele de vizitare pentru canalizare menajeră, pluvială, telecomunicații, apă sau gaze. În același timp, protejează rețeaua împotriva infiltrării apei de suprafață, a deșeurilor și a accesului neautorizat.
În majoritatea cazurilor, capacul preia sarcinile transmise de trafic și le distribuie către rama și structura căminului. Dacă dimensionezi greșit acest element, apar:
- Fisuri în jurul ramei și degradarea asfaltului.
- Deplasări ale capacului sub trafic repetat.
- Vibrații și zgomote care afectează confortul urban.
Pentru rezultate stabile, tratează capacul ca parte integrată din structura rutieră, nu ca accesoriu montat la final.
Alege materialul potrivit pentru aplicația corectă
Materialul influențează comportamentul în exploatare, frecvența intervențiilor și siguranța. Cele mai utilizate soluții în infrastructura urbană sunt fonta ductilă, polipropilena (PP) și materialele compozite pe bază de fibră de sticlă.
Fonta ductilă
Fonta ductilă rămâne o opțiune frecvent utilizată pe drumuri publice și în zone cu trafic intens. Oferă rezistență ridicată la sarcini mari, comportament bun la șocuri și uzură. Se încadrează ușor în clasele superioare prevăzute de SR EN 124 (de exemplu D400 sau F900).
Limitări:
- Greutate mare, care îngreunează manipularea fără echipamente adecvate.
- Valoare de reciclare, ceea ce poate încuraja furtul în anumite zone.
Polipropilenă (PP)
Capacele din PP se folosesc pentru zone pietonale, spații verzi sau aplicații rezidențiale cu trafic redus. Sunt ușoare, rezistente la coroziune și simplu de montat.
Limitări:
- Capacitate redusă de preluare a sarcinilor.
- Sensibilitate la deformare dacă le utilizezi peste clasa pentru care au fost proiectate.
Materiale compozite (fibră de sticlă)
Compozitele oferă rezistență mecanică bună raportată la greutate și nu prezintă valoare de recuperare a metalului. Rezistă la coroziune și la medii agresive.
Limitări:
- Preț inițial mai ridicat față de soluțiile din PP.
- Necesită respectarea strictă a indicațiilor de montaj pentru a evita deformările în timp.
Pentru utilizare uzuală în proiecte urbane complexe, analizează fișele tehnice și certificările produselor, nu doar materialul declarat.
Respectă clasele de sarcină și standardele aplicabile
Standardul SR EN 124 clasifică capacele în funcție de sarcina maximă pe care o pot suporta. În proiectele publice, această clasificare nu este opțională. Autoritățile solicită produse certificate și testate conform normelor.
Orientativ:
- Clasa A15 – zone pietonale, spații verzi.
- Clasa B125 – trotuare, parcări ușoare.
- Clasa C250 – rigole de bordură, zone adiacente carosabilului.
- Clasa D400 – drumuri publice cu trafic intens.
- Clasa E600 și F900 – zone industriale, portuare, platforme logistice.
Dacă instalezi un capac subdimensionat într-o intersecție aglomerată, riști cedarea acestuia sub sarcină repetată. În schimb, utilizarea unei clase superioare în zone exclusiv pietonale poate crește inutil bugetul.
La etapa de proiectare, verifică planul de trafic și corelează-l cu clasa de rezistență. Colaborează cu proiectantul de drum și cu inginerul de rețea pentru a evita supradimensionarea sau subdimensionarea.
În procesul de selecție, consultă gama de capace de canalizare de la Vodaland pentru infrastructura urbană, unde găsești produse încadrate clar pe clase de sarcină și aplicații. Analizează datele tehnice și corelează-le cu cerințele din caietul de sarcini.
Integrează corect capacul în structura rutieră
Performanța pe termen lung depinde nu doar de produs, ci și de montaj. În multe situații, problemele apar din cauza execuției necorespunzătoare a zonei din jurul căminului.
Pentru o integrare corectă:
- Asigură fundația stabilă a căminului, fără tasări diferențiale.
- Montează rama la cota finală a carosabilului, fără denivelări.
- Utilizează mortar sau beton de fixare adecvat clasei de trafic.
- Respectă timpii de întărire înainte de deschiderea circulației.
În zonele cu trafic greu, ia în calcul utilizarea unor rame cu sistem anti-vibrație sau garnituri elastice care reduc zgomotul și uzura la contactul capac-ramă.
Dacă execuți lucrări de reabilitare, verifică starea căminului existent. Înlocuirea doar a capacului, fără consolidarea structurii suport, poate genera probleme recurente.
Redu costurile de mentenanță prin alegere și planificare corectă
Bugetul inițial reprezintă doar o parte din costul total al investiției. Intervențiile repetate pentru reglaj, înlocuire sau remedierea tasărilor cresc cheltuielile și afectează traficul.
Pentru a limita costurile de exploatare:
- Alege materiale rezistente la coroziune, mai ales în zone cu apă sărată sau agenți chimici.
- Optează pentru sisteme cu blocare sau balamale în zone expuse furtului.
- Planifică inspecții periodice ale capacelor amplasate în intersecții și sensuri giratorii.
Un capac blocat sau dificil de deschis întârzie intervențiile la rețea. În situații de urgență, fiecare minut contează. De aceea, verifică și ergonomia produsului, nu doar rezistența la sarcină.
Pentru proiecte mari, include în documentație cerințe clare privind marcajele, codurile de identificare și trasabilitatea produselor. Aceste detalii simplifică mentenanța ulterioară.
Corelează alegerea capacelor cu cerințele de siguranță și mediu
Siguranța publică rămâne prioritară. Un capac instabil poate provoca accidente grave pentru pietoni, bicicliști sau șoferi. Suprafața antiderapantă și fixarea fermă în ramă reduc riscurile.
În zonele industriale, verifică rezistența la substanțe chimice și la temperaturi ridicate. În parcări subterane, analizează cerințele privind comportamentul la incendiu și evacuarea fumului, conform reglementărilor naționale aplicabile.
Impactul asupra mediului merită, de asemenea, evaluat. Materialele compozite sau polimerice nu corodează și nu necesită tratamente suplimentare anticorozive. Fonta, în schimb, permite reciclarea la finalul ciclului de viață, ceea ce poate susține o abordare responsabilă a resurselor.
Consultă întotdeauna un inginer structurist sau un proiectant de specialitate înainte de a lua decizia finală. Normativele locale și condițiile specifice ale amplasamentului pot impune cerințe suplimentare.
Planifică pe termen lung în proiectele majore ale orașelor
Reabilitarea bulevardelor, extinderea rețelelor în cartiere noi sau dezvoltarea parcurilor industriale implică sute sau mii de capace de canalizare. O abordare unitară simplifică atât execuția, cât și mentenanța ulterioară.
Stabilește de la început:
- Clasele de sarcină pentru fiecare tip de zonă.
- Materialele acceptate și criteriile de performanță.
- Procedura de montaj și verificare în șantier.
Uniformizarea soluțiilor într-un proiect amplu facilitează aprovizionarea și reduce riscul de erori. În plus, personalul de întreținere va lucra cu sisteme cunoscute, ceea ce scade timpul de intervenție.
Pentru marile orașe, capacele de canalizare influențează direct calitatea infrastructurii rutiere, siguranța traficului și eficiența intervențiilor la rețea. Dacă tratezi aceste elemente cu aceeași atenție acordată structurilor majore, vei obține o infrastructură coerentă, durabilă și ușor de administrat pe termen lung.
-
Exclusivacum 3 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 5 zile„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
-
Ancheteacum 3 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Featuredacum 3 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Featuredacum 3 zileErou pe crestele munților: Polițistul Moisil Lazăr-Doru, decorat cu Emblema de Onoare a MAI după o misiune dramatică de salvare
-
Exclusivacum 4 zileFier vechi, morți noi: cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ



