Actualitate
Românii au fost principalii turiști străini pe litoralul bulgăresc
Touroperatorul Travel Planner a efectuat un studiu, pe baza datelor statistice transmise de către Institutul Național de Statistică al Republicii Bulgaria. Potrivit statisticilor oficiale din Bulgaria, țara vecină a fost vizitată, în primele 8 luni ale acestui an, strict în scop turistic, de 216.033 de români, dintr-un total de 641.856 de concetățeni care au călătorit pentru diverse scopuri (inclusiv afaceri, vizite la prieteni și rude etc.). Dacă în iunie, din cauza pandemiei covid-19, pe litoralul bulgăresc au ajuns doar 9.254 de turiști români, numărul acestora a crescut la 58.313 în iulie și la 110.190 în august.
Ca o comparație cu anii precedenți, în iunie 2019, 33.033 de turiști români au vizitat Bulgaria, în iulie 2019 – 64.555, iar în august 2019 – 148.113. După cum se observă, diferența nu este foarte mare pentru vârful de sezon, în pofida pandemiei. Dacă mergem cu un an în urmă, în 2018, cifrele turiștilor români au fost următoarele: iunie – 59.880, iulie – 114.048, respectiv august – 137.258. Deci se observă, încă de anii trecuți, o tendință de creștere a preferinței turiștilor români față de litoralul bulgăresc pentru luna august și ultima parte a sezonului.
Dacă luăm ca reper luna de vârf august, în acest an au fost cu 25,6% mai puțini turiști români pe litoralul bulgăresc. În total, pentru perioada iunie – august, scăderea numărului de turiști români este de 27,5%, destul de ponderată ținând cont că majoritatea turiștilor au început să călătorească în Bulgaria mai ales după 1 iulie.
Pe primele 8 luni ale acestui an, scăderea incoming-ului pentru Bulgaria a fost de dramatică, de 78,8%, numărul turiștilor străini scăzând de la 4.551.947 în perioada amintită de anul trecut la 1.011.051 în acest an.
Travel Planner a efectuat, în premieră, și o comparație cu numărul de turiști români care au optat pentru litoralul românesc, tot în perioada iunie – august, cifrele fiind furnizate de către Institutul Național de Statistică. În august 2020, 377.536 de turiști români au fost pe litoralul românesc, față de 404.846, câți au fost anul precedent, scăderea fiind de 6,75%. Pentru toată perioada iunie – august 2020, 762.362 de turiști români au optat pentru litoralul românesc, respectiv pentru perioada similară a anului 2019, 917.909, scăderea fiind de 27% față de anul precedent. Ca pondere a turiștilor români care au ales turismul intern în această vară, litoralul românesc a câștigat câteva procente față de anul precedent. În concluzie, observăm o similaritate mare între opțiunile românilor pentru litoralul românesc și cel bulgăresc.
Însă cea mai mare surpriză a statisticilor este aceea că românii au asigurat cei mai mulți turiști străini pe litoralul bulgăresc, firește, după cei autohtoni. Iată topul turiștilor care au vizitat litoralul vecin în perioada iunie – august 2020:
Iunie
Iulie
August
Total
Bulgaria
74347
295643
458950
828940
România
9254
58313
110190
177757
Germania
3606
24836
23158
51600
Ucraina
178
15452
33202
48832
Polonia
472
18262
25311
44045
Serbia
19347
19026
2776
41149
Franța
438
3253
6200
9891
UK
326
774
2599
3699
Rusia
236
1564
1429
3229
Olanda
133
1867
926
2926
Danemarca
82
846
153
1081
Suedia
31
264
387
682
Norvegia
63
74
402
539
Pe primele 8 luni ale anului 2020, Bulgaria a fost vizitată de 1.011.051 de turiști străini, dintre care 216.033 au fost români, ceea ce reprezintă o pondere de 21,36% din total. În schimb, dacă ne raportăm strict la sezonul estival (lunile iunie, iulie și august), dintr-un total de 450.474 de turiști străini, statisticile au înregistrat 177.757 de români, ceea ce reprezintă o pondere de 39,46%.
De pe celelalte piețe, Bulgaria a suferit scăderi dramatice pentru perioada iunie – august. De exemplu, dinspre Germania scăderea a fost de 85,7% față de anul precedent, dinspre Polonia – 80%, dinspre Ucraina – 83,5%, dinspre Franța – 86,5%, dinspre Olanda 95,75%, dinspre Marea Britanie – 98%, iar dinspre Rusia, de 99%. De la niveluri de zeci sau sute de mii de turiști pe an, cât soseau în mod tradițional, în acest sezon, de pe multe dintre piețele țintă au mai venit doar câteva mii de turiști. Deci putem spune că românii au salvat litoralul bulgăresc, deși au preferat, în continuare, și litoralul românesc.
Raportat la regiunile Bulgariei, statisticile oficiale pentru luna iulie indică principalele municipalități pentru care au optat turiștii români:
- Varna: 33.213 (include stațiunile Nisipurile de Aur, Sf. Constantin și Elena)
- Nessebar: 25.244 (include stațiunile Sunny Beach, Nessebar, Obzor și Sveti Vlas)
- Balcik: 17.226 (include stațiunea Albena)
Tot în luna iulie, 246 de turiști români au înnoptat în stațiunea montană Bansko, iar 127 de turiști în municipalitatea Samokov, unde se află și stațiunea montană Borovets.
”Observăm că Bulgaria a primit, din România, cei mai mulți turiști străini în sezonul care tocmai a trecut. Ne bucură faptul că statisticile oficiale subliniază estimările noastre. Practic, putem spune că, în acest an, românii au salvat și turismul bulgăresc, nu doar turismul intern. La mare distanță de noi au mai sosit turiști din Polonia, Germania, Cehia, Marea Britanie, Olanda, Franța și Ucraina. Pe de altă parte, am colaborat foarte bine cu hotelierii și cu partenerii din Bulgaria și am reușit să depășim cu bine problemele și restricțiile generate de pandemie. Dacă în perioada martie – mai ne-am confruntat cu o luptă pentru supraviețuire, în iunie – iulie a fost o perioadă de incertitudine. În schimb, a urmat o explozie în luna august și în prima parte a lunii septembrie, care a redresat destul de mult situația, cel puțin pentru piața românească”, declară Sebastian Constantinescu, director general Travel Planner.
Touroperatorul Travel Planner a reușit să gestioneze criza determinată de pandemie. Până în septembrie a returnat toți banii celor care au solicitat. ”În lunile de izolare ne-am încăpățânat să rămânem optimiști și să ne concentrăm asupra siguranței turiștilor noștri. Ne bucurăm că am reușit să păstrăm această orientare până la finalul sezonului și le suntem recunoscători tuturor turiștilor că ne-au ajutat să ne păstrăm optimismul prin înțelegerea acestei situații atât de speciale. Am ținut permanent legătura cu clienții noștri, iar rezultatele se văd în cifre – litoralul bulgăresc a primit aproape ca în vremurile normale turiștii români, mai ales în a doua parte a sezonului estival”, subliniază Sebastian Constantinescu.
Travel Planner recomandă turiștilor să apeleze în continuare la agențiile de turism pentru că acestea au negociat pachete foarte avantajoase, cu oferte mult mai flexibile și garantează rambursarea banilor atunci când apar situații/restricții cauzate de pandemia covid-19. După cum s-a observat și până în prezent, agențiile de turism se dovedesc a fi de încredere și oferă turistului garanția accesării unui pachet turistic. Travel Planner sfătuiește pe toți turiștii să apeleze cu încredere la agenții, dar să se intereseze temeinic de seriozitatea agenției, de practicile avute în timpul stării de urgență, de garanțiile și politicile pe care le au în această perioadă.
”Am ales să rambursăm sume achitate pentru pachete turistice inclusiv în perioada de izolare, atunci când am avut cazuri sociale, persoane care au rămas fără serviciu. Firește, am creat priorități. Când au fost penalizări mari, de până la 100%, am obținut reduceri de la partenerii noștri și am scăzut până la 70% penalizările. Am ales să fim transparenți și se pare că secretul nostru este că am dat permanent dovadă de transparență. Am explicat turiștilor foarte direct și transparent situația, iar majoritatea a înțeles. Chiar dacă inițial am întâmpinat dificultăți cu o parte, într-un final ne-au oferit încrederea lor pentru care le mulțumim și pe această cale”, adaugă Sebastian Constantinescu.
Actualitate
O nouă dimensiune a recunoașterii pe câmpul de luptă: Teledyne FLIR Defense lansează sistemul Black Recon pentru vehicule blindate
Teledyne FLIR Defense a dezvăluit recent o inovație tehnologică de ultimă oră sub forma unei „microdrone” intitulate Black Recon. Conceput special pentru a fi integrat pe vehiculele terestre cu echipaj uman, acest sistem promite să ofere trupelor de la sol un avantaj tactic fără precedent, transformând fiecare vehicul într-un centru mobil de lansare și coordonare a dronelor.
Sistemul Black Recon este compus dintr-un lansator echipat cu trei aparate de zbor de dimensiuni reduse. Conform detaliilor tehnice oferite, dronele decolează în mod autonom, execută misiuni complexe de recunoaștere, supraveghere și achiziție a țintelor (RSTA), iar la finalul misiunii revin singure la lansator pentru andocare și reîncărcare automată.
Supraveghere persistentă la viteze de top: Performanțele tehnice care definesc noua microdronă
Deși cântărește mai puțin de 450 de grame, Black Recon impresionează prin capabilitățile sale de zbor. Microdrona poate atinge viteze de aproximativ 90 km/h și are o autonomie de zbor de până la o oră. Aceste specificații o fac ideală pentru monitorizarea rapidă a perimetrului în medii de luptă dinamice, unde informațiile în timp real sunt vitale pentru supraviețuirea echipajului.
Testele inițiale au fost deja efectuate cu succes în condiții climatice aspre, în Norvegia, pe parcursul iernii trecute. De asemenea, sistemul a fost evaluat în teren utilizând vehicule de tip Ford Raptor, demonstrându-și versatilitatea și capacitatea de integrare pe diverse platforme terestre.
Extinderea către piața globală: Contracte europene și perspective pentru forțele terestre americane
Impactul tehnologiei pe piața de apărare este deja vizibil. Dezvoltatorul a confirmat deja semnarea unor contracte cu doi clienți europeni, ale căror nume rămân confidențiale. Deși sistemul nu a fost încă prezentat oficial în demonstrații pentru Armata SUA, sunt așteptate teste oficiale cu forțele americane în cursul acestui an, interesul pentru soluții autonome de recunoaștere fiind la un nivel record.
Livrările pentru noul sistem sunt programate să înceapă în anul 2027. Totodată, producătorul și-a luat angajamentul de a dezvolta module suplimentare care vor extinde utilitatea sistemului. Viitoarele actualizări vor include sarcini utile letale și senzori specializați pentru detecția amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).
Siguranță sporită pentru operatori: Automatizarea ca pilon central al misiunilor de mare intensitate
Obiectivul principal al sistemului Black Recon este acela de a oferi comandanților o imagine clară și persistentă asupra câmpului de luptă, fără a expune militarii la riscuri inutile. Prin automatizarea completă a lansării, recuperării și reîncărcării, operatorii primesc acces rapid la informații tactice esențiale, menținând în același timp un ritm ridicat al operațiunilor.
Această soluție de ultimă generație subliniază tendința globală de a integra sistemele autonome în structura de bază a unităților de infanterie mecanizată, oferind o protecție sporită și o capacitate de reacție mult mai rapidă în fața amenințărilor imprevizibile.
Actualitate
Parteneriatul strategic cu sectorul privat în domeniul cibernetic: O nouă strategie pentru a contracara dominația Chinei
O prevedere recentă inclusă în proiectul legii politicii de apărare a Senatului SUA propune o colaborare fără precedent între guvern și hackerii civili. Această inițiativă este văzută de experți și foști oficiali militari ca o metodă esențială pentru a echilibra balanța puterii în fața rezervei mult mai vaste de operatori cibernetici ai Chinei. Programul pilot vizează evaluarea fezabilității utilizării contractorilor civili, care ar folosi propria infrastructură pentru a obține acces în sistemele țintă, rămânând însă sub direcția operațională și autoritatea US Cyber Command.
Echilibrarea forțelor în spațiul digital: Soluții pentru deficitul de personal
Unul dintre principalele argumente pentru adoptarea acestei măsuri este avantajul numeric zdrobitor al Chinei, estimat la un raport de 10 la 1 față de personalul cibernetic al SUA. În timp ce operatorii militari sunt o resursă limitată, atragerea sectorului privat ar putea extinde considerabil capacitatea de reacție. Spre deosebire de conflictele fizice, operațiunile cibernetice necesită un timp îndelungat pentru obținerea și menținerea accesului în rețelele inamice—proces care poate dura luni sau chiar ani. Prin delegarea acestor sarcini de monitorizare și menținere a accesului către civili, personalul militar ar fi eliberat pentru a se concentra pe „măiestria” războiului cibernetic și pe execuția efectelor ofensive.
Provocări juridice și riscuri de escaladare: Granița fină dintre acces și atac
Deși propunerea se limitează la obținerea accesului și nu permite contractorilor să execute „efecte” (distrugerea sau manipularea sistemelor), măsura nu este lipsită de controverse. Unii experți avertizează că implicarea civililor ar putea atrage represalii asupra infrastructurii civile naționale și ar putea încălca normele internaționale. Simpla pătrundere într-o rețea străină, chiar și fără a cauza daune imediate, poate fi interpretată de alte state ca un act ostil. Mai mult, utilizarea infrastructurii proprii de către companii ar putea transforma aceste entități private în ținte militare legitime în cazul unui conflict deschis.
Inovația privată ca motor al apărării: Viteză de reacție fără bariere birocratice
Dincolo de numărul de oameni, parteneriatul cu sectorul privat promite o accelerare a inovației. Utilizarea instrumentelor și a infrastructurii proprii le permite contractorilor să acționeze la „viteza relevanței”, evitând procesele lungi și anevoioase de achiziții publice și cerințe tehnice guvernamentale. Această abordare valorifică unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale SUA: capacitatea de soluționare inovatoare a companiilor americane. Dacă acest model va avea succes, el ar putea reprezenta trecerea de la simple parteneriate la o colaborare de tip „coechipier”, esențială pentru menținerea securității naționale într-un domeniu digital tot mai disputat.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
-
Exclusivacum 4 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 4 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum 20 de oreInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Exclusivacum 3 zileNu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor
-
Exclusivacum 3 zileRepublica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX



