EVRIKA! 

losif Sava: Simfonia are patru părţi: partea întiia, partea a doua, partea a treia şi… partea a patra. Dar atenţie, cuvintele trebuie pronunţate astfel încît să nu se înţeleagă nimic. Ei da, ar fi păcat altfel!

K.O. 

REGULA DE TREI SIMPLA. Pe timpul lui Ceauşescu era apă, cînd de „ape” se ocupa lliescu; pe timpul lui lliescu nu este apă. De „ape” oare cine se mai ocupă…? 

PARLAMENTARI BRITANICI LA BUCUREŞTI

O delegaţie a Comitetului parlamentar britanic pentru relaţiile cu evreii din Europa Răsăriteană, condusă de domnul Greville Janner, membru al Camerei Comunelor şi vicepreşedinte al Consiliului Mondial Evreiesc, a fost primită la Cotroceni de preşedintele Ion Iliescu. Au participat domnul Moses Rosen, rabinul şef al Cultului mozaic din ţara noastră şi domnul ambasador Michael Atkinson. Cu acest prilej, domnul Greville a declarat: „Am vizitat România de trei ori şi înainte de Revoluţie. In prezent se observă o schimbare minunată. Sperăm ca această tînără şi fragilă democraţie să se dezvolte, să se transforme într-o democraţie fermă, sigură”. Delegaţia a fost primită, apoi, de către primul ministru, domnul Petre Roman, şi de către domnii Alexandru Bîrlădeanu, preşedintele Senatului, şi Dan Marţian, preşedintele Camerei Deputaţilor.
DELEGAŢIE A BIROULUI ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII. Luni seara, la palatul Adunării Deputaţilor din Bucureşti, a avut loc o în-tîlnire între o delegaţie a Comisiei de anchetă a Biroului Organizaţiei Internaţionale a Muncii, condusă de dl. Jules Decheunes, şi membri ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi ai Comisiei pentru muncă, sănătate şi protecţie socială şi statutul femeii în societate ale Adunării Deputaţilor.

Ziarul Libertatea din 9 octombrie 1990 pag. 1-a ►

Privatizare
Caricatură de ANDO

Congresul romilor

Kris-ul şi Congresul Uniunii Democratice a Romilor au loc în municipiul Sibiu la Casa de Cultură a Sindicatelor, în zilele de 9 şi 10 octombrie 1990.    
Ordinea de zi va fi: 1. Prezentarea dării de seamă şi dezbaterea activităţii U.D.R. şi a organelor sale de conducere în perioada mai – octombrie a.c.; 2. Kris-ul actualilor conducători ai U.D.R şi al candidaţilor la viitoarea conducere a U.D.M.R.; 3. Rezolvarea problemelor de organizare şi conducere a Uniunii Democrate a Romilor; 4. Discutarea formelor de aliere şi coordonare a diferitelor formaţiuni politice, culturale, sindicale ale romilor din diferite localităţi şi zone.

O „afacere” dez… gropată?

După 11 ani, „afacerea Incognito” este dezgropată şi Eugen Barbu exmatriculat din Uniunea Scriitorilor. Avem de-a face cu o „soluţie finală” sau cu debutul unei sciziuni? Vom vedea. Pînă atunci, vă propunem, în ziarul de mîine, o rememorare a elementelor disputei de acum un deceniu.

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• DORU BRAIA – INEDIT!

Ne-a vizitat, de curînd şi pentru mult prea scurt timp, ilustrul nostru com-patriot, profesorul de democraţie Doru Braia. Este pentru noi prilejul să ne amintim că în fundul unui sertar zăcea, de luni de zile, un interviu pe care a avut amabilitatea să ni-l acorde pe nu mai puţin de 14 file de text, dimensiune care a făcut imposibilă, Ia vremea respectivă, publicarea. Revenim acum cu fragmente inedite din opera de o inestimabilă valoare a „buretelui îmbibat de democraţie”, cum însuşi s-a definit.

• DINTR-UN TRAMVAI SUPRAAGLOMERAT!

– Deci, domnule Braia, ziarul „Libertatea” a publicat o scrisoare aparţinînd unui procuror pensionar în care se fac aprecieri cu privire la statutul dv. dinaintea plecării în R. F. Germania, arătîndu-se că aţi fi suferit o condamnare pentru o infracţiune de drept comun. Care este adevărul?
– Sigur, în momentul în care am remarcat apariţia acestui anunţ mi-am pus imediat întrebarea dacă nu este, dacă nu funcţionează cumva, acelaşi laş mecanism al inscenărilor, care a funcţionat 45 de ani în această ţară. Nu poţi să te reţii de la o asemenea remarcă atunci cînd semnătura aparţine unui procuror pensionar (!). Sînt convins că era o funcţie juridică, obţinută şi exersată în cadrul dictaturii comuniste şi, deci, aşa cum conţinutul o dovedeşte, a provocat un reflex de instigare ce generează întotdeauna înscenarea. Este de remarcat, şi nu vreau să comentăm prea mult subiectul, anul la care se referă.
Sînt convins că nu este o greşeală, de tipar – 1964. Nu ştiu de unde mă cunoaşte acea sau acel procuror, dar se referă cu siguranţă la mine, pentru că sînt singurul Braia în R.F.G. Eu am acum 39 de ani, iar în anul menţionat aveam doar 13 ani. Doamne fereşte, n-am vrut niciodată, să pozez î postura unui om sută la sută integru, a unui sfînt, dar sînt convins că apogeul greşelilor mele în acea perioadă nu putea fi decît, eventual, spargerea unui geam cu o minge de fotbal, lucru care nu ştiu dacă putea face obiectul unei instanţe penale din acea vreme. Dacă cumva s-a întîmplat, nu mai ţin minte, părinţii mei, cu siguranţă, au echilibrat paguba produsă.    
– Îngăduiţi-mi să vă întrerup. Aţi suferit totuşi vreo condamnare în România? De ce fel?    
– Eu nu am fost niciodată condamnat, cu toate că, privind milioanele de condamnări din ultimii 45 de ani, putem remarca foarte, foarte multe cazuri de înscenare.    

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 9 octombrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 9 octombrie 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 9 octombrie 1990 pag. a 4-a ►

Interviu acordat de preşedintele Ion Iliescu ziarului „The New York Times”

(Associated Press)

Preşedintele României, Ion Iliescu, a declarat ziarului „The New York Times” că guvernul său a preluat „cîteva mii de membri” ai Securităţii – poliţia secretă, desfiinţată după înlăturarea şi executarea lui Nicolae Ceauşescu, în luna decembrie 1989. El a adăugat că foştii membri ai Securităţii contribuie la menţinerea ordinii publice. Majoritatea îndeplinesc „funcţii tehnice” şi au fost preluaţi numai după investigaţii care au stabilit că nu sînt vinovaţi de crime în timpul conducerii lui Ceauşescu.
„Există cîteva mii de profesionişti care nu au deţinut nici un fel de responsabilităţi politice, cu precădere tehnicieni, folosiţi acum în armată şi contrainformaţii, după ce au fost cercetaţi minuţios” – a declarat preşedintele Iliescu. El a precizat că grosul forţelor poliţiei secrete, inclusiv „20 000 oameni cu destinaţii speciale subordonaţi Securităţii”, au fost concediaţi, iar şefii lor – deferiţi justiţiei.
În interviul său, preşedintele Iliescu a motivat folosirea foştilor ofiţeri ai Securităţii afirmînd că România postrevoluţionară s-a confruntat cu numeroase probleme în menţinerea ordinii publice. El a spus că numai cîţiva agenţi ai Securităţii şi oameni ai armatei au tras asupra cetăţenilor civili în timpul Revoluţiei din decembrie, îndreptate împotriva guvernului comunist. Dacă ar fi fost mai mulţi, „am fi asistat la un masacru enorm” – a adăugat Iliescu.    
Oficialităţile române au apreciat numărul victimelor revoluţiei la peste o mie. 

Din partea MAE al României

Într-o ştire transmisă de agenţia de presă MTI la 5 octombrie a.c. se arată că „La ultima şedinţă a Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc la Bucureşti în perioada 2-4 octombrie a.c., opiniile delegaţiilor Ungariei, Cehoslovaciei şi Poloniei s-au despărţit de părerile celorlalţi participanţi la şedinţă (RDG deja nu a participat la şedinţă). În raportul prezentat la Ministerul Apărării al ţării sale, primul adjunct al şefului Marelui Stat Major al armatei ungare, general-maior Jozsef Biro, a spus, în esenţă, că statele mai sus menţionate nu au fost de acord cu părerea colegilor sovietici, români şi a comandamentului Forţelor Armate Unite, potrivit căreia pentru instruirea soldaţilor va fi necesară şi în viitor organizarea de manevre militare.
Ştirea a fost preluată de AFP, care, sub titlul „Dezacord în sînul Pactului de la Varşovia asupra viitorului manevrelor comune, potrivit unui general ungar”, arată:
„Ungaria, Cehoslovacia şi Polonia au exprimat dezacordul lor fată de URSS şi România asupra principiului menţinerii manevrelor comune ale armatelor ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia – a indicat primul locţiitor al şefului Marelui Stat Major al armatei ungare, generalul Jozsef Biro, citat de agenţia ungară MTI.
Generalul Biro – se arată în continuare în ştirea AFP – a precizat că, în cursul ultimei reuniuni, a Consiliului militar al forţelor armate ale pactului din 2-4 oct. la Bucureşti, acele trei ţări ar fi refuzat să urmeze URSS şi România, favorabile menţinerii în viitor a manevrelor comune, considerate necesare de Moscova şi Bucureşti pentru antrenarea armatelor”.
Pentru corecta informare a opiniei publice şi evitarea oricăror speculaţii în legătură cu amintita declaraţie, indiferent de mobilul lor, Ministerul Afacerilor Externe precizează următoarele:
Problema organizării de manevre multinaţionale nu s-a aflat pe ordinea de zi şedinţei în cauză şi nici nu a făcut obiectul discuţiilor la această reuniune. Nici o ţară participantă nu s-a pronunţat în sprijinul sau împotriva organizării de asemenea manevre.    
În ceea ce priveşte România, este de amintit că ea a fost singura ţară din Tratatul da la Varşovia care, de mai bine de două decenii, mai precis din 1968, nu a participat cu forţele sale armate la asemenea manevre multinaţionale. Cu atît mai mult, în noile condiţii create de Revoluţii din decembrie 1989 şi în contextul evoluţiilor pozitive de pe continentul european, nu se pune problema participării României la astfel de manevre. Oricum, dimensiunea militară a Tratatului de la Varşovia cunoaşte o diminuare constantă, astfel încît organizarea de asemenea manevre nu se pune, în general.
Este de precizat, totodată, că în acest an România nu a organizat şi nici nu a participat la aplicaţii de comandament pe linia statelor majore si nu are în vedere să organizeze sau să participe la asemenea aplicaţii în viitor.

Constantin Dobre, diplomat român, împreună cu soţia şi cu fiul lor în vîrstă de 16 ani au cerut azil politic în Marea Britanie, informează Home Office, menţionat de Associated Press. Constantin Dobre, în vîrstă de 44 ani, care se află în Marea Britanie numai din data de 16 septembrie a.c., s-a prezentat la Oficiul de emigrări din sudul Londrei, unde oficialităţile însărcinate cu această problemă i-au pus o mulţime de întrebări, a anunţat un purtător de cuvînt al Home Office-ului (Ministerul de Interne). Acesta a afirmat că diplomatul român „se teme de persecuţii şi îşi face griji în legătură cu securitatea familiei Familia Dobre ridică la 90 totalul românilor care au cerut azil politic în Marea Britanie în cursul ultimei săptămîni, a mai anunţat, purtătorul de cuvînt. Mulţi au afirmat asemenea lui Dobre, că le este teamă de persecuţii. 
Celelalte persoane care au cerut azil politic au făcut parte dintr-un grup de 200 de turişti aflaţi în vacantă.
În interviuri la Televiziunea britanică ei au afirmat că regimul lui Ion Iliescu nu garantează românului de rînd nici libertate, nici dreptate.
Purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Interne , a relevat că fiecare cerere de azi va fi examinată separat. „Pentru a li se acorda azil trebuie să demonstreze că au un motiv întemeiat de teamă „, a spus aceasta.
O persoană care a răspuns unui apel telefonic de la Ambasada României a replicat că acolo „nu este nimeni care să răspundă la întrebări”.
Agenţia de presă internă britanică, Press Association, afirmă că Dobre a spus angajaţilor români că, în pofida Revoluţiei din decembrie care l-a înlăturat pe dictatorul Nicolae Ceauşescu, Securitatea acestuia (poliţia secretă), continuă să funcţioneze.
Doamna Iolanda Strănescu, preşedinta Asociaţiei Britanico-Române, a declarat: „Se pare că Securitatea lucrează încă destul de mult. Cei din guvern care nu fac parte din Securitate se tem”. „Din ceea ce ne-a spus dl. Dobre, se pare că Securitatea încearcă să slăbească partidele politice din România. El ne-a spus că i s-a oferit o slujbă în cadrul Securităţii, legată în mod direct de subminarea partidelor de opoziţie”. D-na Strănescu, care a plecat din România cînd Ceauşescu era încă la putere, este şi reprezentanta Partidului Naţional Liberal din Marea Britanie.

O necesară punere la punct

Precizări oficiale în cazul Costică Dobre

Agenţiei de presă „Rompres” i-au fost remise, spre difuzare, următoarele precizări din partea Ministerului Afacerilor Externe al României:
Mai multe agenţii de presă au relatat despre faptul că dl. Costică Dobre, aflat la post la Ambasada română de la Londra, a cerut azil politic în Marea Britanie. Ştirile cuprind diverse impreciziuni în legătură cu persoana d-lui Dobre, atribuindu-i, printre altele, calitatea de diplomat.
In legătură cu cele de mai sus, M.A.E. doreşte să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Domnul Costică Dobre a fost angajat în Ministerul Afacerilor Externe la data de 2 aprilie 1990 pe un post de arhivar principal.
Angajarea d-lui Costică Dobre s-a făcut în contextul eforturilor făcute de minister pentru reînnoirea personalului, după Revoluţia din decemhrie 1989.
El s-a recomandat ca unul dintre conducătorii revoltei minerilor din Valea Jiului din anul 1977 împotriva dictaturii ceauşiste. În datele biografice prezentate în vederea angajării dl. Dobre a făcut, între altele, o serie de precizări, după cum urmează:

1. Nici înainte şi nici după absolvirea Institutului pentru pregătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice n-am deţinut nici o funcţie politică;
2. Toată viaţa mea am militat pentru cinste şi dreptate împotriva tuturor nedreptăţilor sociale ce se manifestau la orice nivel, drept pentru care am suferit enorm atît eu, cît şi familia mea;
3. M-aş simţi deosebit de onorat în cazul angajării mele în Ministerul Afacerilor Externe, pe de o parte pentru că nu doresc să fac decit politică de stat, iar pe de altă parte mi-aş putea realiza un mare vis de a şti tot ce se întîmplă în lume, contradicţiile şi evoluţia şi mai ales perioada actuală, de a mă implica direct în a sprijini acţiunile României pe plan extern cu cinste, demnitaţe si devotament.
În curiculum-vitae, dl Dobre mai precizează că la 17 noiembrie 1987, la două zile după revolta locuitorilor din Braşov, şi-a depus carnetul de membru PCR „în semn de protest raţă de catalogarea celor revoltaţi drept huligani, derbedei etc.”.
Ulterior, în cadrul acţiunii de schimbare a personalului aflat la ambasade înaintea Revoluţiei din 1989, la data de 16 septembrie 1990 fost trimis Ia Ambasada de la Londra pe un post de economist, urmînd a se ocupa de problemele financiare şi de contabilitate, şi nu pe un post diplomatic, cum au informat unele agenţii de presă.
În perioada premergătoare plecării la post, dl. Dobre a efectuat un stagiu de pregătire financiar-contabilă, pentru a se familiariza cu problemele specifice ambasadei.
În ultimele zile ale lunii septembrie 1990 s-a constatat că dl. Costică Dobre a dispărut de la locuinţă şi nu s-a mai prezentat la birou. La 1 octombrie 1990, un emigrant român a adus la ambasadă cheile de la locuinţă şi de la birou ale d-lui Dobre, informînd că acesta a solicitat autorităţilor britanice azil politic şi că s-ar afla în custodia Ministerului de interne al Marii Britanii. Ambasada noastră a informat Ministerul de Externe britanic (Foreign Office) despre dispariţia d-lui C. Dobre şi a solicitat relaţii. Pînă în momentul de faţă, ambasada nu a primit nici un fel de relaţii suplimentare.
În urma deschiderii casieriei şi a verificării numerarului şi a registrelor financiar-contabile existente la ambasadă a rezultat că dl. C. Dobre şi-a însuşit suma de 2.368 lire sterline. La aceasta se adaugă suma de 600 lire sterline primită ca avans la sosirea la post.
În legătură cu aceasta, la data de 5 octombrie a.c. Ministerul Afacerilor Externe român a sesizat organele de urmărire penală pentru instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Costică Dobre.