Actualitate
Beko lanseaza prima sa linie de electrocasnice care elimina peste 99% din bacterii si virusuri

Beko, lider al pieței europene de electrocasnice, lansează HygieneShield, o gamă inovatoare de produse de uz casnic, care vine să răspundă nevoilor actuale ale consumatorilor în contextul Covid-19 și al sporirii măsurilor de igienă.
Noua gamă cuprinde șapte electrocasnice dotate cu programe și funcții de dezinfectare a alimentelor ambalate și a obiectelor personale, care îi vor ajuta pe consumatori să rămână în siguranță acasă și, astfel, să se adapteze noului context. Linia HygieneShield a fost dezvoltată ca urmare a cercetărilor de piață desfășurate în întreaga lume. Grație noilor tehnologii inovatoare, electrocasnicele au capacitatea de a elimina peste 99% din bacterii și virusuri (inclusiv coronavirus), oferind un nivel superior de siguranță.
Cercetările de piață efectuate de Beko în 31 de țări au arătat că una dintre preocupările principale ale oamenilor în aceste momente este menținerea unui grad ridicat de igienă. Studiile arată că majoritatea consumatorilor dezinfectează ambalajele produselor cumpărate imediat ce ajung acasă și au grijă să-și igienizeze frecvent telefoanele mobile sau cheile. În plus, 75% dintre oameni recunosc că fac mai des curățenie în casă, 64% spun că spală mai frecvent rufe și 68% acordă o mai mare atenție dezinfectării ambalajelor produselor cumpărate.
Având ca sursă de inspirație natura, noua linie Beko utilizează aburul și căldura, astfel încât consumatorii să poată obține acasă rezultate excelente de igienizare. Lansarea noii game a avut loc în cadrul unui eveniment virtual, la care au participat Hakan Bulgurlu, Chief Executive Officer Arçelik, și Zeynep Yalım Uzun, Chief Marketing Officer Arçelik, alături de expertul medical Dr. Sarah Jarvis și Chris Sanderson, co-fondator și CEO al Future Laboratory.
„A fost un an foarte dificil și credem că, acum, mai mult ca oricând, toată lumea ar trebui să aibă acces la produse de bună calitate care să le mențină sănătatea, dar care să fie prietenoase și cu mediul. Suntem încântați să introducem pe piață cele mai recente inovații ale Beko și prima noastră linie completă de electrocasnice. Produsele au fost adaptate pentru a ajuta consumatorii să atingă un nivel ridicat de igienă acasă și, astfel, să fie mai protejați de infecții și boli. Tehnologiile noastre sunt testate, independent, de Airmid Health Group, o organizație de cercetare biomedicală respectată. Este dovedit că noile sisteme incluse în mașinile de spălat rufe și cele cu uscător, cuptoarele și frigiderele din gama HygieneShield sunt capabile să reducă în proporție de peste 99% virusul. Testele realizate de Airmid pentru sterilizatorul UV multifuncțional și uscătorul de haine sunt în desfășurare și ne așteptăm să finalizăm procesele de testare și certificare până în noiembrie. Mașinile de spălat vase sunt testate, independent, de Universitatea de Științe Aplicate Rhine-Waal și se așteaptă ca procesul de testare și certificare să fie finalizat în octombrie. Sperăm ca produsele noastre să ofere consumatorilor un grad suplimentar de confort, știind că stau în locuințe sigure și curate”, a declarat Hakan Bulgurlu, CEO Arçelik.
„Lumea pe care o știam s-a schimbat peste noapte și, acum, mai mult ca oricând, trebuie să înțelegem care sunt temerile și așteptările consumatorilor noștri și să răspundem rapid nevoilor pe care aceștia le au. Beko a făcut acest pas și suntem încântați să putem oferi clienților din România acces la produse inovatoare, care să-i ajute să se simtă mai în siguranță, în această perioadă marcată de incertitudini”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic.
Dr. Sarah Jarvis spune: „Am vorbit de nenumărate ori despre dezinfectarea cu ajutorul luminii UV, utilizată pe scară largă, de câțiva ani, pentru sterilizare în spitale, avioane și fabrici. COVID-19 ne-a determinat să fim mai atenți și să luăm cele mai stricte măsuri de protecție, dar pacienții mei încep să se gândească tot mai mult la modul în care își igienizează locuințele, unde petrec majoritatea timpului. Păstrarea lucrurilor curate este provocarea acestor zile și îi îndemn pe toți să mențină un sistem riguros de igienizare.”
Christopher Sanderson, CEO al Future Laboratory, companie londoneză de consultanță, scrie într-un nou raport: „Locuința a jucat un rol esențial în recenta criză globală. Peste noapte, aceasta s-a transformat în birou, școală, sală de sport, restaurant sau chiar cabinet medical, în funcție de context. Casele au devenit parte integrantă din lumea noastră externă.”
Igienizare profesională de fiecare dată, în propriul cămin
1. Sterilizator UV multifuncțional
Potrivit unor studii, coronavirusul poate supraviețui până la cinci zile pe suprafețele netede, dar sterilizatorul cu lumină UV este capabil să igienizeze acasă o gamă largă de obiecte. Cheile, telefoanele, portofelele, produsele ambalate din supermarketuri, pungile de plastic, biberoanele și jucăriile pot fi curățate în siguranță, într-un ciclu de 20-40 de minute, fără a deteriora obiectele. Acest dispozitiv inteligent poate fi depozitat oriunde în casă, iar afișajul său tactil îl face ușor de utilizat.
2. Frigider cu sertar cu lumină UV pentru dezinfectare
Combina frigorifică Beko din gama HygieneShield este prevăzută cu un sertar special cu lumină UV care elimină virusurile, bacteriile și germenii. Pot fi dezinfectate produsele alimentare aflate în ambalajul original și sigilat, fiind eliminate peste 99% din bacterii și virusuri, în aproximativ 40 de minute.
3. Uscător de rufe cu lumină UV
Uscătorul de rufe elimină bacteriile și virusurile și asigură dezinfectarea hainelor într-un mod sigur și convenabil. Programul UV Hygienic Refresh poate igieniza și reîmprospăta până la șase piese vestimentare uscate. În schimb, programul UV Hygienic Drying usucă și dezinfectează până la 5 kg de rufe spălate, inclusiv hainele care necesită spălare la temperaturi scăzute.
4. & 5. Mașină de spălat rufe și mașină de spălat cu uscător HygieneShield
Încă nu se știe cu exactitate cât timp poate supraviețui noul coronavirus pe țesături, așa că mulți oameni au început să spele hainele la programe mai lungi și la temperaturi mai ridicate – un lucru costisitor, nesustenabil și care riscă să deterioreze țesăturile.
Cu un algoritm inteligent, un canal de încălzire suplimentar și un sistem de ventilație, programul dedicat pentru igienizare umple tamburul cu aer fierbinte pentru a menține rufele la 60°C, oferind o igienizare fără apă. Mai mult de 99% din virusuri și bacterii sunt eliminate în doar 58 de minute, dintr-o cantitate de 2 kg de haine. Astfel, se pot face economii, mediul înconjurător fiind protejat prin evitarea utilizării de substanțe chimice și a apei în plus.
6. Cuptor încorporabil cu abur saturat și căldură
Acest cuptor nu doar gătește mâncarea, ci asigură și un nivel optim de igienizare. Folosind puterea excepțională de dezinfectare a aburului saturat și a căldurii, au fost dezvoltate două programe ce funcționează la 70 °C și respectiv 120 °C. Utilizarea cuptorului la 70 °C timp de 15 minute va dezinfecta suprafețele alimentelor ambalate, fără a afecta gustul și structura produselor. Utilizarea cuptorului la 120 °C timp de 20 de minute va igieniza articole precum boluri metalice și produse din sticlă.
7. Mașina de spălat vase HygieneShield
Pentru o igienizare suplimentară, mașina de spălat vase încorporează funcții cu abur și clătire cu apă fierbinte. Mașinile de spălat vase cu funcția Hygiene Intense oferă programe de dezinfectare utilizând temperaturi mai ridicate, de 60 °C (în timpul spălării principale) și 70 °C (clătire cu apă caldă). Tehnologia permite ca temperatura de peste 60 °C să fie menținută timp de 50 de minute, pentru o dezinfectare optimă a articolelor din bucătărie. Funcția Hygiene Intense oferă un pas suplimentar de clătire pentru a crește și mai mult nivelul de igienă. Tehnologia este testată, independent, de Universitatea Rhine Waal.
Despre Beko
Beko este marca internațională de electrocasnice a Arçelik Group și este prezentă în peste 140 de țări din întreaga lume. Beko este lider al pieței europene de electrocasnice independente și cel mai important brand de electrocasnice din Marea Britanie. Brandul este partener global principal al echipei de fotbal FC Barcelona, partener ce oferă numele echipei masculine de basket Fenerbahçe, precum și Furnizor Oficial al Campionatului European de League of Legends (LEC)
Beko în România
Beko a intrat în portofoliul Arctic în 2003, la scurt timp după preluarea pachetului majoritar al Arctic de către grupul Arçelik. Brandul s-a lansat pe piața din România printr-o gamă completă de electrocasnice, care se diferențiază prin tehnologiile de ultimă oră pe care le integrează și printr-un design modern de produs. De la sub-game de produse special create pentru tinerele familii cu copii (gama Bebeko by Beko, 2005), soluții ingenioase pentru iubitorii de animale (mașina de spălat rufe cu funcția specială PET) sau tehnologia revoluționară cu lumină albastră din gama Beko Smart Blue Line, Beko și-a consolidat poziționarea de brand premium inovator și a devenit una din primele mărci de electrocasnice preferate de români.
Actualitate
De ce nu se grăbește Polonia să își construiască centrale nucleare, deși este o prietenă a Americii mai bună decât România?

A trebuit să meargă ministrul Energiei, Sebastian Burduja, tocmai la Paris, la Conferința Internațională „Roadmaps to New Nuclear” să aflăm și noi, românii „obișnuiți” că „soluția pentru menținerea unui preț redus al facturilor este energia nucleară”.
Găsit în mijlocul unei reuniuni cu 20 de miniștri responsabili cu energia, Burduja și-a asumat, în numele nostru, dublarea, ba chiar triplarea capacităților energetice nucleare până în 2050. Toate bune și frumoase, „comunitatea internațională” l-a aplaudat, iar mai apoi am aflat și noi despre un asemenea glorios angajament.
Nu știu dacă tânărul și energicul ministru Burduja a aflat din excursia sa de câțiva ani în România, (c-a fost mare parte din viața sa plecat în străinătate) dar cei care plătesc angajamentele luate de domnia sa suntem noi, amărâții cu penultimele pensii și salarii din Uniunea Europeană. Așa că, poate ar fi fost bine să ne informeze și pe noi, finanțatorii marilor sale proiecte, despre intențiile sale și , de ce nu, poate ar fi fost mai bine să obțină și votul parlamentului pentru astfel de angajamente importante. Căci așa, cu vorbe aruncate pe la conferințe internaționale și cu memorandumuri semnate în camere secrete ajungem să cheltuim multe miliarde de euro sau de dolari fără nicio licitație, fără nicio justificare prealabilă. Și nu vorbim de 1-2 miliarde de euro, ci de vreo 7 miliarde de cheltuit pentru două reactoare la Cernavodă și de alte multe miliarde de cheltuit pentru mini-reactoarele care deocamdată nu sunt nici măcar în fază experimentală. Parcă, totuși, într-o democrație, cea mai scumpă achiziție publică din istoria țării ar fi meritat mai multă dezbatere publică…
„România este respectată în clubul statelor nucleare. Vom continua să ne străduim să dăm Europei și lumii întregi standardul cel mai înalt de profesionalism”, a declarat Sebastian Burduja la Conferința „Roadmaps to New Nuclear” de la Paris, 28 septembrie 2023 Foto FB Min Energiei. Să începem cu aritmetica și să vedem dacă mai ajungem și la (geo)politică.
Aflăm de la Societatea Nuclearelectrica, aflată în subordinea ministrului energie că guvernul, împreună cu compania respectivă, au decis să construiască două noi reactoare nucleare, fiecare a câte 700 MW putere instalată, în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, statul român va plăti (conform Acordul de sprijin privind Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, din 31.03.2023, parte integrantă din Legea 74/2023) aproximativ 5 milioane de euro pentru fiecare MW de putere instalată în cazul celor două reactoare noi de la Cernavodă. Nemaipunând la socoteală că partea de construcții propriu-zise deja există acolo de foarte mulți ani, deci costul real ar trebui mărit cu sumele corespunzătoare construcției.
Tot statul român realizează, mai la nord, la Iernut, o centrală pe gaze în ciclu combinat cu o putere instalată de 430 de MW. Costurile de realizare a acestei centrale sunt de 268 de milioane de euro (alocarea inițială, în 2016, la semnarea contractului) plus 70 de milioane de euro, alocați anul acesta suplimentar de către guvern. În total vorbim despre o sumă de 338 de milioane de euro pentru 430 de MW putere instalată. Adică un cost de 786 000 de euro pentru fiecare MW instalat în centrale pe gaze.
Concluzia este simplă: România plătește un cost de șase ori și jumătate mai mare pentru un MW de putere instalată în centrală nucleară decât același MW instalat într-o centrală pe gaze în ciclu combinat! Și-atunci se pune o întrebare la fel de simplă: de ce nu facem centrale pe gaz în ciclu combinat, ci facem centrale nucleare?
De altfel, o astfel de întrebare și-au pus-o și alții, care au și întocmit o reprezentare grafică a costurilor comparabile de producție pentru fiecare MWh furnizat de centralele electrice pe diferite tipuri de sursă de energie. Costurile comparabile de producție includ costurile de investiții inițiale plus costurile de operare și mentenanță. După cum se vede în graficul de mai jos, cel mai scump MWh este produs în parcurile eoliene off-shore (turbine montate în mare), cam 90 USD/MWh. Urmează centralele nucleare, cu un cost de peste 62 de USD/MWh, cea mai ieftină energie electrică produsă fiind cea în centrale pe ciclu combinat, de doar 14,3 USD/MWh, de mai bine de 4 ori mai ieftină decât energia produsă în centrale nucleare. Și, atenție! vorbim despre centrale electrice noi, care urmează a fi construite în Statele Unite, a căror operare va începe din 2028. Graficul poate fi văzut aici.
Este, deci, cât se poate de clar faptul că ministrul Burduja se angajează la plata unor sume destul de mari din banii noștri ai tuturor. Repet: fără nicio licitație, care să ne indice că prețul pe care îl vom plăti este corect. Dar este, oare, justificată alegerea energeticii nucleare pentru a rezolva problema insuficienței energetice din România?
Pentru început, să vedem care este structura producției noastre actuale de energie, după o criză majoră și după închiderea forțată a multor capacități pe gaze și pe cărbune: aproximativ un sfert din producție în luna septembrie a provenit din centrala atomică de la Cernavodă (23,8%), un procentaj similar provenind din hidroenergie (22,5%). Deci, cam jumătate din energia noastră vine din aceste două surse principale. Apoi urmează energia provenită din centralele pe gaze gaze (19,1%), din cărbune (15,1%), cea eoliană (15%), cea fotovoltaică (3,8%) și cea din biocombustibili (0,7%).
Totul pe fondul celei mai reduse producții de energie din istorie. Dar și a celui mai mic consum. În condițiile date, ne punem o mare întrebare: Dacă vreodată consumul acestei țări va mai crește, pe fondul unei reveniri a producției industriale și a creșterii bunăstării populației, de unde vom lua energie? Ei bine, soluția parcurilor de fotovoltaice sau de eoliene este bună să acopere consumurile dintr-o mică parte a zilei, iar capacitate de înmagazinare a electricității nu avem aproape deloc și nici nu vom avea prea curând, din cauza prețurilor mari. Și-atunci ne vom baza multe decenii de acum încolo pe energia produsă „în bandă”, în centrale care nu depind de lumina solară sau de tăria vântului, adică de condițiile meteo. Trebuie , așadar, să avem disponibilă o producție „în bandă” cu o putere netă de 5000 MW pentru a putea să acoperim, în orice condiții, un consum de nivel similar.
Ori noi avem, astăzi, următoarele posibilități de producere:
- Două grupuri nucleare la Cernavodă, cu o putere netă totală de 1400 MW, dintre care unul va intra în refacere în 2027;
- O centrală pe gaze a OMV Petrom la Brazi de 800 MW;
- O capacitate hidroenergetică de 1200-1300 MW la condiții hidrologice normale;
- Trei grupuri și jumătate pe cărbune la CEO cu o putere netă de 800-900 MW
- Niște CET-uri vechi prin țară, care, cumulat, mai pot aduce 300-400 de MW.
Și cam atât, adică un total de mai puțin de 5000 de MW. Iar un grup de la Cernavodă va intra într-un lung proces de modernizare în 2027, perioadă în care guvernul plănuiește să închidă și grupurile pe cărbune din Gorj, pe motiv de „poluare”. Ne vom întoarce, așadar, la o producție mai mică de 3500 de MW, ceea ce va reprezenta o mare vulnerabilitate. Și atunci, avem două soluții: fie noi centrale pe gaze, în ciclu combinat, fie energetica nucleară. Avem, ca urmare, două proiecte pe gaze (centrala de la Iernut de 400 MW și centrala irakiană de la Mintia, de minim 1000 MW) plus două ipotetice centrale, tot pe gaze, în Oltenia, cu o putere netă instalată de vreo 1300 MW. Iar pe nuclear plănuiește guvernul 1400 MW în două grupuri noi la Cernavodă plus mini-reactoare de vreo 800 MW amplasate prin țară.
Cu alte cuvinte, România are de ales între a face centralele pe gaze în ciclu combinat aflate în construcție sau în proiectare sau a trece masiv pe energetică nucleară. Sau o combinație între cele două opțiuni.
Dar o combinație se poate face doar păstrând centralele de la Iernut (aproape gata) și Mintia (deja contractată și cu turbina programată a fi livrată de Siemens) și cu cele două grupuri noi (3 și 4) de la Cernavodă. Restul nu mai încape în cantitatea necesară și suficientă de energie produsă „în bandă”, pentru că România este deja cuprinsă de febra fotovoltaicelor și va avea, oricum, o cantitate uriașă de energie regenerabilă produsă de unele dintre cele mai mari câmpuri fotovoltaice din Europa.
Sigur, ar rămâne și varianta că investim în producția de energie, pe care apoi să o exportăm. Dar la ce prețuri se obțin și se pot obține la exportul de energie, am ajunge la concluzia că noi doar investim în siguranța energetică a altora. Dar atunci de ce să nu participe și vecinii noștri la cheltuielile de investiții în aceste uriașe proiecte?
Oameni buni, toate aceste investiții, mai puțin cele finanțate din bani europeni, se vor face cu bani împrumutați de guvern, bani pe care îi vom plăti chiar noi, prostimea care de abia aude aceste minunate noutăți din șoaptele ministrului Burduja. Pentru cei care cred că nu-i mare problemă să ne împrumutăm de vreo zece miliarde de euro, mai amintesc o dată situația datoriei noastre publice, dublate în doar trei ani: peste 750 de miliarde de lei (150 de miliarde de euro), la care plătim a doua cea mai mare dobândă din UE.
La asta mai trebuie adăugate două importante amănunte. România are cele mai mari rezerve de gaz exploatabile din Uniunea Europeană, iar consumul de gaze pentru electricitate este simplu de calculat: pentru o putere netă de 2000 MW „în bandă”, avem nevoie de două miliarde de metri cubi, cam jumătate din cât se va produce doar în zăcământul Neptun Deep; Și proiectele de centrale pe gaze în ciclu combinat din Oltenia și cel de la Mintia au finanțare europeană nerambursabilă, în vreme ce niciun proiect nuclear nu are finanțare nerambursabilă, ci doar împrumuturi din Statele Unite. Mai mult, astăzi, miliardul de metri cubi extras anual de firma americană Black Sea Oil & Gas din Marea Neagră merge direct și în totalitate la export în Bulgaria, în loc să fie folosit în energetica sau în industria noastră!
Și așa am ajuns, pe nesimțite, la (geo)politică și aici sunt două chestiuni importante. Prima se referă la combustibilul nuclear și poate nu este lipsit de interes să vedem de unde îl vom cumpăra. Cine îl produce în lume mai exact.
Producătorii mari de uraniu din lume sunt: Kazahstan (mai mult de 40% din producția mondială), Canada (12.6%), Australia (12.1%), Namibia (10%). Rusia este un jucător minor, cu doar 5%, din uraniul global, iar SUA și Uniunea Europeană au mai puțin de 1% din producția globală. Numai că, să vezi drăcie: uraniul extras este o pulbere cu doar 2% conținut de uraniu, care trebuie apoi transformat într-o așa-numită „pastă galbenă”, care se transformă într-un gaz, hexa-fluorid de uraniu și tot așa până se ajunge la combustibilul nuclear propriu-zis.
Iar uriașa cantitate de uraniu provenită din Kazahstan unde credeți că se procesează pentru a deveni hexa-fluorid de uraniu (UF6)? Păi, surpriză! Tocmai în Rusia, care este cel mai mare furnizor mondial, cu o treime din producția mondială. După ce s-a transformat în hexa-fluorid de uraniu, combustibilul nuclear trebuie „îmbogățit”, iar aici, oameni buni, Rusia deține 43% din capacitatea mondială de producție, urmată fiind de Europa (Franța, de fapt) cu 33%, China cu 16% și SUA cu doar 7%.
În concluzie, guvernul și ministrul Burduja vor să renunțăm la centralele pe cărbune, al căror combustibil îl producem noi, și la centrale pe gaz (un combustibil unde Rusia deține doar vreo 10% din producția mondială și este net depășită de Statele Unite) cu centrale la care combustibilul este produs pe glob în proporție de 60% în Rusia și China! Curat reziliență, n-am ce să zic…
Este locul să pigmentăm această serioasă analiză cu două mici informații de can-can: Doar în primele 6 luni din 2023, SUA au importat o cantitate dublă de combustibil nuclear din Rusia față de primul semestru din anul trecut, adică 416 tone, în valoare de 700 de milioane de dolari, crescându-și dependența de Moscova în ceea ce privește U235 (uraniu îmbogățit); Astăzi, SUA au o pondere de doar 20% din energia sa electrică provenită din centrale atomice. Și ca și cum totul nu era suficient de sumbru, să îl mai informăm pe ministrul Burduja și despre faptul că noua armă energetică a Kremlinului, „noul gaz” cum i se mai spune, sunt exporturile de combustibil nuclear, care au explodat în ultima perioadă.
Iar cea mai bună concluzie este, totuși, o întrebare către tânărul și promițătorul Sebastian Burduja: de ce nu se grăbește Polonia să își construiască centrale nucleare, deși este o prietenă a Americii mai bună decât România? Căci planurile poloneze vorbesc despre vreo șase reactoare, tot printr-un contract cu americanii, care urmează a fi construite undeva prin 2033-2040.
Petrisor Peiu
Actualitate
O noua promisiune devenită realitate!/Primii 50 de studenți medicinisti au început cursurile la Ploiesti

Moment special la Ploiesti. Primii pasi spre un sistem de sănătate modern a fost facut prin deschiderea noului an universitar 2023-2024 la Universitatea de Medicină Carol Davilla, sectia Ploiești.
Cei 50 de studenți care se vor specializa în asistență medicală au fost prezenți in sală. La deschidere au participat si senatorul Roberta Anastase, deputatul Mircea Rosca si viceprimarul Daniel Nicodim.
Iulian Dumitrescu, presedintele CJ Prahova, si-a indeplinit promisiunea de a aduce medicina la Ploiesti, astfel incat sistemul sanitar sa nu mai sufere din lipsa personalului specializat.
Iar vestea cea mai bună este că anul viitor, Palatul Culturii ar putea deveni sediul oficial al secției Ploiesti a Universității de Medicină Carol Davilla, iar numărul studenților ar putea creste la 500. (Cristina T.).
Actualitate
O reglementare a ONU a determinat încălzirea oceanului cu 1,5%?

Afirmația nu îmi aparține. Este titlul unui articol relativ recent din revista Science – a se vedea numărul din 2 august 2023. Ce s-a întâmplat?
În anul 2020, Organizația Internațională Maritimă, care face parte din ONU, a emis o reglementare care a impus navelor comerciale reducerea cu 80%, în termen de maxim 3 ani, a poluării cu sulf. În mod neașteptat, această reducere a poluării cu sulf a determinat și rărirea sau chiar dispariția norilor intitulați „urme de nave”, adică a acelor dâre care se văd pe cer și care sunt lăsate nu numai de nave martime, ci și de avioane.
Acești nori erau creditați cu o contribuție importantă la răcirea atmosferei. Despre ei se „știe” sigur că au capacitatea de a reflecta lumina solară. Rărirea sau dispariția lor elimina această presupusă barieră în calea luminii solare. Sarcastic, oamenii de știința au constatat că dispariția acestor dâre duce la încălzirea apelor oceanelor și, evident, la mult trâmbițata „încălzeală globală”. Se susține în articol că oamenii de știința au calculat un minim de 50% a nivelului temperaturii atmosferei și a apei pe coridoarele cele mai circulate din Atlantic, de unde o creștere a temperaturii oceanului cu 1,5 grade.
Băi, stai așa, dar cum vine asta? O reglementare a ONU a determinat încălzirea oceanului cu 1,5%? Parcă era vorba de ordinea internațională liberală bazată pe reguli, care trebuie apărată cu orice preț! Dar : care reguli? Regulile de acest gen făcute și aplicate de dorei globali?
Un anume Michael Diamond a comparat dezastrul cu dispariția efectului de răcire a exploziei unui vulcan pe an.
Deși articolul din Science vrea să pară că prezintă cazul ca o mega-prostie a unui dorel birocratico-științific, în realitate este vorba de eficiența deosebită a geo-ingineriei, pusă în mod concret la treabă. Dacă dispariția norilor „urme de navă” duce la încălzirea rapidă a apei oceanului, înseamnă că prezervarea sau înmulțirea lor duce la răcirea globală, nu?
Ce sugerează Diamond?
Că trebuie ca navele acum să injecteze sare în nori, pentru a-i face mai reflectivi, adică, mai apți de răcire a climei … El susține că umanitatea ar putea răci atmosfera făcând norii mai strălucitori: „dacă vrei, poți”.
Deci, nu-i așa că și chestia asta cu dârele ciudate de pe cer este tot o teorie a conspirației, nu?
Păi, uite că nu … O probează revista Science.
De altfel, teoria conspirației este probată și de revista Nature.
Cea mai incredibilă constatare aparține unui grup de oameni de știință condus de Duncan Watson – Paris, într-un studiu apărut în revista Nature, ediția din 5 octombrie 2022:
Poluarea aerului ar putea cauza răcirea climei într-un ritm de două ori mai accelerat decât cel inițial calculat, înainte de apariția ideii injectării de sulf și sare în atmosferă!
Cu toate acestea, Duncan – Paris a arătat că, după înlăturarea a 80% din aerosolii injectați în atmosferă, s-a constatat că nu s-a reușit readucerea poluării și a emisiilor de gaze de seră nici măcar la niveluri apropiate de era industrială.
Există și oameni de știință sceptici sau îngrijorați de a această geo-inginerie a proștilor cu ștaif sau a nebunilor cu aere mesianice, menită a „schimba norii”.
Franziska Glassmaier arată că, la fel ca și clima, norii sunt extrem de imprevizibili – deci, nu ar fi prea indicat ca cineva sau ceva să se joace cu așa ceva.
Un alt om de știință citat de Science, Robert Wood, atrage atenția că injectarea de sulf și sare în atmosferă pentru a crea strălucire dârelor de navă/avion ar putea bloca … ploaia. În plus, norii mari ar putea să se amestece cu aerul uscat, cu consecința că reflectivitatea lor va fi mai redusă …
Dar ce nu acceptăm noi de dragul „Științei” și al ordinii „liberale” bazate pe reguli?
PS Din păcate, știința a ajuns să se comporte ca un cuțit: în mâinile unor bucătari pricepuți și raționali, cu intenția de a hrăni bine oamenii, poate fi un instrument benefic; în mâinile cuiva rău-intenționat poate deveni o armă.
Gheorghe Piperea
-
Administratieacum 5 zile
Primarul PSD-ist Andrei Volosevici își joaca mandatul/ Noi cerem măgarului sa cânte la Filarmornica
-
Exclusivacum 3 zile
Valer Kovacs – Polițistul avertizor, hărțuit din nou/”Se dorește aducerea mea la tăcere”
-
Exclusivacum 2 zile
Criminalii/torționarii/milițienii de la Secția 17 Poliție, așa cum au fost numiți de 2 săptămâni încoace, pot de astăzi să reacționeze public și să vorbească despre NEVINOVĂȚIA lor
-
Exclusivacum 3 zile
MĂRUL STRICAT DIN PENTENCIARUL PLOIEȘTI – ZEUS! NEPRIHANITUL!!!
-
Exclusivacum 3 zile
Nu stăm să numărăm orele care au trecut de când ,,ministrul” Bogdan Despescu, chestor general cu 4 stele, a ,,ucis” fără să-și dea seama limba română
-
Featuredacum 22 de ore
Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns! Mai ales că vorbim de o posibilă ”infestare în masă” anchetată acum de procurorii uneia dintre puținele structuri de Parchet cu adevărat de elită
-
Featuredacum 2 zile
Unde se situeaza acest guvernator fata de varsta medie a guvernatorilor BNR din ultimii 33 de ani?/,,Cei care iau credite ar cam trebui să aibă grijă de ei”
-
Administratieacum 3 zile
Rugămintea de a sprijini financiar pe cei doi politisti snopiți în bătaie în arest chiar de către doi deținuți care voiau să evadeze