Ministerul Justiţiei în această perioadă procedura de selecţie a candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în condiţiile în care mandatul actualului judecător, Camelia Toader, urmează să expire.

Marţi, 6 octombrie, au fost făcute publice numele celor nouă candidaţi care vor susţine interviul în faţa unei comisii special constituite, în perioada 21-22 octombrie 2020. Aceştia sunt:

Dragoş Alin Călin – judecător la Curtea de Apel Bucureşti, preşedinte al Asociaţiei „Forumul Judecătorilor din România”, vârf de lance al magistraţilor activişti din ultimii ani. Forumul Judecătorilor a obţinut sesizarea CJUE cu privire la unele modificări ale legilor justiţiei. Potrivit unor surse, asociaţia a participat la conturarea proiectelor de modificare a legilor justiţiei lansate de Cătălin Predoiu în dezbatere publică, proiecte care reintroduc o politizare a justiţiei.

Emilian Dima – Consilier juridic senio la Banca Europeană de Investiții.

Alessandra Giusepina Greceanu – Harvard Advanced Leadership Initiative Fellow/Senior Fellow, fost judecător al Tribunalului de Dispute al ONU, fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti, pensionată în 2018. Potrivit relatărilor din presă, aceasta are o avere impresionantă, constând inclusiv în câteva imobile în Bucureşti.

Virgil Constantin Ivan-Cucu – Senior Legal Officer, Eurojust. Expert pe teme de drept european general, drept penal internațional la Institutul European pentru Administrație Publică, din Luxemburg, Ivan-Cucu se exprima în 2015 împotriva proiectului ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, privind înființarea unui tribunal internațional pentru condamnarea crimelor terorismului. Aurescu, din nou ministru de Externe, este în comisia care va alege viitorul judecător la CJUE.

Mircea Valetin – avocat, fost vicepreședinte la Consiliul Concurenței, fost şef al Corpul de Control al premierului Cioloș. Valentin Mircea a fost avocat senior la KPMG Romania în 1997-1999, asociat senior la Sinclair Roche & Temperely/Stephenson Harwood în 1999-2003, după care a înființat casa de avocatură Mircea si Asociații.

Cristian Daniel Oană – judecător la ÎCCJ, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, detaşat la Institutul Naţional al Magistraturii. A ajuns la ÎCCJ de la Curtea de Apel Timişoara. A făcut parte din completul de cinci judecători care au decis, în decembrie 2017, reprimirea Cameliei Bogdan în magistratură, după excluderea dictată de Secţia pentru judecători a CSM.

Răzvan Horaţiu Radu – procurorul la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. A fost delegat în 2019 în funcţia de procuror general adjunct. A fost detașat succesiv din 2006 până în 2018 în diverse funcțîi, remarcându-se ca Agent Guvernamental atât pentru CEDO cât şi pentru CJUE. A candidat la începutul anului, fără succes, la funcţia de procuror general, după care s-a aflat în centrul unui scandal, după ce a fost filat într-un local, la o întâlnire cu doi jurnalişti. Procurorul Radu era suspectat că s-ar afla în spatele atacurilor din presă la adresa Gabrielei Scutea, favorita lui Predoiu pentru conducerea PÎCCJ. Deşi s-a deschis un dosar penal cu privire la operaţiunea de filaj, procurorul general Gabriela Scutea a infirmat actele şi a mutat dosarul la DIICOT, moment de la care nu s-a mai auzit nimic despre acest caz.

Octavia Spineanu-Matei – actual judecător din partea României la Tribunalul UE. Dacă ar fi aleasă, ar lăsa neterminat mandatul de la TUE. Apropiată a Ralucăi Prună, a ajuns la TUE din postura de judecător la ÎCCJ, Secţia civilă. Anterior, a fost preşedinte al INM.

Mihaela Tofan – avocat si conferențiar universitar doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde predă Dreptul afacerilor, Drept societar, Drept financiar european, Legislație fiscală. Este formator al Institutului Notarial Român.

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) revede că ”judecătorii şi avocaţii generali ai Curţii de Justiţie sunt aleşi dintre personalităţile care oferă toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale, sau care sunt jurisconsulţi ale căror competenţe sunt recunoscute”.

Interviul va fi organizat în perioada 20 – 22 octombrie 2020, la sediul Ministerului Justiţiei sau prin mijloace de comunicare la distanţă. Comisia de selecție este formată din: a) ministrul justiției; b) ministrul afacerilor externe; c) agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene; d) directorul Direcției afaceri europene și drepturile omului din cadrul Ministerului Justiției; e) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia, la invitația ministrului justiției; f) doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de Colegiul de conducere al acesteia, la invitația ministrului justiției; g) două cadre didactice universitare de la facultățile de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit.c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, la invitația ministrului justiției.

Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate şi întrebări în limba franceză/engleză. Candidaţii pot răspunde la întrebările respective în limba franceză/engleză. Cunoaşterea oricăror alte limbi oficiale ale UE poate constitui un avantaj.

Propunerile finale, însoţite de dosarele de candidatură, sunt comunicate Guvernului, spre aprobare. Guvernul va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcţia de judecător al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre UE, după consultarea Comitetului prevăzut la articolul 255 TFUE.

Citește mai