Actualitate
Nicușor Dan, a doua vizită la un minister împreună cu premierul, înainte de preluarea mandatului. Planul Primarului general ales pentru atragerea fondurilor europene
Nicușor Dan, Primarul general ales al Capitalei, merge luni, 5 octombrie, împreună cu premierul Ludovic Orban, într-o vizită de lucru la Ministerul Fondurilor Europene, conform agendei publicate, duminică, de Guvern.
Vizita de lucru la ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, este a doua pe care premierul o face împreună cu Primarul general ales, Nicușor Dan, de la anunțarea rezultatelor, încă nevalidate, ale alegerilor locale din 27 septembrie.
Vineri, 2 octombrie, Ludovic Orban și Nicușor Dan au avut discuții cu Lucian Bode la Ministerul Transporturilor, discuții în urma cărora Primarul general ales al Capitalei a afirmat, citând o replică din Casablanca: „Cred că este începutul unei frumoase prietenii”.
Nicușor Dan a detaliat, după întâlnirea cu Bode, principalele teme ale discuțiilor: planul de investiții în București și imediata apropiere, stadiul realizării șoselei de centură, a proiectării și realizării autostrăzii de centură, planurile pentru infrastrutura CFR, extinderea metroului, metroul de suprafață, „toate acele elemente de transport care să ajute la mobillitate în București, pentru ca peste patru ani, bucureștenii să circule mult mai bine”. O parte din acestea se regăsesc printre proiectele pe care Nicușor Dan a anunțat că vrea să le dezvolte cu ajutorul fondurilor europene.
Planurile pentru „Noul București”
Programul „Noul București”, care i-a atras voturilor majorității bucureștenilor, conține principalele proiecte pe care Primarul ales intenționează să le dezvolte prin atragerea de fonduri europene.
„În Noul București oamenii vor câștiga mai bine pentru că vom atrage fonduri europene și vom avea un plan economic de dezvoltare a Capitalei, iar cetățenii vor plăti mai puțin pentru facturile la serviciile publice, fiindcă vom elimina corupția și risipa din primărie”, arăta platorma candidatului susținut la PMB de PNL și USR PLUS.
„Ultimii patru ani din viața Capitalei au însemnat un eșec evident pentru administrația publică locală din Capitală. Practic toate problemele importante ale Bucureștiului s-au agravat în acești ultimi patru ani – de la traficul rutier la poluare și corupție și de la infracționalitate la furnizarea de apă caldă și căldură. În același timp, municipalitatea a cheltuit nesăbuit banii bucureștenilor, ajungând azi în faliment și a înregistrat performanțe submediocre în accesarea fondurilor europene (rezultatele Bucureștiului au fost de 10-15 ori mai slabe decât ale unor orașe precum Cluj-Napoca sau Oradea, raportate pe cap de locuitor)”, arăta Nicușor Dan în programul său electoral.
„Actuala conducere a Primăriei Capitalei a avut ambiții mici pentru primul oraș al României. Nu a existat în ultimii patru ani un interes real pentru a dezvolta economia modernă în București, pentru un parteneriat cu asociațiile de afaceri și camerele de comerț în sensul atragerii de investiții private sau pentru parteneriate cu alte instituții și autorități publice în atragerea de fonduri europene. Cu ajutorul unei forțe de muncă tinere, bine pregătite și dinamice, Bucureștiul poate absorbi bani și tehnologii care să genereze noi locuri de muncă, mai bine plătite și să facă din capitala României un reper în economia cunoașterii”, transmitea Nicușor Dan alegătorilor.
Principalele destinații ale fondurilor
Candidatul Dreptei a detaliat în platforma program pentru „Noul București” proiecte care urmează să fie finanțate din fonduri europene:
- „Pentru construcția metroului de suprafață voi propune un parteneriat între Primăria Municipiului București și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (care are în subordine CFR), finanțarea putând fi asigurată în proporție de 98% din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional, axa 4.1. l Metroul de suprafață în Capitală va fi făcut într-un mandat – de la prima hârtie până la prima călătorie.
- Cele 15 mari parcări în jurul Capitalei vor fi finanțate din fonduri europene și vor avea în medie câte 1.000 de locuri de parcare fiecare. Într-o primă fază, foarte rapid, ele vor fi amenajate ca parcări la sol, iar imediat ce proiectele vor fi gata, vor fi ridicate construcții moderne, supraetajate.
- Vom accelera programul de reabilitare termică a clădirilor publice și private din toate sectoarele Capitalei, dând prioritate atragerii de fonduri europene pentru finanțarea proiectelor și folosind instrumente financiare și fiscale pentru a stimula investițiile proprietarilor privați.
- Accesarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de termoficare.
- Vom introduce colectarea selectivă a deșeurilor utilizând fonduri europene.
- Vom realiza un sistem adevărat de piste de biciclete în Capitală, cu ajutorul fondurilor europene.
- Vom realiza consolidarea efectivă a clădirilor – fie din fonduri europene (pentru clădirile publice), fie din fonduri împrumutate (pentru clădirile private – credite fără dobândă pentru perioade lungi).
- Vom lansa un Fond al Capitalei pentru salvarea clădirilor vechi, în pericol de distrugere. Cu bani publici, cu bani privați și cu fonduri europene vom putea salva multe clădiri istorice din București și vom păstra trecutul orașului pentru generațiile viitoare de bucureșteni și pentru toți românii.”
Candidatul PNL-USR PLUS la Primăria Capitalei Nicuşor Dan a obţinut 42.74 % din voturi la alegerile locale de duminica trecută, în timp ce contracandidata sa de la PSD, primarul în funcţie Gabriela Firea, are un scor de 37.97%, după cum indicau datele provizorii după numărarea a peste 94,17 % din voturi. Rezultatele finale oficiale sunt în așteptare.
Actualitate
Atac digital asupra Americii: Dezinformarea, noul câmp de bătălie al securității naționale
Ora de oră, America se află sub un atac neîncetat din partea unor actori străini – nu prin bombe, ci prin ecranele care ne înconjoară. Campanii sofisticate de dezinformare, orchestrate de Rusia și China, infiltrează platforme online, căsuțe de e-mail, televizoare și conversații cotidiene, vizând sistematic erodarea societății americane. Evoluția inteligenței artificiale a amplificat aceste atacuri, generând deepfake-uri convingătoare, campanii automate și metode inovatoare pentru a exploata vulnerabilitățile naționale.
Câmpul cognitiv: O amenințare directă la adresa patriei
Acesta nu este un simplu război informațional; este un atac direct asupra Statelor Unite înseși. Dezinformarea reprezintă un instrument extrem de eficient folosit de Beijing și Moscova pentru a slăbi reziliența societății americane și, implicit, a pune sub semnul întrebării apărarea națională prin influențarea procesului decizional și modelarea percepțiilor publice. Dacă America este sub atac, atunci armata Statelor Unite are un rol crucial în menținerea siguranței patriei. Într-un moment în care încrederea socială este la cote minime, armata trebuie să-și asume un rol mai proeminent în combaterea directă a eforturilor străine de dezinformare.
Mediul informațional a devenit o componentă vitală a apărării naționale, un câmp de bătălie cognitiv unde convingerile și percepțiile sunt modelate și contestate. Adversarii îl utilizează pentru a răspândi narațiuni false, a influența deciziile și a submina reziliența. Dezinformarea exploatează punctele de fricțiune și erodează încrederea în instituții. Apărarea patriei înseamnă mai mult decât interceptarea rachetelor și paza frontierelor; înseamnă contestarea spațiului informațional pe care adversarii îl ocupă în prezent în domeniul cognitiv al Americii.
Tactica focului rus și conductele chineze de propagandă
Campania de dezinformare a Rusiei urmează modelul „furtuna de falsuri”: un flux constant de informații false răspândite pe rețelele sociale, atât de omniprezent încât copleșește măsurile de contracarare. În 2020, fermele de troli rusești au atins 140 de milioane de utilizatori americani lunar, algoritmii platformelor amplificând dezinformarea rusă în fluxurile de știri. Aceste postări exploatează diviziunile și vizează grupuri nemulțumite pentru a servi obiectivele Kremlinului.
China abordează lucrurile oarecum diferit. Beijingul urmărește agresiv ceea ce analiștii descriu drept „conducte de informații”, achiziționând influență în instituții media mainstream precum Associated Press și Reuters pentru a canaliza propaganda de stat către publicul american. China plasează articole din media de stat, cum ar fi Global Times, în fața utilizatorilor care s-ar putea să nu le recunoască drept propagandă oficială și, în schimb, să le interpreteze ca știri legitime. Atunci când BBC a relatat despre abuzurile drepturilor omului împotriva musulmanilor uiguri, Republica Populară Chineză a răspuns prin desfășurarea unei rețele organizate de troli și a 57 de site-uri web de știri false pentru a contesta credibilitatea BBC.
Inteligența artificială a crescut exponențial aceste amenințări. Deepfake-urile au evoluat de la falsuri rudimentare la imitări sofisticate care au înșelat oficiali guvernamentali, inclusiv cazuri în care voci generate de AI au imitat cu succes Secretarul de Stat. Rusia și China folosesc acum AI pentru a genera conținut la o scară fără precedent, creând dezinformare extrem de țintită și personalizată, care se adaptează în timp real pentru a maximiza impactul.
Răspunsul insuficient al națiunii
Răspunsul Americii a fost inadecuat. Eforturile anterioare au stagnat sau s-au prăbușit sub presiunea politică. Consiliul de Guvernare a Dezinformării al DHS (Departamentul Securității Interne) din administrația Biden, menit să ajute publicul să „decifreze dezinformarea” și să coordoneze răspunsul la amenințări, a fost dizolvat la trei săptămâni după un val de critici privind depășirea prerogativelor guvernamentale. În plus, odată cu dizolvarea Centrului pentru Influență Malignă Străină al Directorului Informațiilor Naționale și a Centrului Global de Angajament al Departamentului de Stat, America duce lipsă de o apărare unitară pentru a contracara dezinformarea internă.
Misiunea armatei: Încrederea ca armă supremă
Strategia Națională de Securitate din 2025 a administrației Trump prioritizează protejarea „țării, poporului său, teritoriului său, economiei sale și modului său de viață de atacurile militare și influența străină ostilă.” Cu peste jumătate dintre americani primind știrile de pe rețelele sociale, dezinformarea reprezintă o influență ostilă directă. Pentru a contracara această amenințare, Departamentul Apărării (DoD) ar trebui să facă din aceasta o prioritate și să utilizeze resursele sale, inclusiv Comandamentele Nordului și Cibernetice ale S.U.A., care dețin atât expertiza, cât și mandatul, pentru a contracara aceste amenințări informaționale ca parte a apărării patriei.
Cea mai puternică armă a armatei împotriva dezinformării este încrederea. 82% dintre americani au încredere în armată, mult mai mult decât în Congres (39%), Președinție (45%) sau în instituțiile media (33%). Atunci când se răspândesc conturi și narațiuni false, americanii au nevoie de o voce de încredere. Armata, ca una dintre cele mai credibile instituții, poate oferi vocea care va ajuta la combaterea părtinirii pe care se bazează dezinformarea.
Departamentul Apărării angajează deja analiști care integrează informații pentru a detecta influența malignă și a prezice acțiunile adversarilor. Aceleași metode care protejează forțele desfășurate pot proteja cetățenii acasă de dezinformare. Armata Statelor Unite înființează deja unități concentrate pe dezinformare în teatrele Indo-Pacific și European. Armata ar trebui să declasifice informații care expun dezinformarea, identifică conturile false și avertizează despre amenințările interne. Această abordare de „pre-combatere” (prebunking), inoculând publicul împotriva dezinformării înainte ca aceasta să prindă rădăcini, s-a dovedit remarcabil de eficientă atunci când administrația Biden a declasificat informații pentru a expune planurile de invazie ale Rusiei și a contracara dezinformarea Kremlinului despre Ucraina, eliminând pretextele lui Putin și învingând Rusia în războiul informațional.
Riscuri și balize: Navigând in dilemele politice
Trebuie recunoscut că implicarea militară în eforturile de contracarare a dezinformării comportă riscuri sociale semnificative. Actorii politici de ambele părți au folosit acuzațiile de „știri false” și „dezinformare” pentru a submina relatări și critici legitime. Oficialii guvernamentali au amplificat, uneori, narațiuni false sau neverificate pentru câștig politic.
Pentru a aborda aceste riscuri, Congresul, Casa Albă, Pentagonul și instituțiile media trebuie să dezvolte și să impună cadre clare care să distingă operațiunile străine ale adversarilor de dezacordurile politice interne. Pe măsură ce adversarii străini devin tot mai pricepuți în exploatarea mediului informațional și în exacerbarea diviziunilor sociale, armata trebuie să evite implicarea în dezbateri politice despre adevăr. Cu toate acestea, în apărarea împotriva războiului informațional străin coordonat, vizând securitatea americană, resursele de informații și credibilitatea instituțională a armatei pot aduce o contribuție decisivă și necesară.
Navigarea aspectelor politice ale războiului informațional și prevenirea politizării armatei necesită aderarea strictă la doctrina și reglementările DoD, operând în cadrul autorităților existente și transparență pe tot parcursul operațiunilor până la punctul de a dezvălui capacități adversarilor străini. Manualul de teren al Armatei pentru Operațiuni de Afaceri Publice, FM 3-61, oferă în prezent definiții fundamentale și cadre operaționale care pot stabili balize critice pentru rolul Forței Comune în contracararea dezinformării. Adaptarea acestui document și crearea de reglementări aplicabile, cum ar fi o Directivă DoD privind combaterea dezinformării, ar contribui la stabilirea unor garanții pentru membrii militari angajați în războiul informațional.
Un exemplu unde aceste directive sunt incredibil de utile în prevenirea depășirii atribuțiilor de către armată este Directiva DoD 5240.01, care guvernează analiza informațiilor. Această directivă ajută la impunerea unor limite în jurul analizei informațiilor în cadrul DoD și împiedică analiștii din Forța Comună și Comunitatea de Informații să încalce normele. În cadrul acestei directive, se găsește definiția „activităților de informații” militare și rapoartele datorate factorilor de decizie pentru a asigura transparența. Această directivă asigură, de asemenea, conformitatea cu Ordinul Executiv 12333, care protejează drepturile cetățenilor americani și împiedică analiza informațiilor să încalce aceste drepturi.
Eforturile de contracarare a dezinformării necesită o protecție similară printr-o directivă sau reglementare pentru a preveni abuzul. Mai exact, reglementările ar trebui nu doar să definească dezinformarea, ci și să stabilească faptul că activitățile militare de contracarare a dezinformării trebuie să vizeze doar operațiuni străine sponsorizate de stat, atribuite de comunitatea de informații, să necesite supraveghere din partea Biroului Secretarului Apărării și să definească rolul operațional pe care îl are comandantul combatant desemnat în asigurarea protejării diviziunii civil-militare.
Reglementarea și transparența trebuie să lucreze în tandem pentru a ajuta aceste eforturi să evite politizarea. Departamentul Apărării ar trebui să informeze periodic Congresul cu privire la aceste eforturi pentru a asigura transparență, a permite supravegherea și a garanta că eforturile rămân concentrate pe adversarii străini. Departamentul trebuie, de asemenea, să angajeze periodic media în aceste eforturi pentru a construi încredere și a asigura responsabilitatea.
Dezinformarea nu este doar o problemă de politică; este o amenințare militară la adresa securității naționale. Rusia și China duc un război informațional împotriva societății americane, iar America trebuie să riposteze cu instituțiile cel mai bine echipate pentru a câștiga: Departamentul Apărării.
Prin declasificarea informațiilor, expunerea operațiunilor de influență ale adversarilor și „pre-combaterea” dezinformării înainte ca aceasta să se răspândească, armata poate apăra domeniul cognitiv la fel de eficient cum apără granițele noastre fizice. Întrebarea nu este dacă armata ar trebui să se implice în această luptă; este dacă America își poate permite să lase acest câmp de bătălie neapărat pentru mai mult timp. Protejarea spațiului nostru informațional și a unității naționale necesită pași urgenți și decisivi, începând de astăzi.
Actualitate
Scutul Arctic al NATO: Berlinul propune o nouă misiune în fața „amenințării” americane cu Groenlanda
Actualitate
Logistica viitorului: Imprimarea 3D pe câmpul de luptă – O soluție inteligentă pentru o veche dilemă
-
Exclusivacum 3 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 4 zileGroapa de gunoi a justiției: Corpul de Control confirmă dezvăluirile ziarului Incisiv de Prahova privind abuzurile cronice din ANP! Șobolanii politici, demascați!
-
Exclusivacum 3 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum o ziPrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 3 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul mut: City managerul „expert” în tăcere și interimate fără număr – O cronică usturătoare a incompetenței perpetuate!
-
Exclusivacum 2 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum o ziFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!



