Revenirea judecătorilor pensionari pe scaunele instanțelor din România trece printr-un filtru neașteptat de riguros. Deși experiența profesională le este recunoscută prin zecile de ani de carieră, proba psihologică a dovedit că drumul de la pensie înapoi în sala de judecată nu este lipsit de obstacole majore.

Triaj prin absență: Rândurile candidaților se răresc înainte de examen

Potrivit datelor publicate de jurnaliștii de la Lumea Justiției, procedura de reîncadrare în funcție a magistraților aflați la pensie a intrat într-o etapă critică. Din tabloul inițial al celor 16 magistrați care au rămas în cursă (după ce doi au fost eliminați anterior pentru neîndeplinirea condițiilor de participare), un număr surprinzător de candidați a „dispărut” pe parcurs.

Statistica finală arată o mobilizare parțială: doar 11 judecători s-au prezentat efectiv în fața comisiei pentru testarea psihologică. Restul plutonului a fost decimat de absențe (trei magistrați) sau de retrageri de ultim moment (două persoane), semn că presiunea reevaluării și-a spus cuvântul înainte de începerea propriu-zisă a testului.

Verdictul specialiștilor: Nouă admiși și două eșecuri care ridică semne de întrebare

Conform sursei citate, rezultatele obținute de cei 11 magistrați care au susținut examinarea dezvăluie un peisaj contrastant. Deși marea majoritate, respectiv nouă judecători, au primit avizul „admis”, confirmându-și capacitatea psihologică de a gestiona din nou dosare și destine umane, doi dintre candidați au fost declarați „respinși”.

Acest rezultat este unul de impact, având în vedere că vizează persoane care au exercitat deja puterea judecătorească la cel mai înalt nivel. Eșecul la testarea psihologică blochează, cel puțin temporar, planurile de revenire în activitate ale acestor magistrați, ridicând totodată în spațiul public întrebări despre criteriile de selecție și rigoarea evaluărilor actuale față de cele din trecut.

Ultima șansă: Contestațiile și viitorul reîncadrărilor

Pentru cei doi magistrați care au „picat” proba echilibrului psihic, bătălia nu este complet pierdută. Procedura legală le permite acestora să formuleze contestații, solicitând o reevaluare a rezultatelor. Rămâne de văzut dacă structurile superioare vor menține verdictele inițiale sau dacă presiunea de a acoperi deficitul de personal din instanțe va cântări mai mult în balanța decizională.

Reîncadrarea judecătorilor pensionari rămâne o temă controversată în sistemul judiciar, fiind privită atât ca o soluție de avarie pentru lipsa de cadre, cât și ca un proces ce necesită o verificare minuțioasă a resurselor emoționale și cognitive ale celor care vor să îmbrace din nou roba de magistrat. (Irinel I.).

De la „secret” la „strict secret”: AEP își ridică nivelul de clasificare a informațiilor

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune ca o parte din informațiile pe care le elaborează sau le deține să poată fi încadrate la nivelul „strict secret”, nu doar „secret”, ca în prezent, dezvăluie publicația Lumea Justiției.

La 17 iulie 2026, AEP a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern „pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi termenele de clasificare aferente acestora”.

Proiectul vizează abrogarea HG nr. 924/2021 și înlocuirea acesteia cu o nouă hotărâre de Guvern, care să permită folosirea și a nivelului „strict secret” pentru anumite categorii de informații.

Ce este secret acum: patru categorii de informații, toate la nivel „secret”

În forma actuală, HG 924/2021 stabilește că toate informațiile clasificate ale AEP sunt secrete de stat de nivel „secret”. Actul normativ enumeră patru categorii principale:

1. Informațiile provenind de la alte autorități sau instituții publice, în cadrul cooperării interinstituționale, care conțin informații clasificate secrete de stat, nivel „secret”, indiferent de suport sau formă;
2. Informații elaborate de AEP, la solicitarea instituțiilor abilitate, a căror divulgare neautorizată poate produce daune grave securității naționale, în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale;
3. Documentare, buletine informative, notificări și informări specifice activității AEP, provenite de la autorități cu atribuții în domeniul securității naționale, clasificate „secret”;
4. Planul de pază și apărare a obiectivelor, sectoarelor și locurilor cu importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate gestionate de AEP.

Termenul de clasificare este, în prezent, de 30 de ani pentru informațiile de la punctele 2 și 4, în timp ce pentru punctele 1 și 3 durata este lăsată la latitudinea emitentului, amintește Lumea Justiției.

Standard național: până la 100 de ani de secretizare, în funcție de nivel

Regimul general al termenelor de clasificare este stabilit prin HG 585/2002 privind standardul național de protecție a informațiilor clasificate. Conform art. 12 alin. (2):

• până la 100 de ani pentru informațiile „strict secret de importanță deosebită”;
• până la 50 de ani pentru informațiile „strict secret”;
• până la 30 de ani pentru informațiile „secret”.

Astfel, o trecere de la „secret” la „strict secret” nu înseamnă doar un nivel superior de protecție, ci și posibilitatea unei perioade de clasificare mai îndelungate.

Ce schimbări propune AEP: planul de pază, doar „strict secret”

În noul proiect, AEP cere:

• ca planul de pază și apărare (punctul 4) să fie clasificat exclusiv la nivel „strict secret”;
• iar celelalte trei categorii (punctele 1–3) să poată fi clasificate fie „secret”, fie „strict secret”, în funcție de conținut și de evaluarea de risc.

Cu alte cuvinte, Autoritatea Electorală Permanentă își rezervă dreptul de a urca o parte semnificativă a informațiilor din zona electorală la un nivel de secretizare superior celui utilizat până acum.

Motivația oficială: „asimetrie operațională” cu MAI, MAE și STS

În nota de fundamentare, AEP justifică inițiativa printr-un argument tehnico-juridic: actuala HG 924/2021, care limitează nivelul informațiilor doar la „secret”, ar împiedica instituția să primească și să gestioneze documente „strict secret” de la partenerii instituționali.

Redăm ideea centrală din nota de fundamentare, citată de Lumea Justiției:

• toate informațiile clasificate ale AEP au fost stabilite exclusiv la nivel „secret”;
• această limitare ar crea „o asimetrie operațională” față de instituții cu care AEP colaborează strâns în perioadele electorale – în special Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale;
• AEP se află „în imposibilitatea legală și logistică” de a primi și înregistra oficial documente cu nivel „strict secret”, existând riscul unui refuz de primire din motive de neconformitate legală, chiar dacă unii angajați dețin certificate de securitate pentru un nivel superior;
• în consecință, în raport cu Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, se impune actualizarea listei de informații secrete de stat elaborate sau deținute de AEP.

Miza: mai multă protecție sau mai multă opacitate în organizarea alegerilor?

Prin ridicarea nivelului de clasificare, AEP își aliniază formal regimul de securitate la cel al altor instituții-cheie din arhitectura electorală. În același timp, proiectul deschide discuția – semnalată de Lumea Justiției – despre gradul de transparență al activităților și documentelor care privesc organizarea și desfășurarea proceselor electorale, într-un context în care încrederea publică în integritatea alegerilor depinde și de accesul la informații, nu doar de protecția lor. (Irinel I.).