Noi şi mapamondul

DOMNUL ION ILIESCU „DESCOPERĂ” AMERICA…

În această după-amiază, delegaţia română participantă la lucrările celei de-a 45-a Sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi la Conferinţa la nivel înalt a Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), părăseşte Bucureştiul îndreptîndu-se spre New York. Delegaţia este condusă de către preşedintele României, Ion Iliescu. Ministrul de externe Adrian Năstase se află deja acolo.

IAR DOMNUL ANTON VĂTĂŞESCU BATE LA PORŢILE KREMLINULUI

Aflat la Moscova, pentru lucrările Comisiei Interguvernamentale româno-sovietice, domnul Anton Vătăşescu, ministru de stat, oscilează – după prima reuniune – între scepticism şi un optimism temperat, rezervele sale privind viitorul schimburilor economice fiind determinate de improbabilitatea onorării unor contracte de către partea română, în contextul viitoarelor schimburi în dolari!

AZI

ERATĂ Dintr-o regretabilă eroare, numele vajnicului purtător de porta-voce de la manifestarea de sîmbătâ de la Troiţa Eroilor, prezentat a doua zi şi pe micul ecran cu o declaraţie semnificativă, a apărut greşit. El se numeşte llie Săftulescu şi, alături de Octavian Rădulescu, Ion Fluieraş, Doina Rebeca Cercel şi Florica Mitran, se înscrie în nemuritoarea galerie a politicienilor de piaţă.

IERI

Manifestaţie… internaţională. Studenţii din Regie au scandat îndelung: „Din cămin/Nu ieşim!”

Ziarul Libertatea din 27 septembrie 1990 pag. 1-a ►

Caricatură de ANDO

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN fOC)

• CATT-UL DĂ DIN COATE

În ziarul „AZI”, de miercuri 26 septembrie, un documentat articol de Eugen Negrea răspunde indignării cu care un anume domn Motronea, director al IAACT Bucureşti ceruse redactorului şef al ziarului să infirme criticile dintr-o anchetă realizată la baza Tei Toboc. După ce in sezonul estival birocraţii BTT-ului, înţepeniţi în scaunele nebotezatei istituţii-CATT, şi-au bătut joc de turişti şi de acţiunile organizate în bazele sale, mica nomenclatură încearcă diverse stratageme spre a ieşi din cordonul tot mai strîns al criticilor, reieşite din impresiile majorităţii gazetarilor ce au luat contact cu serviciile acestei organizaţii de turism. De la bunăvoinţa cerşită prin vizite tirzii de curtoazie prin redacţiile pe care în vară a uitat să le invite la acţiunile sale şi pînă la intimidări, toată gama de procedee şi mijloace este folosită cu sîrg. Atîta timp, însă, cit în conducerea acestei instituţii, a cărei largă adresabilitate trebuie să se bazeze pe un solid credit profesional şi moral, guvernul a numit persoane compromise în afaceri dubioase, binecunoscute de toţi lucrătorii din sistemul fost BTT-ist, e greu ca acţiunea de impunere a unei noi conduite să aibă şanse de succes. In faza actuală, cînd cel puţin trei firme iniţiate de întreprinzători tineri, ce dovedesc iniţiativă şi plăcere în practicarea acestei meserii s-au afirmat în turismul nostru, trupul anchilozat al CATT este anacronic precum un dinozaur într-o scenă din „Lacul lebedelor”! Piruetele sale de balerină nu mai impresionează pe nimeni şi locul său este prescris – în sălile Muzeului ştiinţelor naturii artificiale a structurilor epocii de aur.

• DIN CUGETĂRILE LUI W. C. TUDOR

Azi, domnul W. C. Tudor nu a cugetat nimic fiind epuizat de pe urma efortului făcut pentru redactarea înjurăturilor din ultimul număr al „României Mari”.

• SUPERLATIVELE SĂPTĂMÎNII

REPLICA SĂPTĂMÎNII: „Nu-mi place să mă cojesc pe funduleţ!” – actriţa Mariana Procopie, despre nudism, în „Indiscret” nr. 3.
ARGUMENTUL SĂPTĂMÎNII: „Conduita morală a celui care acuză este, desigur, un factor important, dar nu decisiv în stabilirea adevărului” – „Gazeta de Bucureşti”, „Cazul procurorului Mirescu”, replică la „Cazul Robu” din „România Mare”. Ce e în grădina justiţiei române, să te ferească cel de sus!
TITLUL SĂPTĂMÎNII: „Viaţa în pielea goală” – aceeaşi gazetă, acelaşi articol!
SPECULAŢIA SĂPTĂMÎNII: „O greşeală a unui funcţionar de la „Letca” Bacău este speculată grosolan, dîndu-i-se interpretări de-a dreptul tendenţioase” – „Adevărul”, articolul „Hîrtia – Puţină, puţină, dar irosită pe tertipuri”.
RECLAMA SĂPTĂMÎNII: „Nu vă recomandăm un sejur cu Maxitour” – Horia Alexandrescu, în Suplimentul TL, despre minunatele condiţii de cazare asigurate de către domnul Dan Vilt, unul dintre marii maeştri ai „combinaţiilor” fotbalistice, delegaţiei române la meciul cu Anderlechtul. Gîndacii de Bruxelles cîntăresc valoarea lor în valută.
INTÎLNIREA SĂPTĂMÎNII: „Participante de referinţă la dificilul proces de democratizare a ţării în spirit modern, cunoscutele organizaţii nepolitice G.D.S. şi CADA s-au întilnit recent, pentru o convorbire care a durat citeva ore – „Dreptatea”. Spune-mi unde şi cum!
ÎNTREBAREA SĂPTĂMÎNII: „Vreţi să deveniţi milionar?” – Magazin.
VERSUL SĂPTĂMÎNII: „Mamei/Printre străini îmi caut în zadar FERICIREA!” – Teodor Nor, în „Timpul Capitalei”, pe verso-ul raportului domnului Dumitru Mazilu la O.N.U.
SCIZIUNEA SĂPTĂMÎNII: Aripa Tînără a Uniunli Etnice Musulmane (T. V.)

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 27 septembrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 27 septembrie 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 27 septembrie 1990 pag. a 4-a ►

Un interviu de ultimă oră:

Ieri, preşedintele Ion Iliescu a acordat un interviu domnului Horia Puşcaşiu, pentru postul de radio „Vocea Americii”. Răspunzînd la o primă întrebare, în legătură cu vizita sa în S.U.A., domnul Iliescu a spus:
– In primul rind merg la New York la două mari reuniuni internaţionale. Este vorba de reuniunea la nivel înalt, la nivel de şefi de state şi de guverne, consacrată copiilor, un eveniment deosebit. Deci, este, pentru prima oară cind, sub egida Naţiunilor Unite, se organizează o asemenea reuniune la nivel de şefi de state şi guverne consacrată copiilor, adică generaţiei de mîine
care va prelua destinele omenirii. Noi acordăm o semnificaţie deosebită acestui eveniment. Am primit cu deosebită plăcere invitaţia de a lua parte şi o tratăm ca atare, inclusiv convenţia care urmează să se semneze şi să fie prezentată în faţa sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite, va fi un document politic cu o semnificaţie profundă. În al doilea rînd, este vorba de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, de asemenea un eveniment deosebit. Este a 45-a sesiune a acestei organizaţii şi care are loc într-un context politic nou. Urmează deci marilor schimbări care au avut loc în estul Europei şi care dau o faţă nouă relaţiilor internaţionale atît pe continentul european, cit şi în lume şi în momentul cald, fierbinte, pe care îl reprezintă evenimentele din Golf, în perioada precedentă marcînd rolul pozitiv pe care l-a jucat şi e chemată să-l joace Organizaţia Naţiunilor Unite, în salvgardarea păcii şi a securităţii internaţionale. Deci din acest punct de vedere, sesiunea va marca această angajare politică a organizaţlei în problemele majore ale lumii.
Este un prilej deci de a marca prezenţa României după evenimentele din decenbrie; în contextul schimbărilor provenite care au loc în societatea românească şi, mai ales, să exprime mesajul României noi cu deschiderea pe care a proclamat-o şi care o afirmă consecvent către lume.

– Deci, mergeţi la New York şi nu la Washinghton?

– Exact.

– Pe cînd o vizită la Washington?

– Asta rămîne s-o stabilim pe cale bilaterală. Eu sper la New York să avem prilejul unor contacte nemijlocite cu un număr mare de şefi de state, probabil şi cu conducerea Administraţiei americane şi să putem conveni şi asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale.

– În acest context care sînt, cum vedeţi dv. statutul actual al relaţiilor româno-americane?

– Cred că este o oarecare ameliorare în ultima vreme, mai ales in urma conlucrării fructuoase în cadrul Consiliului de Securitate în cursul lunii august. De asemenea, cred că în opinia publică americană pătrunde tot mai mult o abordare realistă a lucrurilor. Ştiu că s-a creat o opinie nu tocmai favorabilă României, pentru că privite din afară, din exterior, de la distanţă, evenimentele, mai ales cînd sint şi din punct de vedere politic exploatate de anumite forţe pentru a promova anumite poziţii, influenţează opinia publică internaţională. Dar eu cred că în ultimă instanţă oamenii politici şi oamenii de afaceri americani, cunoscuţi prin realismul lor, dar şi opinia publică americană vor ajunge la înţelegerea obiectivă a lucrurilor şi anume că societatea românească se află într-un proces de transformări profunde, că modul în care a avut loc răsturnarea vechiului regim totalitar, modul în care se promovează decisiv deschiderea spre organizarea democratică a societăţii noastre, cursul luat pentru trecerea, tranziţia spre o economie de piaţă marchează un proces dureros, un proces carte în mod inevitabil, presupune şi convulsiuni. Totul este să avem forţa necesară ca toate aceste contradicţii, conflicte fireşti, care apar în societatea noastră, să capete cadrul civilizat corespunzător pentru reunirea totuşi a forţelor naţionale creatoare, în vederea înfăptuirii acestor obiective naţionale majore, slujirii intereselor naţionale. Şi şper că pînă la urmă vom găsi şi înţelegerea necesară şi solidaritatea necesară din partea lumii internaţionale.