Actualitate
Ovidiu Mălăncrăvean, candidatul PSD pentru funcția de primar al Sighișoarei: ”Sunt prioritare siguranța cetățeanului, sănătatea și educația acestuia”
Ovidiu Mălăncrăvean, candidatul PSD pentru funcția de primar al Sighișoarei, are deja un mandat – fiind chiar actualul primar al orașului -, însă îl dorește pe cel de-al doilea pentru a putea pune în aplicare toate proiectele pe care și le-a propus.
Invitat la GÂNDUL LIVE, Ovidiu Mălăncrăvean a vorbit despre primul său mandat, ca primar al Sighișoarei, făcând un bilanț al celor patru ani de activitate și accentuând asupra proiectelor pe care le are în vedere pentru perioada următoare.
Întrebat care au fost provocările cu care s-a confruntat atunci când a preluat mandatul de primar al Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean a recunoscut că provocări au existat, firește, însă – până la urmă – au fost depășite. Una dintre problemele grave de care s-a lovit atunci când a devenit primar al Sighișoarei a fost chiar lipsa unui arhitect-șef.
”Am avut mai multe provocări la preluarea mandatului, cea mai gravă fiind cea a lipsei personalului din primărie, am găsit o primărie foarte puțin funcțională, cu foarte multe posturi libere, inclusiv în zona urbanismului. Și, având în vedere că discutăm despre Sighișoara, o cetate medievală locuită, singura din sud-estul Europei, postul cel mai important ar fi cel de arhitect-șef. Evident că l-am găsit vacant, ne-am chinuit, dar până la urmă am reușit să aducem un arhitect șef care nu să ocupe postul, neapărat, ci care să iubească Sighișoara și să fie alături de Sighișoreni în dezvoltarea acestui oraș”, a declarat primarul Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, la GÂNDUL LIVE.
”Pe lângă asta, am găsit un oraș care nu avea nici măcar un contract pentru iluminatul public, deci am găsit un întuneric real în zona orașului nostru, lipsa proiectelor cu care aș fi putut să îmi încep mandatul și, pe partea de infrastructură, foarte multe lipsuri. Însă, după o muncă temeinică, în cei patru ani de mandat, majoritatea acestor lipsuri au fost acoperite”,
Ovidiu Mălăncrăvean, actual primar al Sighișoarei și candidatul PSD pentru obținerea unui al doilea mandat
”În anul 2016, existau în Sighișoara multe străzi care nu aveau canalizare”
Întrebat ce s-a întâmplat, concret, în cei patru ani în care a ocupat fotoliul de primar al Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean și-a amintit că – atunci când a preluat mandatul, în Sighișoara existau multe străzi care nu aveau, încă, apă și canalizare.
Totuși, s-a reușit atragerea de fonduri europene, ajungându-se la o sumă de 4.5 milioane de euro, iar proiectele au început să fie implementate. Pensionarii și școlarii beneficiază de gratuități, a fost renovată creșa din oraș, o mare parte a spitalului și cinci școli.
”Am început să atragem fonduri europene în valoare destul de mare – deja suntem la o valoare de 4.5 milioane de euro -, avem patru proiecte care sunt în implementare. Pe lângă acestea, am început un program foarte important de restaurare a cetății, pentru a da și funcționalitate turnurilor cetății și spațiilor de care dispunem în zona cetății.
Am reușită să achiziționăm câteva autobuze, am reușit să asfaltăm câteva străzi, am reușit să dăm drumul unor canalizări. Din păcate, în anul 2016, existau în Sighișoara multe străzi care nu aveau canalizare, dar am reușit să facem și acest lucru. Pentru pensionari am reușit să introducem gratuitate, dar nu numai pentru ei, ci și pentru școlari. Am renovat aproape întreg spitalul, dar am investit destul de mult și în școli. Au fost renovate complet conci școli, precum și creșa din municipiul Sighișoara”, a mai spus Ovidiu Mplăncrăvean, în exclusivitate, pentru GÂNDUL LIVE.
”Ne-am axat pe siguranța cetățeanului, pe sănătatea și pe educația acestuia”
Ovidiu Mălăncrăvean
Ovidiu Mălăncrăvean: ”Avem proiecte pe care dorim să le implementăm și facem eforturi foarte mari. Nu suntem singuri…”
Sighișoara suferă, încă, la capitolul ”apă și canalizare”, iar Ovidiu Mălăncrăvean spune că aceasta este o prioritate. Însă are în vedere, în continuare, și restaurarea cetății – punct de interes turistic indiscutabil -, iar eforturile sunt permanente.
În acest demers există, spune candidatul PSD, și un protocol semnat cu Institutul Național al Patrimoniului, dar nu trebuie uitată nici implicarea Consiliului Județean Mureș.
”În primul rând, sunt proiecte care se referă la satele aparținătoare și cartierele aparținătoare muncipiului Sighișoara, unde – de asemenea – avem probleme cu canalizarea și alimentarea cu apă, avem proiecte, așa cum am spus, de cetate, de restaurarea cetății, pe care ne dorim să le implementăm și facem eforturi foarte mari. Nu suntem singuri, suntem ajutați printr-un protocol semnat cu Institutul Național al Patrimoniului, de Consiliul Județean Mureș. Există și multe proiecte pe fonduri europene pe care vrem să le dezvoltăm în Sighișoara”, precizează Ovidiu Mălăncrăvean, actualul primar al Sighișoarei.
În ceea ce privește bătălia electorală din acest an, Ovidiu Mălăncrăvean spune că totul s-a desfășurat, cu mici excepții, în limite ”civilizate”, sperând că totul va rămâne în aceiași parametri până la final.
”E adevărat, dezbaterile au fost mai mult în mediul online, fiind mai puțin confruntări cu candidații, deși sunt opt candidați la fotoliul de primar al municipiului Sighișoara. Însă, având în vedere și condițiile impuse de pandemia COVID-19, am încercat să ne apropiem de cetățeni în limitele legii. A fost o campanie civilizată, în cea mai mare parte a ei, și sper că așa se va și încheia, fără atacuri murdare. Sighișorenii cunosc candidații, le cunosc caracterul, știu ce vor să facă fiecare și, cu siguranță, vor merge la vot cu gândul cel bun”, consideră candidatul PSD.
”Îi îndemn pe sighișoreni să vină liniștiți la vot, luăm toate măsurile care se impun pentru siguranța lor, îi chem să voteze pentru o Sighișoară frumoasă, pentru o Sighișoară curată, pentru o Sighișoară în care bunătatea și apropierea noastră față de ei să continue în cei patru ani care urmează. Dorim să continuăm proiectele pe care le-am început, să le oferim confort și tot ceea ce își doresc”
Ovidiu Mălăncrăvean, candidat PSD la funcția de primar al Sighișoarei
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
-
Exclusivacum 3 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 4 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



