Administratie
Viceprimarul Cristian Ganea, o adevărată poveste de viață
În spatele funcției de viceprimar, stă povestea de viață a lui Cristian Ganea, o poveste pe care cu greu a ales să o prezinte în spațiul public.

Totuși, edilul a acceptat să vorbească, în cadrul unui interviu acordat pentru deprahova.ro, despre momentele fericite, despre cele nefericite, despre sacrificiile pe care le-a făcut, despre schimbările din viața lui, dar și despre pasiuni.
Cu siguranță, toate acestea, la un loc, au conturat omul Cristian Ganea, cel care în prezent ocupă funcția de viceprimar al Ploieștiului.
Tatăl, cea mai mare pierdere din viața sa

Născut într-o familie modestă în iarna anului 1969, în Ploiești, Cristian Ganea și-a petrecut o mare parte din viață în cartierul Piața Anton. Pentru el copilăria a fost una frumoasă, însă cu multe lipsuri. Cel mai mare a fost pierderea tatălui, atunci când avea numai 3 ani.
”M-am născut în Ploiești în iarna anului 1969, mai exact în luna februarie. Pentru mine copilăria a fost frumoasă, însă cu foarte multe lipsuri. Unul dintre ele a fost tata, pe care l-am pierdut de la vârsta de 3 ani, iar mama a fost nevoită să crească doi copii, pe mine și pe fratele meu, mai mare cu 14 ani, de una singură”, a început, vizibil emoționat, Cristian Ganea relatarea propriei povești.

Mama, eroul și modelul meu în viață

Copilăria lui Cristian Ganea a fost strâns legată de străzile din Piața Anton, acolo unde a trăit o bună perioadă de timp alături de mama sa și fratele său. În ciuda greutăților vremurilor de tristă amintire și a faptului că trăiau dintr-o pensie de urmaș, Ganea ne-a povestit cum mama sa a făcut tot posibilul ca să-i ofere o copilărie fericită. Pentru el cuvântul mamă a însemnat totul. De aceea, acum, cu zâmbetul pe buze spune că mama sa a fost o eroină și modelul său în viață.
”Ne descurcam destul de greu, mai ales pentru că mama nu a lucrat, singurul venit fiind pensia de urmaș de pe urma tatălui, care a fost cadru militar. Însă chiar și așa eram fericiți.
Pentru mine mama este un model în viață. Este eroina mea! Singură fiind, a făcut tot ce a ținut de ea să ne facă o copilărie cât mai fericită. Și a reușit!
Legat de copilărie, pot să vă mai spun că îmi aduc aminte cu drag de cartierul Piața Anton, locul în care am crescut”, a continuat Ganea în timp ce emoția s-a transformat într-un sentiment de mândrie pentru că vorbea despre mama lui.

Cristian Ganea: Eram practic copilul betoanelor. Nu m-am putut bucura de viață la țară

Fără telefon, calculator sau jocuri video, pentru că nu existau în acea perioadă, copilăria și-a petrecut-o pe străzile din Piața Anton. Ganea povestește cum străzile erau pline de copii care jucau jocurile acelor vremuri de dimineață până seară. A avut și un regret, acela că nu a avut bunici la țară. De aceea, acum cu zâmbetul pe buze, ne-a spus că se considera ca fiind ”copilul betoanelor”.
”Străzile erau pline de copii, iar de dimineață până seara ne jucam jocurile acelor vremuri, Lapte Gros, Pititea, fotbal, Țară, Țară Vrem Ostași etc. Fie iarnă, fie vară, eram practic copilul betoanelor, așa cum îmi place mie să spun, pentru că, din nefericire, nu am avut bunici la țară. Sufeream de fiecare dată când prietenii mei mergeau la bunicii lor, pentru că eu, mic fiind, nu m-am putut bucura de așa numita viață la țară”, ne-a povestit Ganea.
Despre școală, greutăți și nevoia de a munci

Primii ani din viața unui elev i-a petrecut pe băncile Liceului Pedagogic, după care, în clasele V-VIII, a învățat la Școala Generale ”Rareș Vodă”. Au fost anii când încă s-a mai putut bucura de copilărie.
Problemele financiare au început să fie din ce în ce mai apăsătoare, iar asta l-a afectat. A fost nevoit în acea perioadă să găsească o soluție pentru a veni în sprijinul mamei sale. Astfel, Cristian Ganea a intrat în câmpul muncii încă de la vârsta de 16 ani. În acea perioadă era elev al Grupului Școlar Instrustrial 1 Mai.
Totuși, nu a renunțat la dorința de a învăța într-un liceu cu renume din Ploiești, astfel că treapta a IIa de studii a făcut-o la Liceul Mihai Viteazul. Însă și atunci a fost nevoit să învețe la seral, deoarece ziua era la muncă.
Nu a renunțat nici la ideea de a fi student, asfel încât acesta și-a completat studiile la Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești, unde a absolvit Facultatea de Informatică și Gestiune, iar ulterior un program de masterat în Administrație Publică.
”Primii ani din viața de elev i-am petrecut pe băncile Liceului Pedagogic. După care, clasele V- VIII le-am absolvit în cadrul Școlii Generale ”Rareș Vodă”, școala numărul nouă, cum o știe toată lumea. Eram un elev destul de silitor. Pe urmă, au apărut greutățile și a trebuit să mă angajez, să îmi ajut mama.
Astfel, la vârsta de 16 ani am semnat primul meu contract de muncă, la BJATM, fostul Comat. Eram muncitor necalificat, însă cu timpul am avansat. Am fost muncitor calificat, lucrător comercial, ajutor de gestionar și, într-un final, gestionar.
Prima treaptă a liceului am făcut-o la 1 Mai. Mi-am dorit mai mult de atât, astfel că, în puținul timp liber care îmi rămânea, m-am apucat serios de învățat. După multă străduință, în a doua treaptă de liceu, am intrat la seral, la Liceul Mihai Viteazul, pentru că munceam în acea perioadă. Eram nevoit să-mi întrețin familia.
Studiile mi le-am completat la Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești, unde am absolvit Facultatea Informatică și Gestiune, după care am făcut masterul în Administrație Publică”, și-a continuat Cristian Ganea povestea de viață.

Tânărul Cristian Ganea

Similiar multor români, anul 1989 și-a pus amprenta în formarea omului Cristian Ganea. Avea numai 20 de ani. Se afla în cadrul unei Unități Militare din Brașov, acolo unde l-a prins Revoluția. După terminarea stagiului militar, Cristian Ganea a vrut să o ia pe urmele tatălui său și a început cariera militară.
Nu i s-a potrivit, astfel că a renunțat și a plecat pentru trei ani în Germania. A revenit în țară, unde și-a deschis o mică afacere cu ajutorul căreia a putut să acorde familiei un trai decent pentru o lungă perioadă de timp.
”La vârsta de 20 de ani am fost înrolat în armată, la Brașov. Acolo m-a prins și Revoluția. După terminarea stagiului militar, am rămas să lucrez în continuare ca și cadru militar. A fost o dorință a mea, de a fi ca tata, militar, însă s-a dovedit că acest mediu nu este pentru mine și am renunțat.
După care, fiind mai rebel și având un spirit aventurier, am plecat din țară. Am stat trei ani în Germania, iar ulterior am revenit în țară, în Ploiești, unde mi-am deschis o mică afacere. Astfel, am reușit, cu urcușuri și coborâșuri, să acord un trai decent familiei. Firma am închis-o în anul 2012.”, ne-a mai povestit Cristian Ganea.

Pe soție a cunoscut-o în urmă cu peste 30 de ani. Învățau în același liceu, în sala de sport. Ganea spune că a fost dragoste la prima vedere și că el a făcut primul pas în relație. Despre soția lui, Ganea spune îi este și cel mai bun prieten, omul căruia îi împărtășește orice gând.
”Pe soție am cunoscut-o în urmă cu peste 30 de ani, în liceu. Ea era clasa a IXa, iar eu eram clasa aXIa. Ne-am cunoscut în sala de sport. Nu pot spune că eu am cucerit-o, ci ea m-a cucerit pe mine, însă eu am făcut primul pas. A fost dragoste la prima vedere, iar rodul iubirii este fata noastră, care luna aceasta face 23 de ani.
Avem 27 de ani de căsnicie, iar relația noastră s-a bazat pe dragoste, respect și prietenie. Pentru mine, soția este omul căruia îi împărtășesc totul, orice gând, orice proiect, absolut totul”, au fost cuvintele cu care și-a Cristian Ganea și-a descris povestea de dragoste.

Baschetul, drumul de a vedea o altă lume
Baschetul a reprezentat principala pasiune pentru Cristian Ganea, sport pe care l-a practicat până în jurul vârstei de 20 ani. Pentru el, baschetul nu a fost doar un mod de a duce o viață sănătoasă, ci a fost și cheia care i-a deschis ușa pentru a vedea o altă lume. A fost drumul care l-a dus pentru prima dată, la vârsta de 16 ani, către mare.
”Legat de pasiuni, baschetul pentru mine a fost și este cea mai mare pasiune. Am practicat acest sport până la 23 de ani. Am fost legitimat la CSS Ploiești. Îmi aduc aminte cu drag de zilele în care jucam acest sport pe terenul de pe strada Milcov, unde acum este Sala de Sport Doroftei. Baschetul a fost pentru mine o portiță în a vedea și alte orașe în afară de Ploiești. Marea am văzut-o pentru prima oară la vârsta de 16 ani, atunci când am mers cu echipa într-un cantonament”, și-a continuat narațiunea viceprimarul.
Viceprimarul Cristian Ganea

Subiectul legat de administrația publică ploieșteană a fost unul care a scos la iveală o altă personalitate a omului Cristian Ganea. Cu o serizitate apăsătoare în glas, viceprimarul a vorbit despre proiectele pe care a reușit să le realizeze, dar și să spună de ce critică modul în care a fost condus Ploieștiul în ultima perioadă.
”Este un subiect foarte sensibil. De cele mai multe ori, atunci când a fost vorba despre administrație, mi-a plăcut să fiu omul faptelor. Spun că este un subiect sensibil deoarece în calitate de viceprimar ai anumite atribuții pe care ți le dă primarul. Astfel, nu poți să faci mai mult decât îți permit atribuțiile.
Totuși, nu am ezitat să mă lupt pentru ca în Ploiești să se construiască un Centru de Radioterapie Modern. Astfel, am bătut la ușa domnului Bogdan Toader, președintele Consiliului Județean Prahova, i-am prezentat proiectul și i-am solicitat să ne ajute din punct de vedere financiar, ceea ce s-a și întâmplat. Iată că acum se lucrează la acest proiect.
Nu am ezitat să mă lupt și să accelerez lucrurile în Primăria Ploiești pentru a reconstrui ”Podul de Lemn”, un punct de legătura foarte important pentru ploieștenii din zona respectivă și nu numai.
Achiziționarea de autobuze a fost iarăși un proiect care risca să nu se implementeze. Proiectul era blocat, deoarece domnul primar Adrian Dobre voia să le achiziționeze prin leasing operațional. Era nevoie ca ploieștenii să beneficieze de un transport în comun decent, astfel că am pus bazele proiectului care a dus la achiziționarea acelor autobuze și care rămân în patrimoniul Primăriei Ploiești.
Pentru că sunt o persoană ambițioasă și pentru că îmi place să mă țin de promisiune, în cartierul Mitică Apostol am reușit să introduc gaze, canalizare și să mă lupt să fie alocat bugetul necesar pentru asfaltarea străzilor. A rămas să rezolvăm problema canalizării. O să mă implic și voi rezolva și această problemă.
Sunt foarte multe proiecte pe care am reușit să le implementez și pe care o să le prezint în curând ploieștenilor.
Ar fi fost mult mai multe de făcut, dar pur și simplu domnul Adrian Dobre a refuzat să colaborăm. Din păcate, din această cauză, nu am reușit să rezolv și problema curățeniei din oraș, neavând atribuții în acest sens și negăsind în domnul Dobre un partener de dialog”, a explicat viceprimarul Cristian Ganea.
Omul politic Cristian Ganea

Omul politic – un subiect pe care Cristian Ganea l-a abordat strict la obiect. Pentru el, omul politic reprezintă puntea de legătură către implementarea proiectelor din administrația publică locală.
”Fără politică nu puteam să mă apropii de ploieșteni și nu puteam să mă implic în rezolvarea problemelor administrative. Sunt un om politic al dialogului, al dezbaterilor și al decenței și așa o să rămân. Consider că doar prin colaborare și dialog, indiferent de culoarea politică, vom putea lăsa ceva în urma noastră. Acum, în campanie, voi duce o luptă bazată pe decență și pe proiecte. La final, voi fi partenerul de dialog al orcărui om politic care mă va sprijini în implentarea proiectelor pe care le-am promis ploieștenilor ”, a spus acesta.
R:Ce vă face fericit? C.G: Familia!
R:Ce vă întristează? C.G: Nedreptatea
R:Ce vă deranjează? C.G: Să se vorbească în numele meu!
R:Ce vă dă speranță? C.G: Noua generație!
R:Cum descrieți Ploieștiul? C.G: ACASĂ!
R:Care este pentru dumneavoastră cel mai frumos loc din Ploiești? C.G: Casa părintească.
R:Cum ați descrie activitatea din Primăria Ploiești? C.G: Intensă, dacă știi să lucrezi cu oamenii.
R: Cum ați descrie funcționarul public ploieștean? C.G: Profesionist, dar în așteptarea unui om gospodar.
R: Ce înseamnă Petrolul Ploiești pentru dumneavoastră? C.G: Tradiție
sursa: deprahova.ro
Administratie
Circuit de viteză pe DN 5D: „Maratonul” vitezei la Giurgiu se incheie cu un permis suspendat la 191 km/h
Campania europeană ROADPOL „Speed Marathon”, menită să disciplineze traficul rutier și să prevină tragediile pe șosele, a scos la iveală un nou caz de inconștiență extremă în județul Giurgiu. Pe tronsonul DN 5D, radarul polițiștilor a înregistrat o valoare care depășește orice limită a prudenței: 191 km/h. Potrivit informațiilor furnizate de Sindicatul Europol, acest incident nu este o simplă abatere, ci o confirmare a faptului că mulți conducători auto confundă constant infrastructura publică din România cu o pistă de curse profesionistă.
Între inconștiență și teribilism: Drumurile publice, transformate în zone de risc vital
Analiza făcută de reprezentanții Sindicatului Europol indică faptul că, la o astfel de viteză, nu mai poate fi vorba despre o clipă de neatenție sau despre presiunea unei urgențe. Este vorba despre o conduită deliberată care transformă orice alt participant la trafic — fie el șofer, pasager sau pieton — într-o potențială victimă a unui accident cu consecințe fatale.
„La asemenea valori, nu mai vorbim despre neatenție sau grabă, ci despre o conduită care transformă orice participant la trafic într-o potențială victimă”, subliniază sursa citată, evidențiind pericolul iminent la care sunt expuși cetățenii de către „piloții” de ocazie care ignoră complet normele de siguranță.
Sancțiuni ferme, dar insuficiente: 120 de zile fără volan pentru „haiducii” șoselelor
Pentru viteza de 191 km/h înregistrată pe DN 5D, șoferul a primit sancțiunea maximă prevăzută de lege: suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile. Totuși, reprezentanții Sindicatului Europol avertizează că aceste măsuri, deși firești, par să devină insuficiente în raport cu riscul uriaș produs de astfel de comportamente. Teribilismul la volan nu mai reprezintă o excepție rară, ci a devenit o „constantă operativă” pentru polițiștii rutieri care sunt obligați să gestioneze zilnic sfidarea legii și a bunului-simț.
Reflexul „frânei la radar”: Mentalitatea care ucide pe drumurile din România
Problema de fond identificată de autorități și de organizația sindicală este una de mentalitate. În ciuda acțiunilor de amploare precum „Speed Marathon”, se observă un comportament duplicitar al șoferilor: aceștia reduc viteza doar în momentul în care vizualizează echipajul de poliție sau aparatul radar.
Polițiștii trag un semnal de alarmă dur: frâna ar trebui să apară din înțelegerea faptului că viteza excesivă ucide, nu din frica de amendă. Până când această schimbare de paradigmă nu se va produce în mintea conducătorilor auto, șoselele vor rămâne un câmp de luptă unde poliția rutieră încearcă, adesea contra cronometru, să prevină următoarea tragedie provocată de viteza de impact. (Paul D.).
Administratie
„Aterizare forțată” pe DN 5: „Pilotul” care a confundat șoseaua cu o pistă de decolare, lăsat pieton pentru patru luni
În plină campanie europeană ROADPOL, menită să reducă numărul accidentelor provocate de viteza excesivă, unii conducători auto par să ignore complet avertismentele autorităților, transformând drumurile naționale în veritabile piste de testare pentru bolizi. Cea mai recentă „performanță” negativă a fost înregistrată în județul Giurgiu, unde un șofer a testat limitele fizicii și ale legii, rulând cu o viteză amețitoare. Potrivit unei postări publicate de Sindicatul Europol, „haiducia” modernă de pe șosele a primit un răspuns pe măsură din partea agenților de la Serviciul Rutier.
Radarul care a tăiat aripile inconștienței: 206 km/h pe un drum național
DN 5, artera care leagă Capitala de frontiera de sud, a fost scena unei scene desprinse parcă din cursele ilegale. Un conducător auto grăbit a fost surprins de aparatul radar în timp ce rula cu nu mai puțin de 206 km/h. Într-o notă ironică, reprezentanții Sindicatului Europol au taxat dur comportamentul bărbatului, subliniind că acesta a încercat să transforme drumul public într-un aeroport, însă „zborul” său s-a încheiat brusc la semnalul polițiștilor.
„Deși Poliția Română a anunțat clar acțiunea ROADPOL și riscurile vitezei excesive, unii încă au impresia că șoselele sunt piste de decolare”, au precizat sindicaliștii, scoțând în evidență discrepanța uriașă dintre campaniile de prevenție și realitatea din trafic.
Nota de plată a adrenalinei: Amendă record și permisul „suspendat” în depozitul Poliției
Consecințele pentru „pilotul” de pe DN 5 au fost imediate și extrem de costisitoare. Pentru depășirea flagrantă a limitei de viteză, șoferul a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 4.050 de lei. Mai mult, acesta a aflat că permisul său de conducere a „aterizat forțat” la sediul Poliției, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce pentru următoarele 120 de zile.
Sindicatul Europol recomandă, cu aceeași doză de sarcasm, ca astfel de șoferi să ia în calcul utilizarea bicicletei pentru următoarea perioadă, argumentând că deplasarea pe două roți este „mai sănătoasă, mai sigură și fără amenzi pentru depășirea vitezei”. În finalul intervenției lor, reprezentanții Europol au ținut să mulțumească polițiștilor rutieri din cadrul IPJ Giurgiu, care, prin prezența zilnică la datorie, reușesc să scoată din trafic elementele periculoase care pun în pericol viața tuturor participanților la drum. (Sava N.).
Administratie
Ofensiva Gărzii de Coastă împotriva mafiei icrelor: Captură record de un milion de lei după percheziții masive în sud-estul României
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de braconaj piscicol care devastează ecosistemul Deltei Dunării și al brațelor fluviului, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au declanșat, pe parcursul lunii aprilie 2026, un asalt coordonat în județele Constanța, Ialomița și Tulcea. Bilanțul celor 45 de percheziții domiciliare este unul fără precedent: bunuri și sume de bani în valoare totală de aproximativ 1.000.000 de lei au fost indisponibilizate, scoțând la iveală o infrastructură ilegală extrem de bine organizată.
„Aurul Negru” sub sechestru: Raiduri fulgerătoare la Hârșova și în Ialomița
Conform informațiilor furnizate de reprezentanții Gărzii de Coastă, prima etapă a operațiunii a fost declanșată pe 1 aprilie 2026. Sub coordonarea procurorului de pe lângă Judecătoria Hârșova și cu sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi Constanța, forțele de ordine au pus în executare 36 de mandate de percheziție.
Rezultatele au confirmat suspiciunile anchetatorilor: au fost ridicate peste 5 kilograme de icre negre (sturion), a căror valoare pe piața neagră depășește 54.000 de lei, și zeci de kilograme de sturion proaspăt. Dincolo de capturile biologice, autoritățile au lovit puternic și în „logistica” braconierilor, confiscând șapte motoare de ambarcațiune performante, evaluate la 150.000 de lei, și nouă dispozitive de pescuit electric – o metodă extrem de invazivă și distructivă pentru fauna acvatică.
Arsenalul de distrugere a Deltei: Sute de kilograme de icre și bani gheață depistați la Mahmudia
Presiunea autorităților a continuat în a doua jumătate a lunii. În perioada 16–17 aprilie, polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Tulcea, sprijiniți de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, au descins în localitățile Mahmudia și Băltenii de Jos. Cele 9 percheziții efectuate aici au scos la lumină un adevărat depozit de marfă ilegală.
Potrivit datelor oficiale, în această a doua etapă au fost confiscate circa 414 kg de icre de crap și știucă, 350 kg de pește din diverse specii și un număr impresionant de plase monofilament. Mai grav, au fost descoperite 16 dispozitive de pescuit electric, confirmând amploarea acestui fenomen infracțional. Pe lângă „prada” piscicolă, anchetatorii au găsit sume colosale de bani cash – peste 17.000 de euro și 50.000 de lei, bani care ar proveni direct din valorificarea ilegală a resurselor Deltei.
Lovitură totală de 1.000.000 de lei: Braconajul piscicol, în vizorul justiției
Centralizarea datelor după cele două mari acțiuni din luna aprilie relevă o lovitură financiară masivă aplicată rețelelor de braconaj. În total, au fost scoase din circuitul ilegal aproximativ 415 kg de pește, peste 400 kg de icre, 17 motoare de ambarcațiuni și un arsenal de 25 de dispozitive pentru pescuit electric.
Întreaga cantitate de pește și icre a fost predată unor societăți comerciale de profil, conform procedurilor legale în vigoare. În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor la regimul braconajului piscicol, dosarele fiind instrumentate sub coordonarea unităților de parchet din Hârșova și Tulcea. Această acțiune de forță transmite un semnal clar: protejarea sturionilor și a resurselor din Delta Dunării rămâne o prioritate de securitate națională la granița de sud-est a României. (Sava N.).
-
Exclusivacum o ziJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum o ziPloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Exclusivacum o ziOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



