Actualitate
Remember 15 septembrie 1990 – Presa acum 30 de ani
Cursul de revenire
A intrat în istoria revoluţiei pe uşa din faţă şi s-a înfipt în caşcavalul puterii cu o hotărîre asupra căreia nu am avut decît mult mai tîrziu revelaţia că era tupeu.
Proiectat în prim-plan de o uniformă pe care nu avea dreptul s-o îmbrace şi o armă automată pe care nu ştia s-o folosească, a rămas un timp pe orbită agăţat de mînerul unei funcţii de înalt demnitar. Surprins în flagrant delict de incompetenţă, a îngroşat obrazul cu o disidenţă rentabilă şi a sperat să dea lovitura cu traista de exilat politic pe umăr. Un destin exemplar de lichea simpatică. Mihai Lupoi, pungaşul domestic, haimanaua decorativă. Dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat. Dacă n-ar fi fost exportat, ar fi trebuit importat. Nu costă mai nimic, dar uite că nu-l mai vrea nimeni şi teamă ni-i că e la cursul de revenire.
Personalităţile zilei în „GURA LUMII”
— În paginile 4 – 5 —
Ziarul Libertatea din 15 septembrie 1990 pag. 1-a ►

Ziarul Libertatea din 15 septembrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 15 septembrie 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 15 septembrie 1990 pag. a 4-a ►
AMBIDEXTRU
— Fotografii realizate de Gabriel Miron și Lucian Crișan —
UN CAP TREBUIE SA CADĂ. După ce a afirmat nu de mult într-un interviu televizat, că datorită greşelilor în guvernare unul din cele două capete din fruntea ţării trebuie să cadă, domnul Silviu Brucan o revenit, precizînd că în plan personal are o deosebită simpatie şi înţelegere pentru preşedintele ţării. În aceste condiții se pare că domnul Petre Roman s-a resemnat.
CATTUL NEGRU. Acesta este domnul Liviu Tudan, şeful formaţiei „Roşu şi negru”. Alături de el sînt soţia şi copiii săi. În spatele său se află hotelul Forum din Costineşti. În spatele hotelului Forum, care cu aspectul său de paragină e un simbol al noii imagini a Costineştiului, stă CATT-UL. În spetele CATT-ului nu ştim cine mai stă, dar în faţa sa au stat în vara aceasta cîteva examene la care a picat cu brio. Se vorbeşte de exmatriculări. Liviu Tudan rîde, îi dă mîna pentru că după cum se vede ei nu e legat de cat.
ISTORIA SE GRĂBEŞTE. Secretul culiselor festivaliere are o durată medie de viaţă din ce în ce mai scurţă. Pentru a dezvălui marelui public cum își rupeau rochiile de seară interpretele de la primul festival Mamaia, domnul Emanuel Valeriu i-au trebuit 20 de ani. Pentru a se hotărî să deconspire faptul că laureata din acest an a festivalului. Laura Stoica a fost împinsă de la spate, colegului nostru Gabriel Miron nu i-au trebuit decît două săpiămîni.
NU-I DE PAPA ! Venit în televiziune pe fondul unui puternic sentiment public de nemulţumire faţă de capacitatea acestei instituţii de a-şi conserva obiectivitatea în reflectarea evenimentelor, mai ales a celor intene, domnul Răzvan Theodorescu simte acum pe propria piele cît e de greu de înghiţit această instituţie.
TOAMNA E UN SFETNIC BUN. Şi Carmen Movileanu are umor. Ştie să rîdă și e chiar simpatică. Drama e că în această vară i s-a părut că a produce haz e totuna cu a produce ilaritate. Din confuzie s-a întrupat prezenţa ei, pe scenă din regret s-a întărit convingerea noastră că bine-i şade omului în banca lui.
DULCE CA MIEREA E TURTA INCOMPETENŢEI. Preluînd doctrina liderului Den-Siao-Ping privind rezolvarea problemei chineze pe baza principiului, o ţară două sisteme, „radioteleviziunea română lucrează in momentul de faţă la soluţionarea dosarului „Ilie Dobre‘‘ potrivit conceptului „un om — două microfoane”. Unul din microfoane este confecţionat din turtă dulce, cu căşti din zahăr candel şi este destinai perioadelor în care domnul Ilie Dobre va face greva foamei, iar celălalt, pentru situaţiile în care distinsul comentator sportiv se va decide pentru o grevă a tăcerii — este din aur masiv.
ÎN GRADINA MUZICOLOGICĂ: Impunător ca un leu, ager ca o pisică, inteligent ca o bufniţă şi rezistent ca un cal de povară. Horia Moculescu a făcut pe puntea Mamaiei ’90 o echilibristică pe care numai bătrînii lupi de mare mai sînt în stare să o execute. Peste puţină vreme vom putea admira din nou în grădina noastră muzicologică strălucirea coarnelor Cerbului de aur de la Braşov. Acolo vom avea nevoie de lupi de munte. ll vom avea din nou pe Horia Moculescu?
LA O ADICĂ. Cine domnule, ăla mic, de acolo de jos e Andrei Şerban?
• Bucureştiul cîştigă moratoriul
Un fenomen interesant pare să-şi fi încheiat faza de coacere şi să fi intrat în aceea de rod — tipul de reacţie la duşul rece al intransigenţei în momentul acordării licenţei pentru susţinerea acestei rubrici, odată cu înmînarea cecului pentru decontarea cheltuielilor — 12 000 lei pe lună — staff-ul redacţional a decis ca sloganul acestei acţiuni de promoţie destinată orientării consumatorilor în condiţiile liberei concurenţe să fie — deplină confidenţă, maximă exigenţă… Ca urmare, întreaga documentare în vederea redactării acestei cronici a restaurantelor se face excluzîndu-se declinarea calităţii de ziarist, elaborarea materialului- nefiind o ancheta, ci angajînd doar profesionalismul şi probitatea observaţiei cronicarului.
Ca oameni cu certe disponibilităţi de adaptare la orice situaţie, restauratorii au abandonat după cîteva tentative de a ţine, ca odinioară, în sus coada replicii arţăgoase şi s-au repliat pe poziţia mai ingrata, dar mai eficientă a comerciantului care nu apără o capră rîioasă dacă îi revine mai ieftin s-o trateze.
Pe prima filă a acestui dosar al noii înţelepciuni a crîşmarilor, scrie Bucureşti. Demolat de o cronică devastatoare publicată în urmă cu două luni, cea mai luxoasă casă a Capitalei, a încercat mai întîi o replică verbală în forţă, pentru ca apoi, profitînd de o bilaterală întîmplătoare cu o parte a conducerii redacţionale să solicite în termeni decenţi şi realişti un moratoriu de o lună de zile. Am revenit, deci, la începutul acestei săptămîni. Pentru prima oară baremul cheltuielilor a fost depăşit, de plăcere, din buzunarul propriu. Bucureştiul este aproape de nerecunoscut faţă de ceea ce ajunsese la mijlocul acestui sezon. Dacă nu i-aţi mai trecut pragul de mult, ne face plăcere să vi-l recomandam aşa cum arată azi. Cernerea clientelei începe de la intrarea în hotel, unde cioroii vechi şi noi ai bulevardelor întîmpină un refuz sec al „mareşalului” sprijinit discret de cîţiva tineri cu priviri duioase, dar foarte explicite. O a doua selecţie la intrarea în restaurant. Înăuntru, o imagine de poster, expoziţie cu vînzare, multiplicată de oglinzile ce o înconjoară, lume de bună calitate, meniuri care se află şi la bucătărie nu numai în listă, ospătari serviabili. Bucureştiul a cîştigat pariul moratoriului şi trece în fruntea plutonului de trei stele. Singura condiţie de a o cuceri şi pe a patra, rămîne consecvenţa. Vom reveni cît de curînd, întrucît moratoriul a luat sfîrşit!
Ziarul Libertatea din 15 septembrie 1990 pag. a 7-a ►

CUM MI-AM SCRIS MEMORIILE ÎN ÎNCHISOARE… (I)
• 15 ani de temniţă grea • Vizita secretă a unui ocnaş la şeful partidului comunist • „Pătrăşcanu era un gentleman !“
Fără ţară, fără nume
Velerim! …
Cu cîteva minute înainte nu prevedeam nimic din ceea ce avea să urmeze! A fost, ca să zic aşa, un dar al Cerului! Distinsul meu prieten Ernest Ansorge, „părintele” filmului elveţian de animaţie, mă adusese la Yverdon Ies Bains pentru că doar aici mai figura, pe afişul unui cinematograf local, filmul lui Peter Weir, Clubul poeţilor uitaţi. Şi cum mai era o oră pînă la începerea spectacolului, tocmai priveam vitrinele bine garnisite ale magazinului Placette, cînd am fost acostaţi de dl. Dujardin ministru al guvernului Cantonului Vaud, aflat în vilegiatură la Yverdon. Auzind că sînt din România, interlocutorul nostru s-a însufleţit brusc:
—Şi proprietarul meu e român. Un om excepţional! Baronul…
Neobişnuit să-mi ştiu compatrioţii împodobiţi cu asemenea titluri de nobleţe, eram gata să mă retrag în lumea gîndurilor mele, cînd am auzit numele lui Mocsony Stârcea.
A fost rîndul meu să tresar:
— Dar e unul dintre artizanii loviturii de stat din 1944, în România!
— Aşa susţine şi el. Nu doriţi să-I vizitaţi? Sînt sigur că s-ar bucura să vadă un român.
(Continuare în pag. a VII-a) / (Urmare din pag. I)
Iată-ne dar, traversînd piaţa centrală pentru ca trecînd printr-un gang să pătrundem în perimetrul istoric al oraşului, o altă lume, cu străduţe înguste şi arhitectură cu patina secolelor scurse. M-am uitat pe o tăbliţă care indica: Rue du Four. „Cuptorul există încă, numai că e prost restaurat” — ne-a informat călăuza noastră. Introduşi printr-o poartă de fier forjat într-o curte interioară am fost, din nou, surprinşi de modificarea ambianţei. Ne aflam, acum, în faţa unei clădiri de inspiraţie renascentist-florentină împodobită cu fresce care furau privirea, aparţinînd lui Carlo Gozzi, cum am aflat mai tîrziu. O casă istorică ce a traversat cîteva incendii, prima oară în 1633, apoi din nou, în 1789, cînd i s-a dat din nou foc pentru a distruge registrele de datorii ale feudalilor locali. Dar iată, în pofida stihiilor istoriei, casa a supravieţuit devenind acum proprietatea baronului român.
Ne-a deschis chiar domnia sa uşa. Omul acesta despre care am citit atîtea în cărţile istoricilor şi ale scriitorilor care au încercat să dezlege enigmele istoriei, baronul care a înfruntat 15 ani de temniţă grea este, la vîrsta de 81 de ani, ca argintul viu, are o ţinută sportivă şi răspunsuri rapide şi la obiect. Mă frapează cît de bine a memorat începutul, şi sfîrşitul calvarului său:
— Am fost arestat sîmbătă 6 septembrie 1947 şi am ieşit duminică 28 noiembrie 1962. Dintr-o asemenea precizie îţi dai seama ce a însemnat temniţa pentru acest aristocrat obișnuit cu saloanele şi fastul curţii, care a trecut porţile temniţei la 38 de ani şi a regăsit libertatea Ia 53 într-un monolog torenţial evocă momente şi oameni, sau ne cîntă, cu voce dulce, înceată, ca în celulă un colind din folclorul românesc al lagărelor siberiene:
„La fereastra amintirii ne-adunăm
Cîntecul de altădată-l colindăm
Și-a cernit un înger florile, tiptil
Peste fruntea mea senină, de copil
Mamă, mamă! Cad nămeţii, suferim
Flori de gheaţă, flori pe gene. Velerim!
Răbufneşte-n vaet stepa către cer
Brazii-şi leagănă cununa. Lerui-ler!
Mamă, mamă! Cresc nămeţii şi murim
Fără ţară, fără nume. Velerim!…“
Îmi întinde o scrisoare de la un român din Paris care tocmai s-a întors din ţară. Ar vrea să ştie ce părere am. Dar eu nu mai am timp s-o citesc. Trebuie să plecăm. Dar… n-am putea să ne întoarcem a doua zi pentru o convorbire mai lungă? Poate un interviu despre cele trăite? Gazda noastră zîmbește deschis. Ne rămîne la dispoziţie. Pot lua şi scrisoarea s-o citesc în linişte, chiar s-o fotocopiez, dacă vreau. Vom discuta, mîine, şi despre ea.
O parcurg spre seară. E datată din 15 august și poartă pecetea viziunii românului care se întoarce în ţară marcat de informaţiile tendenţioase ale presei străine: „(…) Cartea jurnalistului francez Castex care a condus o echipă de şase redactori şi fotografi, timp de şase luni la Bucureşti, pînă la alegerile din 20 mai a.c., care a apărut acum două luni la Paris, a lămurit cea mai mare minciună şi manipulare a secolului (dacă o mai găsesc, o să v-o aduc)“. Și mai departe : „Pămintul şi ţăranii: Ţăranii, cei care au iubit pămîntul ca viaţa lor, au dispărut, ducînd în mormînt această dragoste iar cei rămaşi (după 40 de ani de dictatură comunistă) sînt prea bătrîni ca să convingă tineretul, care lucrează la oraş, în industrie, să se întoarcă la munca cîmpului. Ţăranul sosit la oraş, devenit muncitor industrial, nu mai este navetist, locuieşte în locuinţe cu apă caldă şi lumină electrică, cu frigider, chit că nu are ce pune în el. El se declară mulţumit şi refuză să se întoarcă la pămînt.
Un fenomen de care trebuie să ţinem seama, o mentalitate nouă: ţăranul nu mai vrea pămînt. El refuză chiar cei 6 000 m.p. daţi de guvern, în batjocură, căci nu reprezintă decît o grădină de zarzavat. Partidele de opoziţie trebuie să-şi refacă planurile pentru noile alegeri, care cred că vor fi mai înainte de cele fixate oficial peste doi ani.
Această renunţare la pămînt a ţăranului dă posibilitatea neaşteptată ca să trecem Ia o agricultură modernă competitivă pe piaţa internaţională. În loc de mici parcele de pămînt ce nu pot fi lucrate economic şi fără randament, să formăm suprafeţe mai mari, de 100—200 ha. lucrate individual sau în comun de 2—3 persoane, să lăsăm moşiile de 300—500 ha neatinse şi să obligăm foştii proprietari sau moştenitorii lor să le lucreze personal, prin actul de legiferare ce se va întocmi… “.
Ziarul Libertatea din 15 septembrie 1990 pag. a 8-a ►

Actualitate
Planul naval pentru 2027 împinge costurile construcției de nave la niveluri record
Planul Marinei SUA de extindere a flotei ar necesita cheltuieli anuale mult peste nivelul finanțării din ultimii ani. Estimările pentru programul pe termen lung indică o creștere de 41% față de sumele alocate, în medie, în ultimii cinci ani.
Aproape 54 de miliarde de dolari anual
Planul de construcții navale publicat în mai ar presupune un cost mediu anual de aproximativ 53,8 miliarde de dolari. În ultimii cinci ani, Marina a primit în medie circa 38,1 miliarde de dolari pe an pentru acest domeniu.
Calculul include și cheltuieli care nu apar în planul Marinei, deși sunt acoperite, de regulă, din fondurile destinate construcției de nave: realimentarea reactoarelor de pe navele cu propulsie nucleară și achiziția unor nave care nu fac parte din forța de luptă, inclusiv nave de transport maritim second-hand. Aceste costuri adaugă aproximativ 4,6 miliarde de dolari la media anuală estimată pentru plan.
La asemenea niveluri, cheltuielile pentru construcția navală ar depăși atât finanțarea recentă, cât și reperele istorice. În ultimul deceniu, fondurile alocate au ajuns la cele mai înalte niveluri de după consolidarea militară din anii 1980. Din 2016, Congresul a aprobat, în general, cu aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an mai mult decât a solicitat președintele, pe fondul îngrijorărilor că flota este prea mică pentru misiunile care îi revin.
Nota de plată pe trei decenii: 1.470 de miliarde
Doar achiziția navelor noi prevăzute în plan ar costa aproximativ 1.470 de miliarde de dolari, calculați în dolari din 2026, pe parcursul a 30 de ani. Estimarea Marinei pentru aceeași perioadă este de 1.230 de miliarde de dolari.
Diferența ține, între altele, de ipotezele folosite pentru proiectarea și dotările unor nave viitoare, precum și de metodele de calcul și de modul în care sunt prognozate creșterile costurilor cu forța de muncă și materialele.
Pentru anul fiscal 2027, planul și cererea bugetară a Marinei solicită 65,8 miliarde de dolari pentru construcții navale. Inițiativa „Golden Fleet” a administrației Trump urmărește extinderea flotei la 450 de nave până în 2031, incluzând nave de luptă, nave auxiliare și platforme fără echipaj.
Ritm accelerat acum, noi investiții spre finalul perioadei
Cea mai intensă etapă de construcție ar urma să fie în următorii zece ani, când Marina vrea să-și mărească flota cât mai repede. Ritmul ar încetini de la mijlocul anilor 2030 până la mijlocul anilor 2040, apoi ar crește din nou spre sfârșitul anilor 2040 și în anii 2050.
Relansarea ar urmări înlocuirea navelor mai mici, cu o durată de serviciu estimată la 20–25 de ani, cumpărate în primul deceniu al planului.
Senatul propune reduceri de 18,5 miliarde
Estimările privind nevoile de finanțare vin în contextul unei propuneri din Senat de reducere semnificativă a bugetului cerut pentru construcția de nave. Subcomisia pentru apărare a Comisiei pentru alocări bugetare a Senatului a propus diminuarea solicitării Marinei cu aproximativ 18,5 miliarde de dolari.
În planul de cheltuieli propus de senatorii responsabili de alocări au fost prevăzute 41,6 miliarde de dolari pentru construcții navale.
Actualitate
Canapele Timișoara: ce găsești în gama Home Mobili
Publicat pe 21 noiembrie 2026 · Echipa Home Mobili · 6 minute de citit
Home Mobili are în showroom-ul din Timișoara și pe site 72 de colecții de canapele, fixe și extensibile, aduse din import. În colecția afișată acum, prețurile pornesc de la aproximativ 5.390 RON și ajung la circa 13.990 RON, TVA inclus. Mai jos vezi ce diferențe contează, cum alegi și ce modele merită văzute pe viu.
Cât de mare este gama de canapele Home Mobili?
Pe pagina de canapele Timișoara sunt listate 72 de colecții, împărțite pe cinci pagini, de la Alfa și Aura până la Vega, Viona și Zenit. Majoritatea au și fotoliu asortat, iar unele au puf. Dacă ți-ai găsit modelul preferat, același nume apare adesea și în colecțiile de living sau dining, deci poți potrivi restul camerei.
Producătorii cu care lucrează magazinul au peste 25 de ani de experiență, spune echipa. Nu am cum să verific asta de la distanță, dar am văzut că o parte din modele au zeci de poze din unghiuri diferite, inclusiv detalii de coș și de cusătură. E un semn bun: nu ascunzi nimic când arăți coșul canapelei.

Cât costă canapelele din gamă?
Prețurile de mai jos sunt cele afișate pe site în momentul redactării articolului, în RON, cu TVA inclus. Verifică-le pe pagina colecției înainte de comandă, pentru că se pot actualiza.
| Colecție | Canapea | Preț | Fotoliu |
|---|---|---|---|
| Aqua | 225 cm | 5.390 RON | 2.990 RON |
| Avensis (extensibilă) | 240+50 cm | 6.490 RON | 2.790 RON |
| Canyon | 250 cm | 6.890 RON | 2.990 RON (rotativ) |
| Alfa | 236 cm | 7.890 RON | 4.490 RON |
| Aura | 250 cm | 9.290 RON | 4.490 RON |
| Belize | 265 cm | 9.890 RON | 3.390 RON |
| Bubble | 260 cm | 12.890 RON | 5.990 RON |
| Aural | 275 cm | 13.990 RON | 4.990 RON |
Diferența de preț între Aqua și Aural e de aproape 2,6 ori. Ce plătești în plus? Mai ales forma și execuția: modelele rotunjite, cu volume mari, ca Bubble sau Butterfly, costă mai mult decât cele cu linii drepte. Bubble și Butterfly se pot face și pe dimensiuni speciale, ceea ce contează dacă ai un colț de living cu măsuri ciudate.
Canapea fixă sau extensibilă: pe care o alegi?
Alege fixă dacă o folosești zilnic și ai deja un pat pentru oaspeți. Alege extensibilă dacă ai nevoie de un loc de dormit ocazional. Atât de simplu e, dar merită câteva detalii.
Canapele fixe
Scheletul nu se modifică, deci nu ai mecanisme care să se uzeze. Au de obicei între 2 și 4 locuri și se potrivesc bine în livinguri mici. Cele mai multe modele din gamă sunt fixe.
Canapele extensibile
Se transformă în pat și ajută când nu ai o cameră în plus. Avensis este un exemplu marcat explicit ca extensibil pe site: 240 cm închisă, 290 cm cu extensia. Dacă o alegi, întreabă la showroom cum se deschide și cât spațiu liber îți trebuie în față. O canapea care se extinde într-un perete nu servește la nimic.

Cum alegi canapeaua potrivită pentru living?
Pornește de la rulețe, nu de la poze. Iată ordinea în care ar trebui să verifici lucrurile:
- Măsoară camera și intrarea. Un colț de 3 metri nu ajută dacă nu trece pe ușă. Lasă cel puțin 60-70 cm între canapea și măsuța de cafea.
- Stabilește cum o folosești. Film seara, siestă, oaspeți peste noapte sau toate trei? Răspunsul îți spune dacă ai nevoie de adâncime mare, de extensie sau de fotoliu în plus.
- Verifică fermitatea. Echipa Home Mobili recomandă pentru conversații mai multă fermitate, cu spumă poliuretanică turnată la rece, care nu se tasează ușor. Moale e plăcut în prima lună, dar uneori obosește în a doua.
- Alege țesătura după viața ta. Dacă ai copii sau animale, caută materiale rezistente la pete și ușor de curățat.
- Fixează un buget. Compară 3-4 modele din aceeași categorie de preț, nu din categorii diferite.
O poveste care mi-a rămas: o clientă a vrut canapea și fotolii albe și a spus că a fost singurul loc unde a fost încurajată să o facă. Îi dau dreptate că alb pe canapea sună riscant, dar dacă materialul e ales bine, merge. Părerea ei, preluată dintr-o recenzie Google, este că a primit consiliere până la ultimul detaliu: material, textură, broderie.

Ce modele merită văzute în showroom?
Sunt câteva pe care aș merge să le încerc personal, în funcție de ce cauți.
- Alfa și Calyon pentru un raport bun între preț și dimensiune. Calyon are canapea de 280 cm la 7.390 RON și fotoliu rotativ.
- Bentley dacă vrei lungime: 285 cm la 7.690 RON.
- Belize și Betta pentru configurații modulare, cu poze de colțar.
- Bubble, Cloud și Butterfly pentru forme rotunjite și volum. Sunt cele mai scumpe, între 12.890 și 13.890 RON pentru canapea.

Merită să ceri consiliere înainte de comandă?
Da, mai ales la modelele personalizabile. Echipa Home Mobili spune că evaluează nevoile fiecărui client înainte de a recomanda ceva, iar la majoritatea canapelelor culoarea și țesătura se aleg separat. Asta înseamnă că poți vedea mostre de material, poți pipăi textura și poți compara două nuanțe la lumina din casa ta, nu doar pe ecran. Eu aș lua mostrele acasă, aș aștepta o zi cu soare și una cu lumină slabă și abia apoi aș decide. Pare un pas în plus, dar o canapea nu se schimbă în fiecare an, iar o nuanță care arată crem în showroom poate ieși gri în living.
Cum comanzi și ce urmează după?
Poți comanda direct de pe site sau poți trece pe la showroom. Într-o recenzie, o clientă menționează un colțar de peste 3 metri, transportat fără probleme, cu un cost de transport care i s-a părut mic față de distanță. Detaliile despre livrare, plată și retur sunt pe paginile Transport și montaj, Metode de plată și Politica de retur.
Întrebări frecvente despre canapelele Home Mobili
Cât costă o canapea la Home Mobili Timișoara?
În colecția afișată pe site, canapelele pornesc de la aproximativ 5.390 RON (Aqua, 225 cm) și ajung la circa 13.990 RON (Aural, 275 cm). Prețurile includ TVA.
Pot alege altă culoare sau altă țesătură?
Da. La majoritatea modelelor, textilul se poate face pe diferite culori și țesături. Unele modele, cum sunt Bubble și Butterfly, se pot realiza și pe dimensiuni speciale.
Ce diferență este între canapeaua fixă și cea extensibilă?
Cea fixă are scheletul imobil și rezistă bine în timp. Cea extensibilă se transformă în pat, deci ține loc de dormitor pentru oaspeți când spațiul e limitat.
Unde pot vedea canapelele înainte să cumpăr?
În showroom-ul din Timișoara, pe Bulevardul Liviu Rebreanu 34. Programul și telefonul sunt mai jos.
Date de contact Home Mobili Timișoara
Showroom: Bulevardul Liviu Rebreanu 34, Timișoara 300425, România
Program: luni-vineri 10:00-18:30, sâmbătă 10:00-14:00
Telefon / WhatsApp: 0732 117 160
Email: homemobilipremium@gmail.com
Social: Facebook · Instagram · YouTube · Pinterest
Actualitate
Parteneriat strategic pentru apărare: O nouă fabrică de drone de mare capacitate în Germania
Producție masivă sub egida „Build with Ukraine”
O firmă de software și un producător ucrainean de drone au inițiat o colaborare strategică pentru a înființa o nouă unitate de producție în Germania. Proiectul, parte a cadrului de cooperare în domeniul apărării „Build with Ukraine”, urmărește crearea unei linii de asamblare capabile să livreze volume ridicate de echipamente pentru necesitățile frontului.
Tehnologie avansată integrată pe front
Activitatea noii entități se va concentra, într-o primă etapă, pe platforma FPV de tip Shrike, extinzându-se ulterior către sisteme de interceptare și capabilități de lovire la distanță medie și mare. Fiecare unitate produsă va integra cadrele aeriene dezvoltate în Ucraina cu sisteme avioanice și software operațional de înaltă precizie.
Siguranță și adaptabilitate în ciclul de inovație
Amplasarea fabricii în Germania oferă avantajul strategic al unei capacități de producție protejate de riscul atacurilor aeriene. Totodată, această locație facilitează menținerea unei legături directe și a unui ciclu scurt de inovație, prin integrarea rapidă a feedback-ului primit săptămânal de la unitățile aflate pe linia frontului în procesele de fabricație.
Finanțare guvernamentală și standardizarea echipamentelor
Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al guvernului german, estimat la sute de milioane de euro, direcționat prioritar către aprovizionarea Ucrainei, iar ulterior către echiparea forțelor armate germane. Această inițiativă va permite armatei Germaniei să acceseze intern aceleași tehnologii avansate de ghidare terminală și detectare a țintelor, deja validate și utilizate pe scară largă în operațiunile ucrainene.
-
Exclusivacum 4 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 3 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum 3 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Exclusivacum 2 zileBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileCând MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională




