Connect with us

Actualitate

Remember 14 septembrie 1990 – Presa acum 30 de ani

Publicat

pe

EXCURSIE PE VALEA JIULUI. 

Asociaţia Ziariştilor Români (! ?) organizează o excursie pe Valea Jiului, ca răspuns la vizita efectuată de mineri în luna iunie a acestui an.

AVE FUGARU!

„Ave Maria este o piesă care simbolizează momentul actual care nu se întîmplă numai la noi” – a declarat, bine simţit şi adînc cugetat, colaboratorul domnului Schubert, Cornel Fugaru. Sînt aşteptate noi coprodueţii, pe lista de aşteptare mai figurînd domnii Bach, Mozart, Weber şi, evident, Beethoven.

La limitele stalinismului

Am avut prilejul, în repetate rînduri, să-i ascultăm pe reprezentanţii Procuraturii Generale explicindu-ne cît de dificil şi de complicat este mecanismul inculpării — în deplină responsabilitate şi respect al echităţii — celor care se fac vinovaţi de diverse încălcări ale ordinii de drept. Am ascultat, am crezut şi ne-am trezit, mai întîi, cu celebrul proces de la Sibiu dresat „teroristului” care atacase cu un pistol o mare unitate militară. Şi, dacă procesul nu s-ar fi televizat în direct, poate am fi crezut cîte ceva. Dar aşa, am văzut cu ochii noştri un biet miliţian, surd de-o ureche şi aproape neştiind să tragă cu pistolul, hăituit de cei care atacaseră cu tunurile sediul poliţiei şi încercînd să scape, sărind gardul unităţii militare! Procurorul cauzei a încercat să ne convingă că teroristul viza, nici mai mult nici mai puţin, ocuparea centralei telefonice, obiectiv „vital“ al unităţii. Cu tot ridicolul acuzaţiei, pe fondul emoţional al momentului, nefericitul a fost condamnat la nouă ani de temniţă. Acesta a fost doar începutul. A urmat procesul „celor 4 din Direcţia a 5-a“, pe baza unor acuzaţii fabricate în grabă şi neglijent, sfîrşit, din fericire pentru noţiunea de justiţie, cu o achitare, neseriozitatea întregului caz fiind bătătoare la ochi. Am aflat atunci o parte dintre, modalităţile uzitate do procuratură în cursul anchetei, cu procedee care i-ar fi făcut invidioşi pînă şi pe specialiştii lui Ceauşescu. Munca asiduă desfăşurată aici de către specialiştii procuraturii a ajuns să creeze din nişte oameni care — în virtutea statutului şi a exigenţelor lor profesionale — îşi făcuseră datoria, un soi de martiri ai noului sistem juridic. La fel de temeinic au lucrat procurorii şi în cazul miliţienilor şi securiştilor din Timişoara, proces-mamut în care cazul colonelului Filip Teodorescu, adus în boxă practic fără nici o justificare (se pare, doar în urma unei „indicaţii” a luiDumitru Mazilu) a stîrnit în opinia publică sentimentul unei mari contrarietăţi. Mai ales că avertismentele lansate cu acest prilej de către fostul şef al contraspionajului român (român — nu al lui Ceauşescu!) s-au împlinit cu tragică precizie. Într-o perioadă în care ŢARA avea şi are nevoie de, competenţa şi serviciile lui Filip Teodorescu,  acesta zace, de mai bine de opt luni, în puşcărie, pe baza unui dosar grijuliu şi responsabil întocmit de procurorii României. Şi, cel puţin în „lotul Timişoara” nu este unicul caz… În schimb aceeaşi procuratură nu a sesizat nici un moment colosalele inadvertenţe din depoziţiile şi din activitatea locotenent-colo-nolului Dragomir, autenticul autor al genocidului de la Sibiu, promotorul „vînătorii de miliţieni” şi inventatorul teroriştilor locali, personaj care între două depoziţii, în faţa instanţei, care judecă un alt „martir” confecţionat prin bunele’ oficii ale acestei instituţii — Nicu Ceauşescu — a fost „ascuns” de mai marii săi pe la Suceava, Lipsa de logică, de vigoare, de seriozitate au fost prezente practic în fiecare dosar important pe care procuratura l-a prezentat instanţelor, fie că a fost vorba de Dincă, Postelnicu, Bobu, Mănescu, fie de ceilalţi CPEx-işti. Cu aceeaşi rîvnă s-a lucrat la crearea unor aure de martiri în cazul unui Marian Munteanu, arestat tîrziu, reţinut vreme prea îndelungată şi eliberat exact cînd se „copsese“ protestul bine întreţinut al străzii. În calendarul martirologic al neorevoluţiei româneşti procuratura a înscris cu litere roşii şi alte nume de marcă — Nica Leon, sau Dumitru Dincă. Avem, tot mai mult, sentimentul că pălăria pe care Revoluţia a pus-o pe capul acestei instituţii o împiedică — prin mărime — în mod fundamental să poată privi realitatea în perspectiva ei firească. Instituţie de extracţie stalinistă, prin modul el de organizare actual, aceasta tinde să mărească — inutil — la patru numărul puterilor tradiţionale în stat, fără a avea forţa necesară de a-şi acoperi această pretenţie. Chemată să „cureţe” structurile  moştenite de la dictatură, procuratura a pornit la drum fără a avea forţa de a se curăţi, mai întîi ea însăşi. Această situaţie face ca majoritatea acţiunilor sale să apară ca deturnate de la un curs firesc, acţionînd pe un, principiu asemănător dominoului şi avînd ca rezultat această „producţie de martiri”. Pe cînd şi producţia de adevăr?

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 14 septembrie 1990 pag. 1-a ►


Caricatură de ANDO

IERI

CULMILE SINDICALISMULUI: „Nu ştiu pentru ce s-a declarat grevă”; „Am fost obligaţi să facem grevă” ; „Din punctul de vedere al întreprinderii nu existau motive de grevă”. Replici dintr-un sondaj efectuat de Televiziune, ieri, la „Autobuzul”.

 

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• ULTIMA ORĂ LA „MĂRUL DE AUR”

Sîntem informaţi că, angajat într-o nobilă acţiune de reparaţie mortală a prestigiului unităţii şi colectivului de la „Mărul de Aur”, terfelit în mod odios de către sinistrul „Inspector L.“, domnul jurnalist Dragomir Magdin de la „Tineretul: Liber” a întreprins o nouă vizită inopinată pentru a surprinde pe viu aspectele de civilizaţie şi bună servire de la acest local de marcă al alimentaţiei publice bucureştene. Mai întîi, domnia sa a dat un telefon, fără a-şi declina identitatea. I-a răspuns o voce caldă, care cu stimă şi profund respect i-a comunicat că şeful, ilustrul domn Marin Nedea, îi va sta imediat la dispoziţie. „Nu ştiu cine sînteţi, şi nici nu mă interesează, domnule Magdin, dar să ştiţi că pentru noi, clientul nostru este şi stăpînul nostru. Dacă doriţi să veniţi inopinat, vă rezervăm masa din colţ, ştiţi dumneavoastră care!” Mulţumit de acest test care infirma cu vigoare calomnioasele aprecieri ale funestului „Inspector L“, domnul Magdin şi-a pus mustăţi false, ochelari fumurii şi un cercel în urechea stingă, descinzînd absolut incognito la unitatea care strălucea de curăţenie. Ospătarii, aliniaţi pe două rînduri la intrare, i-au dat onorul cu tradiţionala urare „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Numeroşii consumatori aflaţi la acea oră în local îngurgitau cuminţi farfurii încărcate cu vîrf de felurite specialităţi. Absolut întîmplător, necunoscutul consumator a dat o raită prin magazie, unde gestionarul, în poziţie de drepţi, i-a raportat stocul existent la acea oră. A trecut prin bar, unde barmanul tocmai îndemna un client nehotărît să guste — gratuit — o gură dintr-un nou sortiment de whisky. La bucătărie, cei doi specialişti în halate albe ca zăpada l-au rugat în trecere, să vadă dacă ciorba de burtă este suficient de sărată. Parcurgea domnul Magdin crengile „Mărului” ca un vînticel suav, lăsînd în urmă, pe feţele bravilor lucrători, zîmbete calde şi satisfacţia datoriei împlinite. Odată încheiat turul, dînsul și-a scos mustaţa şi ochelarii, felicitîndu-i din inimă pe modeştii şefi de unitate a căror surprindere a fost prompt prinsă pe peliculă de ziaristul străin care-l însoţea, ca o umbră pe domnul Magdin. La finele acestei utile vizite de lucru, întregul personal a fost convocat pentru a fi felicitat, prilej cu care s-au rostit cuvinte aspre, pline de mînie, la adresa celor care aruncă cu noroi în cratiţele „Mărului de Aur“. Aluzia la „Inspectorul L” era străvezie şi într-o atmosferă de vibrantă emoţie a fost trimisă o telegramă pe adresa „României Mari“, personal domnului V.C. Tudor, în care se dă o înaltă apreciere intervenţiei sale curajoase împotriva celor care atentează la democraţia alimentaţiei publice, în general, şi a ospătarilor cinstiţi şi corecţi, în special, asigurîndu-l totodată de stima şi respectul lor pentru neobositul luptător pentru drepturile sale. Domnul Magdin a fost însoţit de doamna Magdin, care în semn de mulţumire a oferit colectivului un superb buchet de dansuri româneşti, tradiţionale.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 14 septembrie 1990 pag. a 2-a ►

Sarabanda continuă

PROCESUL „VLAD”

• Procuratura cere amînarea! • Foştii „tovarăşi” nu l-au implicat pe Vlad • Postelnicu a provocat din nou ilaritate • Mazilu a inventat teroriştii • 1,5 milioane de Iei pentru destabilizare!

Procesul intentat generalului în rezervă Vlad Iulian, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, acuzat de complicitate la genocid, care se desfăşoară în faţa Curţii Supreme de Justiţie —Secţia militară, a foat amînat, joi, pînă la data de 15 octombrie, după ce Curtea a audiat un număr de 10 martori ai acuzării, pe parcursul a mai bine de 7 ore.

Amînarea a fost cerută de reprezentantul Procuraturii, care, la sfîrşitul şedinţei, a afirmat că probele existente
Ia dosar nu sînt suficiente pentru a formula acuzaţia do complicitate la genocid şi, în consecinţă, a cerut noi probatorii cu acte şi martori. La rîndul ei, apărarea, care a fost de acord cu cererea procurorului, a solicitat de partea ei noi probe cu înscrisuri şi martori.
În cursul şedinţei, au compărut în calitate de martori, o serie de foste personalităţi ale vechiului regim — membri ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — precum și foşti ofiţeri de securitate, care au fost solicitaţi să confirme, prin declaraţiile lor, acuzaţiile cuprinse în rechizitoriu cu privire la poziţia generalului Vlad luată la cele două şedinţe — din 17 şi 22 decembrie 1989 — ale CPEx, vizavi de ordinul lui Ceauşescu Nicolae de a se trage în manifestanţii de la Timişoara, Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării — precum şi să dezvăluie modul în care a acţionat inculpatul în legătură cu aplicarea, acestor ordine. Prin depoziţiile lor, majoritatea martorilor nu au implicat pe generalul Vlad în determinarea hotărîrii lui Ceauşescu de a se trage în mulţime şi nici în celălalt capăt de acuzare privind faptul că a transmis ordine vizînd reprimarea demonstranţilor. Oprea Gheorghe, Gere Mihai şi Olteanu Constantin au re-

(Continuare în pag. a II-a) / Urmare din pag. I)

levat că hotărîrea de a se trage în populaţie a fost luată de fostul dictator — aşa cum se luau de obicei toate hotârîrile privind activitatea de partid şi de stat, membrii CPEx nefăcînd altceva decît să aprobe tacit aceste măsuri. Interesantă fost în acest sens depoziţia lui Oprea Gheorghe care a subliniat că generalul Vlad i-a declarat lui Ceauşcscu că nu a înţeles să aplice ordinele sale anterioare cu privire la reprimarea demonstraţiei de la Timişoara pentru că nu era cazul. El a confirmat că generalul Vlad a fost ameninţat cu destituirea și împuşcarea de către Ceauşescu, ceea ce l-a determinat pe acesta să afirme că „va îndeplini ordinul”. „Ştiindu-l pe Vlad un om echilibrat, fără excese — a mai spus Oprea Gheorghe — m-am opus destituirii lui şi am considerat că angajamentul pe care și l-a luat în faţa lui Ceaușescu a fost formal”. Gere Mihai şi Pană Gheorghe au confirmat că nimeni nu avea curajul în CPEx să i se opună lui Ceauşescu, să-i contrazică hotărîrile sau să îi schimbe vreuna din iniţiative. S-a ridicat problema informării voit greşite a CPEx de către Ceauşescu cu privire la natura demonstraţiei de la Timişoara, în încercarea de a-l acuza pe generalul Vlad că nu a făcut el această informare în organul politic suprem al partidului, avînd în vedere funcţia pe care o deţine în stat, dar Gere Mihai a subliniat că nu era sarcina inculpatului să facă această informare.
Așteptată cu interes, depoziția martorului Postelnicu Tudor a provocat ilaritate, deși, la un moment dat, ea a conţinut elemente surprinzătoare și de mare înteres, ceea ce l-a determinat pe preşedintele Curţii şi pe procuror să declare că va fi sesizaţă Procuratura pentru a investiga cele afirmate de martor. Aş vrea să mă refei la terorişti, a spus Postelnicu antingînd una din cele mai discutate chestiuni care preocupă în prezent, atît justiţia, cît și opinia publică. Ei nu au fost nici securişti, nici membri în Ministerului de Interne. Toata această acuzaţie se datorește unuia din marii provocatori de după revoluţie, fostul colonel de securitate Dumitru Mazilu care din noaptea de 22 decembrie a incitat o parte din revoluţionari să tragă în ofiţerii de securitate şi în miIitari sub pretextul că aceştia ar fi terorişti. Din umbră, pe baza unor scenarii, el a fabricat vinovaţi. El a dizolvat securitatea și Ministerul de Interne, permiţînd infiltrarea unor agenturi străine.
Martorul a dezvăluit în acest sens că Mazilu a fost colonel de Securitate şi a lucrat „acoperit” ca funcţionar al O.N.U. Ulterior, a spus martorul, el a fost Înlăturat întrucît s-au primit informaţii că intrase în legătură cu elemente ostile şi cu servicii de spionaj străine.
Declaraţiile lui Postelnicu au provocat imediat speculaţii potrivit cărora Dumitru Mazilu ar fi una şi aceeaşi persoană cu cea despre care vorbise, cu două zile înainte, generalul Vlad şi care primise din partea unei ambasade străine suma de 1,5 milioane lei pentru a lucra la destabilizarea ţării. Tudor Postelnicu a subliniat, apoi, că împreună cu generalul Vlad şi generalul Milea, a fost acuzat de Ceauşescu că au trimis trupe neînarmate la Timişoara. La răspunsul generalului Vlad — a spus martorul — Ceauşescu s-a înfuriat. Postelnicu a mai relevat că, deşi cei trei s-au angajat să îndeplinească ordinele, pe linie de securitate şi de M.I., nu s-a întreprins nimic de către inculpat pentru aplicarea hotărîrilor C.P.Ex.“. El a contestat, totodată, autenticitatea stenogramei şedinţei, afirmînd că din, aceasta lipsesc o serie de momente ale şedinţei, că unele luări de cuvînt au fost atribuite altora, că o serie de expresii au fost atenuate, că nu a fost consemnată lipsa de la şedință a unor membri ai C.P.Ex. Nu cunosc nici un caz în care organele de miliţie sau securitate să fi reprimat demonstranţii, a precizat Postelnicu.
Depoziţiile foştilor generali Ghiţă Grigorie şi Gheorghe Vasile nu au ajutat nici ele în vreun fel susţinerea actului de acuzare. Cei doi au subliniat că nu au primit ordin de a reprima manifestaţiile din Timişoara şi Bucureşti şi că, dimpotrivă, generalul Vlad a spus să nu se tragă în populație.

Ziarul Libertatea din 14 septembrie 1990 pag. a 4-a ►

Corespondenţe mai mult sau mai puţin diplomatice

Ştimaţi fraţi şi prieteni conducători şi popoare din lumea a treia,
Pace vouă!
Statele mari şi dezvoltate au urmărit prin aplicarea calificativului de „lume a treia” nu prăpastia care vă desparte de ele în domeniile ştiinţific şi tehnic sau în planul dezvoltării economice, de care în primul rînd ele sînt vinovate, ci prin calificativul de „lume a treia” ele au urmărit să stabilească de fapt categoria umană în care ne-am încadrat şi după care să se călăuzească în atitudinea față de noi. Şi de fapt aceasta este atitudinea lor faţă de toţi. De aceea, să nu vă miraţi, fraţilor, de faptul că statele mari şi dezvoltate nu acordă nici o atenţie problemelor voastre la adoptarea unor măsuri sau decizii. Aşa s-a întîmplat şi cu aceia care atunci cînd au ocupat Nedjdul şi Hedjazul nu le-a păsat de prejudiciile pe care le vor provoca ţărilor din „lumea a treia” ca urmare a poftei lor reprobabile, în vreme ce companiile monopoliste realizează cîştiguri necinstite fabuloase pe seama acestei crize, lăsînd ţările „lumii a treia” să se zbată în criza agravată de creşterea preţurilor la petrol ca urmare a crimei lor, creştere pe care economiile „lumii a treia” nu o pot suporta. Fără îndoială că voi nu obţineţi decît petrolul care prisoseşte statelor mari şi celor mai dezvoltate, chiar dacă aţi fi afectaţi de cele mai mari nenorocirii. Pornind de la această apreciere şi de la spiritul de frăţie şi de conlucrare cu voi de care, sîntem animaţi noi şi naţiunea arabă, care împărtăşim situaţia şi soarta voastră, ne-am solidarizat cu voi în condiţiile anterioare şi am chemat la atenuarea poverii care apăsa pe umerii voştri în timpul conferinţei lumii nealiniate care a avut loc la Havana în anul 1979.
Atunci Irakul şi-a respectat promisiunea, renunţînd la diferenţa rezultată din ridicarea preţurilor la petrol în favoarea statelor din „lumea a treia” care au cumpărat petrol de la el. Fără îndoială că statele care au beneficiat de această iniţiativă generoasă îşi aduc aminte de ea. Pornind de la această apreciere, de la sentimentul de solidaritate frăţească ce ne uneşte cu voi, apreciind poziţia voastră justă faţă de problemele vitale ale arabilor şi în primul rînd faţă de problema palestiniană, declarăm astăzi din nou că ne socotim fraţii voştri şi că avem acelaşi destin şi de aceea ne declarăm disponibilitatea de a livra statelor din „lumea a treia” care au nevoie ţiţei din Irak în mod gratuit.
Cine doreşte să beneficieze de acest aranjament care nu intră sub incidenţa boicotului american întrucît nu este vorba de vînzare şi cumpărare poate să ne prezinte cererile, cantitatea şi calitatea, urmînd să efectueze transportul pe cont propriu.
Fraţilor, cînd adoptăm această decizie, pornim de la premise principiale şi morale, dorind să contribuim la atenuarea poverii care vă apasă pe umeri şi să fim solidari cu voi atunci cînd ne este în putinţă să facem acest lucru. Această atitudine nu a fost şi nu va fi condiţionată în vreun fel de poziţia, faţă de criza actuală pentru că noi respectăm opinia statelor şi popoarelor şi știm că ele au posibilitatea să-şi stabilească singure atitudinea, fără să le cerem să existe o similitudine de păreri în toate problemele, date fiind legăturile de prietenie şi frăţie. Nu ne deranjează deosebirile de poziţii date fiind unghiurile de vedere diferite şi datele şi informaţiile diferite. Ne deranjează doar statele imperialiste atunci cînd încearcă să-şi impună poziţia lor cu forţa, ca expresie a lipsei de respect faţă de ţările şi popoarele „lumii’ a treia”.
Salutări vouă şi tuturor popoarelor nedreptăţite şi sărace!
Pace vouă şi mila lui Allah asupra voastră!

SADDAM HUSSEIN

10 septembrie 1990

Actualitate

Planul naval pentru 2027 împinge costurile construcției de nave la niveluri record

Publicat

pe

De

Planul Marinei SUA de extindere a flotei ar necesita cheltuieli anuale mult peste nivelul finanțării din ultimii ani. Estimările pentru programul pe termen lung indică o creștere de 41% față de sumele alocate, în medie, în ultimii cinci ani.

Aproape 54 de miliarde de dolari anual

Planul de construcții navale publicat în mai ar presupune un cost mediu anual de aproximativ 53,8 miliarde de dolari. În ultimii cinci ani, Marina a primit în medie circa 38,1 miliarde de dolari pe an pentru acest domeniu.

Calculul include și cheltuieli care nu apar în planul Marinei, deși sunt acoperite, de regulă, din fondurile destinate construcției de nave: realimentarea reactoarelor de pe navele cu propulsie nucleară și achiziția unor nave care nu fac parte din forța de luptă, inclusiv nave de transport maritim second-hand. Aceste costuri adaugă aproximativ 4,6 miliarde de dolari la media anuală estimată pentru plan.

La asemenea niveluri, cheltuielile pentru construcția navală ar depăși atât finanțarea recentă, cât și reperele istorice. În ultimul deceniu, fondurile alocate au ajuns la cele mai înalte niveluri de după consolidarea militară din anii 1980. Din 2016, Congresul a aprobat, în general, cu aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an mai mult decât a solicitat președintele, pe fondul îngrijorărilor că flota este prea mică pentru misiunile care îi revin.

Nota de plată pe trei decenii: 1.470 de miliarde

Doar achiziția navelor noi prevăzute în plan ar costa aproximativ 1.470 de miliarde de dolari, calculați în dolari din 2026, pe parcursul a 30 de ani. Estimarea Marinei pentru aceeași perioadă este de 1.230 de miliarde de dolari.

Diferența ține, între altele, de ipotezele folosite pentru proiectarea și dotările unor nave viitoare, precum și de metodele de calcul și de modul în care sunt prognozate creșterile costurilor cu forța de muncă și materialele.

Pentru anul fiscal 2027, planul și cererea bugetară a Marinei solicită 65,8 miliarde de dolari pentru construcții navale. Inițiativa „Golden Fleet” a administrației Trump urmărește extinderea flotei la 450 de nave până în 2031, incluzând nave de luptă, nave auxiliare și platforme fără echipaj.

Ritm accelerat acum, noi investiții spre finalul perioadei

Cea mai intensă etapă de construcție ar urma să fie în următorii zece ani, când Marina vrea să-și mărească flota cât mai repede. Ritmul ar încetini de la mijlocul anilor 2030 până la mijlocul anilor 2040, apoi ar crește din nou spre sfârșitul anilor 2040 și în anii 2050.

Relansarea ar urmări înlocuirea navelor mai mici, cu o durată de serviciu estimată la 20–25 de ani, cumpărate în primul deceniu al planului.

Senatul propune reduceri de 18,5 miliarde

Estimările privind nevoile de finanțare vin în contextul unei propuneri din Senat de reducere semnificativă a bugetului cerut pentru construcția de nave. Subcomisia pentru apărare a Comisiei pentru alocări bugetare a Senatului a propus diminuarea solicitării Marinei cu aproximativ 18,5 miliarde de dolari.

În planul de cheltuieli propus de senatorii responsabili de alocări au fost prevăzute 41,6 miliarde de dolari pentru construcții navale.

Citeste in continuare

Actualitate

Canapele Timișoara: ce găsești în gama Home Mobili

Publicat

pe

Publicat pe 21 noiembrie 2026 · Echipa Home Mobili · 6 minute de citit

Home Mobili are în showroom-ul din Timișoara și pe site 72 de colecții de canapele, fixe și extensibile, aduse din import. În colecția afișată acum, prețurile pornesc de la aproximativ 5.390 RON și ajung la circa 13.990 RON, TVA inclus. Mai jos vezi ce diferențe contează, cum alegi și ce modele merită văzute pe viu.

Cât de mare este gama de canapele Home Mobili?

Pe pagina de canapele Timișoara sunt listate 72 de colecții, împărțite pe cinci pagini, de la Alfa și Aura până la Vega, Viona și Zenit. Majoritatea au și fotoliu asortat, iar unele au puf. Dacă ți-ai găsit modelul preferat, același nume apare adesea și în colecțiile de living sau dining, deci poți potrivi restul camerei.

Producătorii cu care lucrează magazinul au peste 25 de ani de experiență, spune echipa. Nu am cum să verific asta de la distanță, dar am văzut că o parte din modele au zeci de poze din unghiuri diferite, inclusiv detalii de coș și de cusătură. E un semn bun: nu ascunzi nimic când arăți coșul canapelei.

Canapea Alfa din colecția Home Mobili Timișoara
Canapea Alfa, 236 cm, de la 7.890 RON. Fotoliul asortat costă 4.490 RON.

Cât costă canapelele din gamă?

Prețurile de mai jos sunt cele afișate pe site în momentul redactării articolului, în RON, cu TVA inclus. Verifică-le pe pagina colecției înainte de comandă, pentru că se pot actualiza.

Colecție Canapea Preț Fotoliu
Aqua 225 cm 5.390 RON 2.990 RON
Avensis (extensibilă) 240+50 cm 6.490 RON 2.790 RON
Canyon 250 cm 6.890 RON 2.990 RON (rotativ)
Alfa 236 cm 7.890 RON 4.490 RON
Aura 250 cm 9.290 RON 4.490 RON
Belize 265 cm 9.890 RON 3.390 RON
Bubble 260 cm 12.890 RON 5.990 RON
Aural 275 cm 13.990 RON 4.990 RON

Diferența de preț între Aqua și Aural e de aproape 2,6 ori. Ce plătești în plus? Mai ales forma și execuția: modelele rotunjite, cu volume mari, ca Bubble sau Butterfly, costă mai mult decât cele cu linii drepte. Bubble și Butterfly se pot face și pe dimensiuni speciale, ceea ce contează dacă ai un colț de living cu măsuri ciudate.

Canapea fixă sau extensibilă: pe care o alegi?

Alege fixă dacă o folosești zilnic și ai deja un pat pentru oaspeți. Alege extensibilă dacă ai nevoie de un loc de dormit ocazional. Atât de simplu e, dar merită câteva detalii.

Canapele fixe

Scheletul nu se modifică, deci nu ai mecanisme care să se uzeze. Au de obicei între 2 și 4 locuri și se potrivesc bine în livinguri mici. Cele mai multe modele din gamă sunt fixe.

Canapele extensibile

Se transformă în pat și ajută când nu ai o cameră în plus. Avensis este un exemplu marcat explicit ca extensibil pe site: 240 cm închisă, 290 cm cu extensia. Dacă o alegi, întreabă la showroom cum se deschide și cât spațiu liber îți trebuie în față. O canapea care se extinde într-un perete nu servește la nimic.

Set canapea și fotolii Aura, canapele Timișoara
Setul Aura: canapea de 250 cm (9.290 RON) și fotoliu de 115 cm (4.490 RON).

Cum alegi canapeaua potrivită pentru living?

Pornește de la rulețe, nu de la poze. Iată ordinea în care ar trebui să verifici lucrurile:

  1. Măsoară camera și intrarea. Un colț de 3 metri nu ajută dacă nu trece pe ușă. Lasă cel puțin 60-70 cm între canapea și măsuța de cafea.
  2. Stabilește cum o folosești. Film seara, siestă, oaspeți peste noapte sau toate trei? Răspunsul îți spune dacă ai nevoie de adâncime mare, de extensie sau de fotoliu în plus.
  3. Verifică fermitatea. Echipa Home Mobili recomandă pentru conversații mai multă fermitate, cu spumă poliuretanică turnată la rece, care nu se tasează ușor. Moale e plăcut în prima lună, dar uneori obosește în a doua.
  4. Alege țesătura după viața ta. Dacă ai copii sau animale, caută materiale rezistente la pete și ușor de curățat.
  5. Fixează un buget. Compară 3-4 modele din aceeași categorie de preț, nu din categorii diferite.

O poveste care mi-a rămas: o clientă a vrut canapea și fotolii albe și a spus că a fost singurul loc unde a fost încurajată să o facă. Îi dau dreptate că alb pe canapea sună riscant, dar dacă materialul e ales bine, merge. Părerea ei, preluată dintr-o recenzie Google, este că a primit consiliere până la ultimul detaliu: material, textură, broderie.

Canapea modulară Belize, colecția Home Mobili Timișoara
Belize: canapea de 265 cm (9.890 RON) sau 232 cm (8.790 RON), cu fotoliu de 3.390 RON.

Ce modele merită văzute în showroom?

Sunt câteva pe care aș merge să le încerc personal, în funcție de ce cauți.

  • Alfa și Calyon pentru un raport bun între preț și dimensiune. Calyon are canapea de 280 cm la 7.390 RON și fotoliu rotativ.
  • Bentley dacă vrei lungime: 285 cm la 7.690 RON.
  • Belize și Betta pentru configurații modulare, cu poze de colțar.
  • Bubble, Cloud și Butterfly pentru forme rotunjite și volum. Sunt cele mai scumpe, între 12.890 și 13.890 RON pentru canapea.
Canapea Bubble cu forme rotunjite, canapele Timișoara
Bubble: 260 cm, 12.890 RON, realizabilă și pe dimensiuni speciale.

Merită să ceri consiliere înainte de comandă?

Da, mai ales la modelele personalizabile. Echipa Home Mobili spune că evaluează nevoile fiecărui client înainte de a recomanda ceva, iar la majoritatea canapelelor culoarea și țesătura se aleg separat. Asta înseamnă că poți vedea mostre de material, poți pipăi textura și poți compara două nuanțe la lumina din casa ta, nu doar pe ecran. Eu aș lua mostrele acasă, aș aștepta o zi cu soare și una cu lumină slabă și abia apoi aș decide. Pare un pas în plus, dar o canapea nu se schimbă în fiecare an, iar o nuanță care arată crem în showroom poate ieși gri în living.

Cum comanzi și ce urmează după?

Poți comanda direct de pe site sau poți trece pe la showroom. Într-o recenzie, o clientă menționează un colțar de peste 3 metri, transportat fără probleme, cu un cost de transport care i s-a părut mic față de distanță. Detaliile despre livrare, plată și retur sunt pe paginile Transport și montaj, Metode de plată și Politica de retur.

Întrebări frecvente despre canapelele Home Mobili

Cât costă o canapea la Home Mobili Timișoara?

În colecția afișată pe site, canapelele pornesc de la aproximativ 5.390 RON (Aqua, 225 cm) și ajung la circa 13.990 RON (Aural, 275 cm). Prețurile includ TVA.

Pot alege altă culoare sau altă țesătură?

Da. La majoritatea modelelor, textilul se poate face pe diferite culori și țesături. Unele modele, cum sunt Bubble și Butterfly, se pot realiza și pe dimensiuni speciale.

Ce diferență este între canapeaua fixă și cea extensibilă?

Cea fixă are scheletul imobil și rezistă bine în timp. Cea extensibilă se transformă în pat, deci ține loc de dormitor pentru oaspeți când spațiul e limitat.

Unde pot vedea canapelele înainte să cumpăr?

În showroom-ul din Timișoara, pe Bulevardul Liviu Rebreanu 34. Programul și telefonul sunt mai jos.

Date de contact Home Mobili Timișoara

Showroom: Bulevardul Liviu Rebreanu 34, Timișoara 300425, România
Program: luni-vineri 10:00-18:30, sâmbătă 10:00-14:00
Telefon / WhatsApp: 0732 117 160
Email: homemobilipremium@gmail.com
Social: Facebook · Instagram · YouTube · Pinterest

Vezi toate canapelele pe homemobili.ro

 

Citeste in continuare

Actualitate

Parteneriat strategic pentru apărare: O nouă fabrică de drone de mare capacitate în Germania

Publicat

pe

De

Producție masivă sub egida „Build with Ukraine”

O firmă de software și un producător ucrainean de drone au inițiat o colaborare strategică pentru a înființa o nouă unitate de producție în Germania. Proiectul, parte a cadrului de cooperare în domeniul apărării „Build with Ukraine”, urmărește crearea unei linii de asamblare capabile să livreze volume ridicate de echipamente pentru necesitățile frontului.

Tehnologie avansată integrată pe front

Activitatea noii entități se va concentra, într-o primă etapă, pe platforma FPV de tip Shrike, extinzându-se ulterior către sisteme de interceptare și capabilități de lovire la distanță medie și mare. Fiecare unitate produsă va integra cadrele aeriene dezvoltate în Ucraina cu sisteme avioanice și software operațional de înaltă precizie.

Siguranță și adaptabilitate în ciclul de inovație

Amplasarea fabricii în Germania oferă avantajul strategic al unei capacități de producție protejate de riscul atacurilor aeriene. Totodată, această locație facilitează menținerea unei legături directe și a unui ciclu scurt de inovație, prin integrarea rapidă a feedback-ului primit săptămânal de la unitățile aflate pe linia frontului în procesele de fabricație.

Finanțare guvernamentală și standardizarea echipamentelor

Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al guvernului german, estimat la sute de milioane de euro, direcționat prioritar către aprovizionarea Ucrainei, iar ulterior către echiparea forțelor armate germane. Această inițiativă va permite armatei Germaniei să acceseze intern aceleași tehnologii avansate de ghidare terminală și detectare a țintelor, deja validate și utilizate pe scară largă în operațiunile ucrainene.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis

„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026 De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din...

Exclusiv2 zile ago

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să...

Exclusiv2 zile ago

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei:...

Exclusiv2 zile ago

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină...

Exclusiv3 zile ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusiv3 zile ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusiv3 zile ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusiv3 zile ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusiv4 zile ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusiv4 zile ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusiv4 zile ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusiv4 zile ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv6 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv6 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv6 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv