IERI

SENATORII ÎNTRE EI: Domnul Antonie lorgovan este, după părerea domnului I.V. Săndulescu, „un independent în ghilimele” I Afirmaţie pe care noul şef (ideologic) al Televiziunii (conform unei recente idei ca Instituţia să fie subordonată comisiei de specialitate a parlamentului) o făcut-o cu prilejul unui surprinzător de politicos interviu…

UNDE NE ESTE „GUVERNUL FANTOMA”?

Practica democratică a instiţuţionalizat existenţa a ceea ce cu un termen şocant este denumit „cabinetul fantomă”. Mai ales acolo unde pluralismul politic se face simţit prin intermediul polarizării tendinţelor si opţiunilor în două direcţii majore. „Cabinetul fantomă” este, în această accepţiune, un guvern de rezervă, gata să intre în funcţiune în momente de criză ce ar face necesară renunţarea la mandat a formaţiunii ce a cîștigat, alegerile. Dar nu numai un guvern de rezervă: ci un organism de personalităţi competente, aflate în permanență Ia curent cu evoluţiile din fiecare domeniu, apte să ofere soluţii alternative.

Ne aflăm, iată, la aproape patru luni de la alegeri şi „cabinetul fantomă” românesc nu există. Nu există nici măcar un lider al opoziţiei (tatonările timide și sectare, ce au loc în acest moment, nepermițînd conturarea unei candidaturi credibile), elementele care au dus Ia dezbinarea liberalo-ţărănistă din perioada preelectorală acutizîndu-se şi provocînd serioase eroziuni în chiar interiorul acestor
formaţiuni. Criza de personalităţi pare să fie unul dintre elementele de marcă ale întregului climat politc actual, o criză, e drept, bine alimentată de frenezia contestatoare cu care mass-media întîmpină orice nouă apariţie. Dar, parcă nicăieri această criză nu este mai evidentă ca în cazul unei „opoziţii” centrifuge, care nu reuşeşte — sau nu doreşte — să găsească numitorul comun al unei alternative realiste şi realizabile, care să contribuie la scoaterea ţării din marasmul economic şi moral în care a aruncat-o dictatura. Dictatura PERSONULITĂŢII este urmată de un soi de dictatură a CONTESTĂRII totale şi necondiţionate, acţionînd cu furie împotriva celor mai elementare interese ale colectivităţii.
Unde ne este „guvernul fantomă”? S-ar putea să-l mai căutăm mult şi bine, atîta timp cît noţiunea de opoziţie va continua să se drapeze în mantia fantomatică a dezbinării.

Octavian ANDRONIC

În ultimele 24 ore pe glob

• RAŢIONALIZAREA CAŞULUI. Consiliul popular din Sofia a anunţat că locuitorii oraşului vor putea cumpăra pe bază de cartele cîte o jumătate de kilogram de telemea de persoană pe lună şi cîte 400 de grame de caş, relatează agenţia TASS 

Ziarul Libertatea din 13 septembrie 1990 pag. 1-a ►

Pauză de masă

​Caricatură de ANDO

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• B.B.C. NE INFORMEAZĂ

(Pe, ecran se derulează imagini de la întîlnirea dintre ministrul de externe irakian, Tarik Aziz, şi oficialităţile iraniene, cu prilejul recentei vizite efectuate la Teheran. Apoi imagini din Iran şi aspecte ale blocadei din Golf. Comentează reporterul special Ben Brown).

„O întorsătură neaşteptată au luat evenimentele din România în ultimele 24 de ore. Pe fondul unui calm relativ, după recentele Iupte grele ce s-au dat în Transilvania între organizaţii paramilitare ale celor două comunităţi, română şi maghiară (cele mai acute confruntări avînd loc între minerii români şi ţapinarii secui), la Bucureşti şi-a făcut apariţia ministrul de externe maghiar Geza Jesenszky. Spre marea surpriză a tuturor comentatorilor actualităţii româneşti, domnul Jeseraszky a avut întîlniri cordiale cu omologul său Adrian Năstase (împreună cu care a participat şi la o partidă de pescuit pe Lacul Morii), cu domnul prim-ministru Petre Roman (căruia i-a făcut cadou un pulovăr tricotat manual de doamna Jesenszky) şi cu preşedintele Iliescu (pentru care a avut un mesaj confidenţial din partea preşedintelui Gonz, cu privire la posibilitatea ridicării unui monument în memoria amiralului Horthy la Constanţa sau Ia Mangalia). O la fel de mare surpriză a produs şi faptul că ministrul de externe maghiar a dezaprobat metodele şi modul de acţiune al U.D.M.R.-ului, precizind că „cetăţenii unei ţări, indiferent de originea lor, trebuie să respecte legile şi ordinea de drept a acesteia”. În cursul unui interviu televizat, domnul Jesenszky s-a exprimat cu asprime la adresa emisiunii în limba maghiară, despre care a opus că a renunţat să o mai urmărească în momentul în care a realizat lipsa de obiectivitate a autorilor săi. „Consider că între Ungaria şi România trebuie să se întroneze un climat de prietenie şi încredere reciprocă şi pentru a contribui la aceasta declarăm în mod solemn că Diktatul de Ia Viena a fost un act profund nedrept, și prin prisma faptului că la sosirea lor în Europa, în Cîmpia Panonică, ungurii au găsit o masivă colectivitate românească, pe care au împins-o, prin forţă şi teroare, pînă dincolo de munţi. Acesta e adevărul şi n-are rost să-l răstălmăcim”.
În cercurile diplomatice din capitala României se consideră că aceasta este o manevră politică abilă, ce are în vedere „spargerea” blocadei impuse de Moscova Ungariei, ca răspuns la intenţiile sale de a adera la N.A.T.O. Ungaria speră să-şi poată asigura aprovizionarea cu petrol din România, prin intermediul unei conducte magistrale ce străbate Transilvania.
Vom reveni cu amănunte”.

• VEŞTI DE LA CANTONUL PĂRĂSIT

Vă informăm cu tristeţe că autorităţille cantoniale au respins — într-un mod ce poate fi greu calificat — cererea de azil politic a domnului ex-ministru al turismului Lupoi. Cu o uşurinţă de neiertat, elveţienii nu tin cont de faptul că prin bogata experienţă pe care o posedă, domnul Luipoi ar putea contribui hotărîtor la dezvoltarea turismului elveţian, la aplicarea unor forme noi şi variate, de exploatare a bogatului patrimoniu naţional al acestei ţări. Ca să nu mai vorbim de experienţa politică a distinsului maior, care dacă nu ar fi fost concediat din guvern, ar fi reuşit să dea o mare lovitură diplomatică: să-l pună în contact pe Mihail Gorbaciov (cu care domnia sa susţine că a avut o întâlnire ultrasecretă în catacombele Kremlinului) cu preşedintele Bush, pe probleme de interes mondial. Şi — nota bene! — acest lucru s-ar fi întîmplat cu cel puţin 6 luni înainte de Helsinki!
Vă mai informăm că domnul Lupoi nu se lasă: se spune că intenţionează să facă apel la autorităţile, federale. Acum ori niciodată!

AMBIDEXTRU

Cunoscutul monument bucureștean închinat pompierilor în primul an al acestui secol și demolat în 1934, a fost redat peisajului de suflet al Capitalei, azi dimineaţă, în cadrul unei ceremonii oficiale.

Vom reveni cu detalii.
Foto: Lucian SIMION
13 Septembrie – Ziua pompierilor din România

Ziarul Libertatea din 13 septembrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 13 septembrie 1990 pag. a 3-a ►

Procesul „Vlad“ – martorii

— În 17 decembrie „Vlad a vorbit puţin și nu şi-a luat angajamente I — Stenograma originală a dispărut şi, în ianuarie a fost refăcută „din memorie” la M.Ap.N. — „Luptăm tovarăşi?” — „Luptăm pe dracu!“ — Ordinul lui Mazilu: „Trageţi in tot ce mişcă!”

Procesul generalului în rezervă Vlad Iulian, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, acuzat de complicitate la comiterea infracţunii de genocid, a intrat, miercuri în faza audierii martorilor. Au fost chemaţi la bară, spre a răspunde primei acuzări, martorii Ionescu Maria, stenografa şedinţei din 17 decembrie, stenografa Trandafir Lidia, prezentă la şedinţa din 22 decembrie, stenografa Stanciu Ileana, precum şi Vela Andrei, fost adjunct de şef de secţie la cancelaria fostului CC al PCR. Prima martoră, a confirmat că la această şedinţă s-a pus problema destituirii şi traducerii în faţa unui pluton de execuţie a generalului Vlad Iulian, a generalului Vasile 

^{(Continuare în pag. a III-a) / (Urmare din pag. 1)}

Milea, fost ministru al apărării naţionale, şi a lui Tudor Postelnicu, fost ministru de Interne, pentru faptul, că nu au executat ordinele date anterior de dictator cu privire la reprimarea, prin forţă, a demonstraţiei de la Timişoara. Ulterior, după ce Ceauşescu a revenit asupra aşa-zisei sale „demisii” din funcţia, de secretar general şi a dat ordin să se înarmeze trupele de securitate și armata cu gloanţe de război. Postelnicu Tudor a arătat că aşa va face.
Poziţia celorlalţi doi generali a fost mai nuanţată, Generalul Vlad — a spus, martora — a vorbit mai puţin şi nu şi-a luat angajamente. În legătură cu conţinutul stenogramei acelei şedinţe, martora a declarat că este conformă cu realitatea, cu modul în care s-a desfăşurat întreaga discuţie, dar că „s-ar fi putut să fi scăpat ceva“ dată fiind tensiunea în care a avut loc şedinţa. Ea a confirmat apoi, că în luna ianuarie, a fost chemata la MApN unde i s-ar fi spus că stenograma originală, împreună cu caietul de stenograme, au dispărut şi, în consecinţă, a refăcut din memorie stenograma zilei de 17 decembrie 1989.

În ce îl priveşte pa Vela Andrei, acesta a subliniat că a participat la şedinţă, dar că a părăsit lucrările în trei rînduri: o dată pentru a-l chema pe generalul Vlad; a doua oară pentru a convoca şedinţa Consiliului de Stat şi a pregăti decretele de destituire ale lui Vasile Milea, Postelnicu Tudor şi Vlad Iulian; a treia oară pentru a verifica dacă Ion Coman a ajuns la Timişoara. El a confirmat că Ceauşescu l-a acuzat pe inculpat că nu a respectat ordinele, subliniind că nu l-a auzit pe acesta să-şi unească vocea cu cea a celor care au aprobat hotărîrea de a se reprima manifestaţia de la Timişoara. „Din discuţiile purtate — a mai spus martorul — şi poziţiile avute, pot arăta că cel mai reţinut, cel mai neutru, a fost generalul Vlad“, Stenografa, şedinţei din 22 decembrie, Trandafir Lidia, a relevat că, atunci cînd Ceauşescu a întrebat „luptăm tovarăşi?“ o parte a membrilor fostului CPEX au confirmat, în picioare că vor fi alături de el, în timp ce alţii au rămas pe locurile lor, fără să se pronunţe într-un fel. În ce îl priveşte pe generalul Vlad, acesta nu s-a ridicat de pe scaun şi a afirmat: „luptăm pe dracu”.
Problema transmiterii acestui ordin a făcut obiectul depoziţiilor martorilor Mitică Dominic, fost ofiţer de pompieri, Nae Octavian şi Lăzărescu Florea, foşti ofiţeri în cadrul Direcţiei a V-a de securitate.
Martorul Nae Octavian s-a referit la evenimentele din 22, aflrmînd că generalul Vlad i-a dat ordin expres să nu se deschidă foc asupra demonstranţilor. Această afirmaţie a inculpatului a fost făcută după ce Postelnicu ordonase să se tragă în „huligani”. El a mai spus că a transmis tuturor unităţilor de securitate această dispoziţie a acuzatului.

La rîndul său, Lăzărescu Florea a subliniat că pe data de 22 decembrie, orele 9, a primit de la inculpat ordinul să nu se tragă în mulţime indiferent cine ar da o comandă contrară. El a subliniat că „dacă ar fi existat un ordin în acest sens, efectivele existente în CC, prin numărul, forţa, armamentul şi pregătirea lor ar fi putut transforma Piaţa Palatului într-o adevărată Piaţă Tien An Men“. El a mai arătat că generalul Vlad a dispus, de asemenea, să nu se deschidă foc la pătrunderea demonstranţilor în sediul fostului CC.

Răspunzînd unei întrebări adresate de președintele completulul, martorul a afirmat că victimele care s-au înregistrat ulterior în această clădire, respectiv pe 23 şi 24 decembrie, nu au fost provocate de terorişti, ci au fost accidentale, ele datorîndu-se faptului că „mulţi tineri neinstruiţi au primit arme” şi că „a existat un ordin al lui Mazilu de a se trage în tot ce mişcă”.

Procesul va continua, joi, cu audierea unui număr de alţi 10 martori, între care Szasz Iosif, Bobu Emil, Olteanu Constantin, Postelnicu Tudor, Pană Gheorghe, Gere Mihai, Oprea Gheorghe, după care dezbaterile vor fi suspendate pînă la 15 octombrie.

Ziarul Libertatea din 13 septembrie 1990 pag. a 4-a ►