Poliția Română intensifică, în această perioadă, controalele la nivel național, implementând noua legislație privind comercializarea și folosirea dispozitivelor pirotehnice. Autoritățile monitorizează cu atenție inclusiv vânzările online și livrările prin curierat, cu scopul de a preveni comerțul și utilizarea ilegală a acestor articole.

O nouă legislație, reguli stricte pentru dispozitivele pirotehnice

Începând cu luna august a acestui an, a intrat în vigoare Legea nr. 92/2025, care modifică și completează Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive. Conform noilor reglementări, persoanele fizice nu mai pot achiziționa legal, pentru uz personal, articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2.

„Începând cu luna august a acestui an, au intrat în vigoare modificările aduse la legea 126 din 1995 privind regimul materialelor explozive. Scopul acestor modificări a fost atât prevenirea producerii unor evenimente negative cu consecințe asupra ordinii și siguranței publice sau de altă natură, răniri de persoană, incendii sau distrugeri de bunuri”, a declarat Angelo Badea, specialist IGPR, conform Digi 24.

Astfel, persoanele fizice vor putea achiziționa și utiliza legal doar artificii pentru brad și alte dispozitive pirotehnice cu risc scăzut de accidentare, încadrate în categoria F1. Acestea includ bețișoare, bengale, pocnitori pentru petreceri și granule scânteietoare, fiind permise doar persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani. Celelalte categorii, menționate anterior, pot fi utilizate exclusiv de pirotehnicieni autorizați, în cadrul unor societăți comerciale specializate.

Sancțiuni draconice: De la amenzi usturătoare la inchisoare

Încălcarea noilor prevederi legale atrage sancțiuni semnificative. Poliția Română va aplica amenzi cuprinse între 1.000 și 7.500 de lei pentru persoanele fizice. În cazul persoanelor juridice, valorile maxime ale amenzilor se majorează cu 100%. Mai mult, pentru anumite situații, actul normativ prevede pedepse cu închisoarea de la 1 la 5 ani, infracțiunile fiind puse în concordanță cu noile modificări legislative.

Este important de reținut că, potrivit legislației în vigoare, orice persoană care folosește materiale pirotehnice, altele decât cele din categoria F1, trebuie să dețină o autorizație specifică, să aibă calitatea de pirotehnician și să lucreze pentru o societate comercială autorizată pentru efectuarea operațiunilor cu articole pirotehnice.

Controale extinse: De la online la aeroporturi, până la Anul Nou

Poliția Română desfășoară verificări la toți operatorii economici din țară care comercializează articole pirotehnice, precum și la cei autorizați să depoziteze materii explozive. Acțiuni punctuale de descindere sunt planificate în zona complexurilor comerciale, a piețelor și târgurilor, în interiorul și în perimetrul gărilor, porturilor și aeroporturilor, precum și în alte locuri de comercializare. Scopul este de a verifica legalitatea operațiunilor de deținere, transport și comercializare a articolelor pirotehnice.

„Acțiuni de verificare și control au loc inclusiv în perioada 24.12.2025 – 01.01.2026, polițiștii fiind prezenți, în teren, în scopul menținerii unui climat de ordine și siguranță publică, prin prevenirea evenimentelor ce pot avea ca urmări, răniri de persoane sau chiar decese, dar și a tragerii la răspundere, sub aspect contravențional sau penal, a celor care încalcă normele legale, în materie”, a transmis Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) printr-un comunicat.

Prevenția, cheia siguranței: Campania în scoli

În paralel cu măsurile de control și sancționare, Poliția Română organizează și desfășoară activități informativ-preventive, inclusiv în incintele unităților de învățământ. Obiectivul este de a-i face pe tineri să conștientizeze potențialele riscuri cauzate de folosirea articolelor pirotehnice ilegale sau nedestinate publicului larg, contribuind astfel la prevenirea accidentelor și la educarea pentru un comportament responsabil. (Paul D.).

Cu începerea oficială a antrenamentelor, pregătirile pentru Parada militară de 1 Decembrie au intrat în linie dreaptă. An de an, acest ritual al identității naționale se reinventează, reflectând în același timp complexitatea societății actuale: solemnă, emoționantă, așteptată, dar și discutată, criticată sau chiar blamată. Este momentul în care mii de cetățeni se adună în zona Arcului de Triumf, iar nenumărate alte mii – ideal, zeci de mii – privesc de acasă, la televizoare. Toți admiră miile de militari, tehnicieni, piloți și specialiști din întregul sistem național de ordine publică și apărare care își etalează uniformele, drapelele și tehnica, în slujba unui singur scop: acela de a oferi României imaginea demnității, a forței și a continuității statului său.

Efortul colosal din spatele spectacolului

În spatele celor două ore de spectacol vizibile publicului se ascund însă săptămâni întregi de efort neîntrerupt și luni de planificare meticuloasă. Militari din toate colțurile țării sunt convocați la București cu mult înainte de ziua marii parade, lăsând în urmă familii și misiuni curente, pe care le vor relua ulterior. Urmează repetiții zilnice în poligon, uneori prelungite ore în șir, în condiții care pun la încercare nu doar disciplina, ci și rezistența fizică: frig pătrunzător, ploaie sau vântul rece devin tovarăși constanți ai fiecărui pas de defilare.

O armată de nevăzuți, pentru o zi impecabilă

Puțini dintre spectatorii paradei își pot imagina amploarea reală a acestui efort colectiv. Uniforme ude după ore de așteptare, ore în șir petrecute în picioare în formații perfecte, miile de detalii coregrafice care trebuie să se sincronizeze la secundă – toate acestea sunt doar o parte a tabloului. Dincolo de cei care defilează, se află o structură logistică uriașă: planificatori, specialiști în logistică, meteorologi, tehnicieni, personal medical, polițiști militari, echipe de comunicații, responsabili cu securitatea și ordinea publică, și mulți alții. Toți acești oameni își asumă o muncă adesea nevăzută, esențială pentru ca, în dimineața zilei de 1 Decembrie, parada să fie nu doar impecabilă, ci cu adevărat demnă de cea mai importantă zi a României.

Fața ascunsă a spectacolului: Frustrarea urbană

Există, însă, și o altă fațetă a acestui spectacol grandios: aceea a frustrării resimțite de bucureșteni. An de an, pentru o zi, Capitala este blocată. Zona Arcului de Triumf devine inaccesibilă, circulația este oprită ore întregi, transformând traficul într-un coșmar. Antrenamentele pe traseul paradei, urmate de evenimentul din 1 Decembrie, amplifică această situație, mai ales din cauza numărului mare de participanți și a măsurilor de securitate impuse. Mulți locuitori ai Capitalei se simt sacrificați în numele unei parade care, pentru unii, nu reprezintă decât o tradiție ruptă de realitatea cotidiană. Această supărare, desigur, nu trebuie ignorată; ea reflectă o tensiune tot mai vizibilă între nevoile individuale și responsabilitățile unui stat care trebuie să-și onoreze simbolurile.

De ce contează cu adevărat? O recontextualizare necesara

Totuși, poate că acesta este momentul propice să privim lucrurile dintr-o perspectivă ușor diferită. Da, Parada generează disconfort; da, orașul se blochează și planurile personale sunt perturbate. Însă o singură dată pe an, într-o singură zi, România își aduce în centrul atenției cei mai buni oameni ai săi în uniformă. O singură dată pe an vedem, direct pe stradă, ce înseamnă o armată profesionistă, structuri de securitate moderne, oameni pentru care disciplina și datoria sunt valori reale, oameni care au jurat să-și dea viața pentru această țară.

Într-o epocă în care lumea pare a se fragiliza, granițele par fluide, iar războaiele nu mai sunt doar pe ecrane, această oră de defilare ar trebui privită nu ca un inconvenient urban, ci ca un martor solid al stabilității pe care adesea o considerăm un dat. Parada de 1 Decembrie nu este doar o demonstrație de tehnică militară; este un exercițiu de memorie și de solidaritate. Este un moment în care statul își arată coloana vertebrală, iar cetățenii ar trebui să retrăiască sentimentul de apartenență. Căci, să nu uităm, la 1 Decembrie nu defilăm pentru a arăta ce putem să facem acum, ci pentru a ne reaminti ce am făcut deja – Marea Unire. (Irinel I.).

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a tras un semnal de alarmă, dar și a schițat o viziune clară privind viitorul financiar al României în Uniunea Europeană. Cu prilejul conferinței „Cohesion 2027+”, oficialul a subliniat că cheia succesului în atragerea și absorbția fondurilor europene rezidă în proiectarea riguroasă a programelor, adaptate nevoilor reale ale economiei naționale.

Proiectarea programelor: Piatra de temelie a absorbției eficiente

Nazare a explicat că succesul nu începe odată cu sosirea banilor, ci mult mai devreme, chiar în faza de concepție. „Succesul fondurilor europene începe din momentul în care proiectăm programele, nu după ce banii ajung în țară,” a declarat ministrul. El a accentuat că aproximativ două treimi din rata de absorbție depinde de arhitectura corectă a programelor, subliniind necesitatea unei aliniări precise cu nevoile economiei românești – de la companii private și universități, până la administrațiile locale. Acesta, a precizat el, este „mesajul principal” transmis în cadrul conferinței.

Doi ani cruciali: De la convergență la reziliență

Ministrul Finanțelor a evidențiat că România se află în fața a doi ani cruciali, dedicați pregătirii negocierilor europene pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF). „Avem doi ani decisivi pentru o pregătire serioasă a negocierilor europene, iar construcția riguroasă a programelor și o strategie coerentă de negociere trebuie să funcționeze împreună,” a precizat Nazare. El a atras atenția asupra unei transformări majore la nivel european, unde accentul se mută de la convergență către reziliență, inovare și tehnologie, un trend la care România trebuie să se alinieze rapid.

Miliarde de euro pentru creștere economică: O oportunitate condiționată

Perspectivele financiare sunt promițătoare, dar dependente de rigoare. „De altfel, în 2026 proiectăm 10 miliarde de euro în buget din fondurile de coeziune — bani care pot susține creșterea economică,” a subliniat Nazare. Această injecție financiară este însă condiționată, a adăugat el, de capacitatea de a absorbi fondurile „la timp” și de a folosi „inteligent avantajele pe care le avem în negocierile de la Bruxelles.”

O Românie influentă: Mai puțină improvizație, mai multă rigoare

Pentru a materializa aceste ambiții, Ministrul de Finanțe a cerut o schimbare de paradigmă la nivel național. „Următorii doi ani sunt esențiali pentru absorbția fondurilor europene. Avem nevoie de mai puțină improvizație și de mai multă rigoare, de decizii construite împreună cu mediul privat și cu actorii relevanți,” a conchis Alexandru Nazare. Viziunea sa este ca România să nu mai fie doar un simplu participant la politicile europene, ci „un stat care își afirmă interesele și influențează politicile europene în funcție de ceea ce este important pentru economia noastră.”