Conform unui studiu sociologic desfasurat de ISRA Center, dat fiind contextul epidemiei COVID-19, peste 50% dintre romani au suferit diverse tulburari psihologice sau emotionale precum nervozitatea sau depresia. Astfel de stari au modificat modul viata si interactiunile cotidiene.

Traim altfel: interactiuni mai rare, iesiri limitate, prudenta

Majoritatea romanilor au urmat recomandarile privind conduita sociala responsabila indicata pentru a limita raspandirea virusului. De exemplu, intrebati cum au procedat in ultima saptamana pentru a preveni o eventuala infectare cu noul Covid-19 sau raspandirea virusului, 65% au mentionat ca si-au spalat sau igienizat mainile mai des ca inainte iar 77% au purtat masca. Totodata, 64% au pastrat o distanta sigura fata de alte persoane si 66% au evitat locurile aglomerate.

In spatiile publice – magazine, mijloace de transport, locul de munca, 78% au purtat masca de fiecare data si 14% deseori. In randul persoanelor in varsta de 55-65, 90% au purtat masca de fiecare data. Sub 10% dintre romani admit ca nu au avut intotdeauna masca in public. In randul acestora se constata ca tinerii intre 18-24 de ani au un comportament mai putin conformist privind purtarea mastii in spatiile publice. Astfel 18% dintre tineri au declarat ca au purtat masca doar uneori, rar sau niciodata.

Viata s-a schimbat si privind interactiunile sociale. 38% dintre romani au evitat sa se mai intalneasca cu persoane vulnerabile – varstnici sau persoane cu afectiuni medicale- si 49% au renuntat la intalniri cu persoane in care nu au incredere privind respectarea recomandarilor specifice.

Activitatile recreative sunt mai sarace pentru o parte dintre romani: 47% au evitat sa ia masa la restaurant (terasa) si 32% au anulat sau au amanat activitati in scop recreativ.

La cumparaturi, 20% au facut provizii mai mari pentru a evita iesiri dese si 32% au dezinfectat ambalajele produselor. In plus, 53% dintre romani evita sa mearga la cumparaturi daca nu au neaparat nevoie.

Un sfert dintre romani au lucrat de acasa, lucrul de acasa fiind specific mai degraba in randul populatiei tinere cu educatie superioara.

Tinerii si femeile, mai afectati de stresul cauzat de epidemie

Schimbarile in rutina zilnica impuse de nevoia de distantare sociala, continutul media cuprinzator privind statisticile si stirile negative despre epidemia de coronavirus se resimt la nivel emotional, cauzeaza anxietate si stres. Astfel, majoritatea romanilor au trecut cel putin o data in ultima perioada prin momente de insingurare sau nervozitate, au fost afectati de depresie, teama, s-au simtit fara speranta ori ingrijorati. Prezenta unor astfel de stari negative, de vulnerabilitate psihica se manifesta deseori in cazul a 1 din 10 romani iar pentru cei mai multi este o  situatie ocazionala. Nervozitatea si ingrijorarea sunt starile cel mai adesea intalnite in contextul pandemiei.

Dar nu toti romanii resimt la fel impactul acestei crize; caracteristici demografice, precum varsta sau genul, dar si contextul social influenteaza modul in care ne adaptam la noua situatie de viata. De exemplu, in ultima saptamana 12% dintre femei s-au simtit deseori fara speranta; in randul barbatilor 8% au resimtit acelasi impact. Procentele cresc pana la 37% versus 27% daca luam in considerare si frecventa ocazionala a acestei stari. In mod similar, 13% dintre femei s-au simtit deseori insingurate, fata de 9% barbati. Totodata, tinerii au resimtit impactul pandemiei mai puternic. 20% dintre cei cu varsta intre 18-24 de ani au afirmat ca au trecut deseori prin stari de insingurare in timp de procentul este de 6% in randul persoanelor intre 55 si 65 de ani; 13% dintre tineri au fost deseori speriati si 16% deprimati. In randul persoanelor peste 45 de ani frecventa acestor stari a fost mai rara.

Persoanele ale caror venituri au fost afectate in timpul pandemiei resimt mai acut stresul acestei perioade: 20% au fost deseori deprimati fata de 12% in total populatie si 17% s-au simtit fara speranta, fata de 10% media la nivelul populatiei generale; sub 5% resimt aceleasi stari in randul populatiei cu venituri stabile in timpul crizei.

Optimisti privind situatia personala, retinuti privind evolutia tarii

Un paradox al studiului de fata este constatarea ca oamenii tind sa fie optimisti la nivel individual, privind situatia personala, dar retinuti sau chiar pesimisti la nivel social, privind situatia tarii. Este vorba de predispozitia naturala spre o atitudine optimista privind viitorul personal, ceea ce in psihologie poarta numele de „optimism bias”.

Astfel, daca doar 16% din populatie este optimista privind viitorul tarii, considerand ca „lucrurile vor reveni treptat la normal”, 27% manifesta o atitudine similara fata de situatia personala. Totodata, doar 5% dintre romani considera ca impactul crizei a fost foarte puternic in viata personala, „fiind nevoiti sa o ia de la zero”, in special in randul populatiei intre 18 si 24 ani. In schimb, nevoia de restructurare este resimtita mai acut la nivel macro, 31% fiind convinsi de necesitatea unor schimbari fundamentale la nivel societal, a unei reconstructii majore.

Date studiu:

Studiul a fost realizat de ISRA Center pe un esantion de 1013 persoane cu varste intre 18 si 65 de ani, la nivel national. Chestionarul a fost completat online pe baza unui panel de respondenti, ruralul avand o pondere de 28%. Marja de eroare maxima este de 3% la un nivel de incredere de 95%.

ISRA Center Marketing Research

ISRA Center este o companie de top de cercetare de piata din Romania si are o experienta de peste 18 ani, alaturi de un portofoliu important de clienti si solutii de cercetare. ISRA Center este reprezentant exclusiv in Romania al IRIS Network, cea mai mare retea de companii de cercetare independente din intreaga lume. www.isracenter.com