Connect with us

Anchete

Trist, dar adevărat/”IGPR a transmis tuturor jurnaliștilor o compunere polologhie de 2 lei despre interlopi pe telefon şi despre cum ar trebui să gândiţi/Plină de minciuni, evident”

Publicat

pe

Vasilescu de la Interlopii IGPR și-a pus sclavii din IGPR să trimită tuturor jurnaliștilor o compunere polologhie de 2 lei despre interlopi pe telefon şi despre cum ar trebui să gândiţi. Plină de minciuni, evident. De la Miliţia Gândirii de pe vremea lui Ceaşcă. Dacă nu stiati, cu asta se ocupă IGPR, nu cu legea și nici cu prinderea interlopilor prietenii lor. Fac compuneri pe telefon la presă. Ăștia sunt total nebuni la cap și disperați, precizeaza Sorina Ruxandra Matei pe pagina sa de socializare.

Precizam ca si sindicatul Europol a reacționat, duminică, la comunicatul prin care IGPR a oferit, sâmbătă, răspunsuri la întrebări apărute după ce şeful Poliţiei Române, chestorul Liviu Vasilescu,     s-a întâlnit cu reprezentanţii clanului Duduianu.

Reprezentanții sindicatului susțin că, prin acel comunicat, sunt calomniaţi poliţiştii “pentru a-l salva pe şeful Poliţiei Române”.

“Păi dacă situaţia era atât de gravă, cum a prezentat-o IGPR-ul (…) atunci cum de a fost lăsat Vasilescu să-şi ia concediu de odihnă exact când atmosfera era în fierbere?! Că dacă era atât de eficient, ar fi trebuit să apară la poarta Duduienilor a doua zi după crimă şi era rezolvată din faşă problema”, scriu reprezentanții Sindicatului Europol.

Ei susţin că “faptul că se pune accent pe «lipsa de profesionişti» şi pe cele «5 ore» în care a rezolvat problema Vasilescu ne demonstrează încă o dată că este dispus să calce pe cadavre pentru a-şi păstra postul”, informează News.ro.

Sindicaliști: “Toţi poliţiştii sunt proşti şi incompetenţi profesional, ne-o spune chiar şeful Poliţiei Române”

“Toţi poliţiştii sunt proşti şi incompetenţi profesional, ne-o spune chiar şeful Poliţiei Române, unicul „profesionist”, printr-un comunicat pe care echipa sa i l-a dăruit în semn de ofrandă. Da, ne referim la comunicatul de presă al Poliţiei Române, în care se vorbeşte despre Liviu Vasilescu, la persoana a doua. Cum ar fi, şi-a dat girul pentru ca materialul aprobat de el în care se vorbeşte despre el să fie transmis presei. Dacă acest material venea de la nivelul MAI şi era lăudat şeful IGPR, era una, dar să te lauzi singur şi să sacrifici imaginea, şi până la urmă autoritatea Poliţiei Române, este de-a dreptul ridicol şi neprofesionist”, afirmă reprezentanţii SIndicatului Europol, într-un comunicat de presă intitulat “Calomniem poliţiştii pentru a-l salva pe şeful Poliţiei Române”.

Ei spun că acel comunicat reprezintă practic o recunoaştere a faptului că acea conferinţă de presă de joi, din faţa sediului IGPR, “a fost lamentabilă, ruşinoasă şi a insultat inteligenţa fiecărui cetăţean al acestei ţări, pentru simplul fapt că nu s-au oferit răspunsuri şi justificări digerabile”.

Potrivit Sindicatului Europol, comunicatul reprezintă şi “o altă tentativă de distragere a atenţiei de la consecinţele acelei întâlniri şi nu face decât să agraveze criza de imagine în care se află Poliţia Română”.

Reprezentanţii sindicatului fac mai multe observaţii legate de acest comunicat.

“Ni se spune că acţiunea şefului Poliţiei Române a fost una legală şi că este justificată nu de vorbe ci de manualul de tactică poliţienească şi de legislaţia privind culegerea informaţiilor. NU EXISTĂ AŞA CEVA! Dispoziţia I.G.P.R. nr.643/05.12.2005 privind aprobarea Manualului de bune practici de intervenţie pentru poliţistul de ordine publică (cunoscut şi sub numele de Manual de Tactică Poliţienească) sau Ordinul MAI S120/2011 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii informative de către Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Oficiul Român pentru Imigrări şi Dispoziţia IGPR S53/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare la nivelul Poliţiei Române OMAI S/120/16.06.2011 nu prevăd astfel de situaţii. Mai mult, să nu plecăm după fentă, aici nu a fost vorba despre culegere de informaţii, ci despre o „rugăminte” de respectare a legii pe care Vasilescu a făcut-o reprezentantului Duduienilor”, spun reprezentanţii Europol.

Ei adaugă că şefii Poliţiei “se scuză că au rămas impasibili la faptul că priveghiul a fost organizat acasă în familie cu sute de persoane şi spun că «potrivit legii nu Poliţia Română aplică măsuri de sancţionare pe acest domeniu»”.

Sindicaliști: Asta nu l-a oprit pe chestorul Vasilescu să îl sune pe preot şi să stabilească ora înmormântării

“Aşa este, dar asta nu l-a oprit pe chestorul Vasilescu să îl sune pe preot şi să stabilească programul şi ora înmormântării. Din câte ştim noi, Poliţia Română nu se ocupă nici de consiliere în organizarea înmormântărilor şi nici de intermedierea relaţiei credincios – preot. Sau să înţelegem că pericolul de infectare era doar în ultima zi la înmormântare, cele 5 zile la priveghi nu au contat?”, arată sursa citată.

Sindicatul Europol susţine că se face o “comparaţie părtinitoare” cu privire la alte cazuri, “cum ar fi nunta unei rude a Simonei Halep şi faptul că în ambele cazuri s-au aplicat contravenţii”.

“Aşa este, însă ce nu se spune este că la această nuntă s-a intervenit în aşa fel încât la eveniment să rămână 50 de persoane. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în alte cazuri de intervenţie cum a fost la Buzău sau alte locuri din ţară, unde după intervenţia poliţiştilor au rămas sub 50 de persoane în sală”, afirmă sindicaliştii.

Ei se referă şi la “scuza” că din sistem au plecat foarte mulţi profesionişti.

“Se vorbeşte ca şi scuză despre faptul că au plecat din sistem foarte mulţi profesionişti, a celor care cunosc în mod «sofisticat» munca de teren, care impuneau «respect şi teamă» în rândul infractorilor. Păi acestea sunt poveşti de adormit copii şi care nu au nicio legătură cu realitatea. Cei care au plecat din sistem au făcut-o exact pentru «prostituţia profesională» la care au fost supuşi. Astăzi avem mulţi tineri care nu sunt îndrumaţi, instruiţi, coordonaţi şi nu mai au de la cine să înveţe. Instituţia a abandonat de peste 15 ani obligaţia legală şi permanentă de a-şi perfecţiona poliţiştii pentru că tot şefii au dorit să aibă poliţişti care să poată fi folosiţi pe post de «moaşă comunală», indiferent de specializare şi de studii. Azi la logistică, mâine la judiciar şi peste 5 ani la rutieră”, spun reprezentanţii Europol.

Aceştia comentează şi informaţia conform căreia chestorul Liviu Vasilescu a fost chemat din concediu pentru a rezolva situaţia.

“Ni se spune că dl Vasilescu a fost «chemat» din concediu de odihnă şi a rezolvat problema organizării înmormântării în 5 ore. Am aflat din interviului cu dumnealui că a vorbit inclusiv cu preotul. Ce să mai, servicii complete. Acum, cel care l-a chemat pe Vasilescu din concediu putea fi doar de la MAI, că doar nu l-o fi chemat şeful Secţiei 19 Poliţie. Chemarea din concediu poate fi efectuată doar de către cel care ţi-a aprobat concediul, adică de secretarul de stat sau de ministru. Avem aici o altă contradicţie care ne insultă inteligenţa. Păi dacă situaţia era atât de gravă, cum a prezentat-o IGPR-ul, că aveau informaţii că urma să vină 3500 de interlopi, că urma să se omoare pe străzi, să se infecteze sute de persoane cu noul coronavirus, atunci cum de a fost lăsat Vasilescu şă-şi ia concediu de odihnă exact când atmosfera era în fierbere?! Că dacă era atât de eficient, ar fi trebuit să apară la poarta Duduienilor a doua zi după crimă şi era rezolvată din faşă problema”, susţin ei.

Potrivit Europol, “faptul că se pune accent pe «lipsa de profesionişti» şi pe cele «5 ore» în care a rezolvat problema Vasilescu ne demonstrează încă o dată că este dispus să calce pe cadavre pentru a-şi păstra postul. Cum să îţi denigrezi propriii subalterni în halul acesta (adjuncţi de IGPR, şefi de Direcţii, adjuncţi ai şefilor de Direcţii, conducerea Poliţiei Capitalei, şeful Poliţiei Sectorului 5, adjuncţii acestuia, conducerea Secţiei 19 Poliţie şi toţi ceilalţi profesionişti din sistem) afirmând subliminal că ceea ce alţii nu au fost în stare, el a rezolvat în 5 ore prin întâlnirea cu un interlop din clanul Duduienilor. Este strigător la cer pentru şeful Poliţiei Române, din poziţia sa, să pună o asemenea etichetă tuturor poliţiştilor. Chiar şi aberaţiile de «tactici poliţieneşti» pe care le invocă în niciun caz nu aduce poliţistul într-o asemenea situaţie de umilinţă. Se tot vorbeşte despre „experienţa” lui Vasilescu şi necesitatea acestei întâlniri. Păi crede cineva că foştii şefi ai Poliţiei Române ar fi făcut vreodată aşa ceva? S-ar fi coborât la nivelul acesta de a legitima un grup infracţional sau rangul unui clan printr-o asemenea întâlnire? Vă spunem noi că NU. Pentru că în trecut, după cum se spune în comunicat, «respectul şi teama» în rândul infractorilor nu se realiza prin asemenea întâlniri şi rugăminţi de a respecta legea. Termenii unei astfel de întâlniri îi stabilea şi impunea şeful de poliţie iar discuţiile nu se purtau în stradă”.

Sindicaliştii din Poliţie afirmă că lipsa de comunicare după ce s-a aflat de această întâlnire, justificată de “pretinse investigaţii”, nu are nicio legătură cu informarea corectă a opiniei publice.

“Este adevărat că şi înainte de uciderea liderului Duduienilor au fost dosare în lucru în privinţa lor, există şi în prezent şi vor mai exista şi pe viitor. Însă tentativa de a invoca aceste investigaţii ca pretext pentru faptul că s-a ascuns mass mediei întâlnirea cu un reprezentant al Duduienilor, în care s-a discutat exclusiv modul de desfăşurare a înmormântării, este un alt subterfugiu penibil. Mai mult, să nu uităm că IGPR-ul a folosit inclusiv liderii de sindicat pensionari pentru a încerca să infirme iniţial că a existat această întâlnire, după care au încercat să spună că imaginile sunt neclare şi că nu ar fi vorba despre Vasilescu”, spun ei.

Reprezentanţii Europol consideră că, dacă întâlnirea era adusă la cunoştinţa publicului în imediat următoarele zile, astăzi nu vorbeam despre această criza gravă de imagine.

“Este adevărat că poate funcţiona în acest caz dictonul «scopul scuză mijloacele» însă contextul, circumstanţele şi modul dezastruos în care a fost gestionată comunicarea, chiar şi prin această ultimă tentativă de a-l albi pe şeful Poliţiei Române, au dus la un rezultat pentru care cineva trebuie să răspundă. În acest context, chestorul Vasilescu nu mai este nici măcar un «ţap ispăşitor», pentru că vina pentru acest rezultat este produsul acţiunilor şi al inacţiunilor directe ale dumnealui şi ale oamenilor pe care i-a ales să îl consilieze. Pe această cale, facem un apel la cetăţeni şi le spunem că această situaţie nu reprezintă normalitatea într-un stat de drept, că nu trebuie ca poliţiştii din stradă să deconteze greşelile şefului Poliţiei Române şi contrar celor afirmate în comunicatul de presă al IGPR, colegii noştri sunt profesionişti şi îşi îndeplinesc cu devotament şi dăruire profesia de poliţist”, încheie sindicaliştii de la Europol.

Reprezentanţii Poliţiei au spus că evenimentul respectiv a scos în evidenţă un “aspect deficitar” al organizării instituţiei, invocând plecarea din Poliţie a unui număr mare de profesionişti, “oameni care impuneau respect şi teamă în rândul infractorilor”. (Paul D.).

 

Anchete

Procurorul-fantomă, bolnav în acte, sănătos în anonimat

Publicat

pe

De

Un procuror a dispărut oficial din schemă „pe motive de sănătate”, dar a rămas perfect ascuns după paravanul instituțional. Secția pentru procurori a CSM a decis, marți, 3 noiembrie 2026, suspendarea acestuia din funcție pe caz de boală, potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției. Până aici, totul pare procedural. De aici încolo începe teatrul absurd.

Procuror bolnav, dar fără nume, fără boală, fără identitate

În mod spectaculos, opinia publică este informată că „un procuror” a fost suspendat. Care procuror? Surpriză: nu se poate spune.
De ce a fost suspendat? Din nou, surpriză: nu se poate spune nici asta.

Nici identitatea magistratului nu este dezvăluită, nici diagnosticul. Știm doar că există „o boală” și „un procuror”. Restul e secret de stat, pare-se.

Transparență în stil autohton: sistemul judiciar anunță că are o problemă, dar nu cu cine, nu cu ce, nu de ce. Doar așa… „să se consemneze la dosar” că se întâmplă ceva, undeva, cu cineva.

Minuta CSM: poezie instituțională în limbă de lemn

Tot ce a ajuns în spațiul public este minuta seacă a Secției pentru procurori a CSM:

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât suspendarea din funcție a unui procuror, începând cu data de 03.11.2026, până la rămânerea definitivă a Raportului de expertiză al Comisiei medicale de specialitate”.

Tradus din „limbă de lemn administrativă” în română curentă:
– Nu vă spunem cine e.
– Nu vă spunem ce are.
– Nu știm cât durează.
– Dar să știți că am făcut o ședință și am decis ceva foarte important, pe care nu îl puteți verifica.

Conform Lumea Justiției, acesta este nivelul maxim de „informare” oferit publicului: un procuror fantomă, o boală misterioasă și un raport medical viitor, care va rămâne, aproape sigur, la fel de discret ca personajul principal.

Sistemul care se ascunde după perdea

În timp ce justiția se predică în numele transparenței și al responsabilității, propriii ei oameni devin, brusc, personaje anonime atunci când apar probleme. Când e de lăudat, apar nume, funcții, bilanțuri triumfaliste. Când e de explicat o suspendare pe boală, totul se transformă în joc de umbre: „un procuror”, „o boală”, „o comisie”.

Pamfletar vorbind, nici nu mai e nevoie de satiră: textul oficial al CSM e deja un mic scenariu de comedie neagră. Tot ce lipsește este nota de subsol:
„Orice asemănare cu transparența este pur întâmplătoare.” (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Rotirea de scaune la vârful justiției: CSM, fabrica de șefi „aleși pe bune”

Publicat

pe

De

Noiembrie 2026 aduce, din nou, marea loterie a funcțiilor de conducere din Justiție. Potrivit publicației Lumea Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii se pregătește să valideze și să numească noii șefi de instanțe, alături de cei vechi care și-au mai adjudecat încă un mandat, ca la abonament.

Marea ședință de ștampilat: 5 noiembrie, ziua scaunelor bine lipite

Joi, 5 noiembrie 2026, Secția pentru judecători a CSM se reunește în ședință pentru a bifa, cu grijă și solemnitate, rezultatele „concursului sau examenului” pentru funcțiile de conducere din instanțe: curți de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și instanțe militare.
Un maraton de validare, desfășurat – cum altfel? – după procedura clasică: multă hârtie, multă formă, zero surprize.

Concursul s-a derulat între iulie și noiembrie 2026, perioadă în care, oficial, s-a măsurat competența, iar neoficial s-au strâns rândurile în jurul scaunelor de conducere, ca nu cumva să se piardă vreunul pe drum.

„Concurs” sau confirmare? Cine a mai auzit de emoții la astfel de examene?

În limbaj oficial, avem „concurs sau examen pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor”. În traducere liberă, avem un proces în care cei deja instalați se întorc, cu aer resemnat, să-și ridice noul mandat, iar câțiva noi intrați sunt primiți în club, cu condiția să nu deranjeze masa.

Tot potrivit Lumea Justiției, aceeași ședință a Secției pentru judecători nu se oprește doar la validarea rezultatelor, ci merge până la capătul formalității: votul pentru numirea efectivă în funcțiile de conducere. Ca într-o piesă de teatru prost repetată, finalul e cunoscut de la început, dar actorii se prefac că trăiesc intens fiecare replică.

Justiția, între decor și regie: șefii se schimbă, sistemul rămâne

Noii șefi de instanțe, dar și cei care își prelungesc mandatele, vor fi „numiți” în funcții în această săptămână. Cu aerul unor mari schimbări, sistemul anunță triumfător ceea ce pare mai degrabă o rotire de scaune decât o reformă.

CSM bifează încă o procedură, judecătorii de la vârf își securizează încă câțiva ani de conducere, iar Justiția românească își continuă traseul, având grijă ca forma să fie impecabilă, chiar dacă fondul rămâne, de cele mai multe ori, ferit de ochii publicului.

Pamfletar vorbind, nu asistăm la o „numire în funcții de conducere”, ci la o reînnoire de abonamente la putere. Cu ștampila CSM, bineînțeles. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția sparge „zidul tăcerii”: Instanța poate obliga instituțiile statului să desecretizeze documente în cazuri justificate

Publicat

pe

De

O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) marchează o schimbare majoră în raportul de forțe dintre angajații instituțiilor de forță și sistemul birocratic. Curtea a stabilit definitiv că instanțele judecătorești au competența de a obliga o instituție să ridice ștampila de „secret de serviciu” de pe documente atunci când reclamantul dovedește un interes legitim, iar autoritatea nu poate justifica necesitatea secretizării printr-un risc concret și proporțional.

Dreptul la adevăr într-un accident de muncă

Totul a pornit de la speța unui angajat al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) care, în urma unui accident de muncă suferit în 2022, a solicitat accesul la documentele cercetării efectuate de comisia internă a instituției. Deși procesul-verbal și actele conexe conțineau detalii esențiale pentru situația sa profesională și pentru dosarul de pensie, acestea au fost clasificate drept „secret de serviciu”.

Confruntat cu refuzul instituției de a declasifica aceste hârtii, angajatul a ales calea instanței, solicitând direct desecretizarea documentelor. Curtea de Apel București a admis acțiunea, iar ulterior, ÎCCJ a validat această abordare, confirmând că un cetățean poate cere în instanță ridicarea secretului ca obiect principal al unei acțiuni în contencios administrativ, fără a fi nevoie ca această cerere să fie doar un detaliu în cadrul unui alt litigiu.

Argumentul instituțional: „Doar noi decidem ce e secret”

În fața magistraților, instituția a argumentat că doar autoritatea emitentă are prerogativa legală de a declasifica informațiile și că instanța nu ar avea competența de a se substitui conducerii în gestionarea documentelor interne. Apărarea s-a bazat pe ideea că secretizarea este o decizie administrativă suverană, nefiind supusă controlului judecătoresc în ceea ce privește oportunitatea.

Practic, instituția a încercat să transforme ștampila de secretizare într-o „ușă închisă”, capabilă să blocheze orice verificare exterioară. Argumentul a fost că dorința unui angajat de a folosi actele într-un alt proces nu reprezintă un interes public suficient de puternic pentru a trece peste nivelul de clasificare stabilit.

Decizia ÎCCJ: Secretul nu poate fi un instrument de eludare a legii

Înalta Curte a tranșat disputa, punând accent pe dreptul fundamental la un proces echitabil și pe necesitatea controlului judiciar. Magistrații au statuat că menținerea secretului nu este o acțiune discreționară, ci trebuie să fie legală, necesară și proporțională.

Mai mult, instanța a avertizat că clasificarea informațiilor nu poate fi folosită ca un instrument pentru a ascunde erori administrative, încălcări ale legii sau pentru a limita nejustificat drepturile persoanelor. Decizia subliniază că, atunci când o instituție refuză desecretizarea, aceasta trebuie să dovedească un risc concret și actual, nu doar să invoce formal existența unei clasificări. În caz contrar, refuzul este considerat nejustificat, iar judecătorul poate dispune ridicarea secretului, putând chiar recomanda anonimizarea părților sensibile pentru a permite accesul la restul informațiilor.

Ce înseamnă această victorie pentru angajații din sistemul public

Această hotărâre judecătorească definitivă oferă un instrument puternic pentru polițiști, militari și alți angajați din instituțiile cu regim special. În cadrul acestor organizații, numeroase documente care privesc cariera, drepturile salariale sau sănătatea angajaților sunt ascunse în spatele mențiunii „secret de serviciu”.

Prin această decizie, drumul către transparență devine mai clar: angajatul poate contesta clasificarea direct la autoritatea emitentă, invocând legile în vigoare, iar dacă refuzul persistă, poate ataca această decizie în instanță. Succesul acestei demersuri depinde însă de demonstrarea unui interes legitim și direct, precum și de argumentarea faptului că secretul este utilizat pentru a crea un avantaj necuvenit autorității, în detrimentul drepturilor legale ale angajatului. Prin această sentință, „secretul” încetează să mai fie o scuză universală în fața controlului judiciar. (Sava N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

OPERAȚIUNEA PREDATORUL: Cum a transformat IPJ Prahova amprentarea, girofarul în șanț și sigiliile false pe gaze într-o doctrină de hărțuire de stat

De la WhatsApp-ul cu buletine și dosare penale, la amprentări pe normă, sigilii false pe gaze și răfuieli amoroase cu...

Exclusiv21 de ore ago

M.A.I. – Chestorul cu vilă și Duster de la stat: cum arată „naveta de lux” pe banii fraierilor în uniformă

Navetă cu girofar în buzunar: Dusterul instituției, taxi personal de la vilă la birou Unul dintre cei mai bine plătiți...

Exclusiv21 de ore ago

POLIȚIA PENITENCIARĂ DE LA TÂRGȘOR, ÎN PRIMĂ LINIE FĂRĂ TRUPE: LIDERUL ADRIAN GRIGOROIU CERE GRUPĂ DE INTERVENȚIE ACUM

TÂRGȘOR SE FACE MARE, DAR STATUL DE FUNCȚII RĂMÂNE MIC. ȘI LAȘ. Liderul sindical Adrian Grigoroiu strigă „alarmă!”, Ministerul Justiției...

Exclusiv21 de ore ago

Guvernul României – campion mondial la „temporar pe viață”. Povestea unui interimat din MAI care sfidează legea din 2017

Imaginați-vă următoarea scenă: Intră cineva într-un birou de stat și întreabă: – Bună ziua, cine e secretar general adjunct la...

Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova & „Structuri SRL”: de la girofar în șanț la amprentare abuzivă și sigiliu fals pe gaze

Cronica unui stat borfaș, în care uniforma nu mai apără cetățeanul, ci îl hărțuiește „cu acte în regulă” Când articolele...

Exclusiv2 zile ago

Statul vrea „pensia la retur”: cum îi aleargă MAI pe pensionari după banii plătiți legal

Statul face oferta vieții: plătești, te pensionezi, apoi dai totul înapoi Aproximativ 700 de foști polițiști, jandarmi, pompieri și polițiști...

Exclusiv2 zile ago

Poliția Penitenciară, trădată la vârf: 18 luni de mandat Burcu și o încredere făcută praf

Burcu, directorul-general-în-rate: 18 luni de mandat, zero loialitate, maxim tupeu! Sindicatele i-au ținut spatele, el a băgat cuțitul. Reforma Poliției...

Exclusiv3 zile ago

Regele Rex s-a mutat la MAI. Lon L. Fuller își dă cu jurisprudența de pământ în România

Regele Rex, reîncarnat în uniformă albastră În manualele de drept, povestea regelui Rex e ficțiune. În România, Ministerul Afacerilor Interne...

Exclusiv4 zile ago

Ministerul Afacerilor Interne, SRL Feudal: Legea e secretă, șefii sunt veșnici, iar plângerile se spală „în familie”

Ministerul Afacerilor Interne, manual de medievalism administrativ Sindicatul Polițiștilor S.P.R. „Diamantul” deschide ușa unui muzeu viu al despotismului administrativ: Ministerul...

Exclusiv5 zile ago

Poliția Română, prinsă cu „tombola” în școli și cu sporurile la discount. Tribunalul bate obrazul, „Diamantul” taie factura

De la telefoane „câștigate” la tombolă pentru viitori polițiști, până la sporuri calculate „din burtă” și contribuții reținute fără noimă,...

Exclusiv5 zile ago

Reforma de noapte la ANP: șefii au o săptămână, oamenii o singură noapte. Burcu vrea sindicate zombie la „dialog”

În penitenciare, lumea fierbe. Oamenii întreabă, civilizat, omenește: Unde voi lucra? Ce atribuții voi avea? Pierd drepturi? Cine își asumă...

Exclusiv5 zile ago

2 euro, dar să doară: Europa își ia „taxă de nervi” pe fiecare pachet din China

Uniunea Europeană s-a trezit, din nou, cu o idee strălucită: de la 1 noiembrie 2026, fiecare articol comandat online din...

Exclusiv6 zile ago

M.A.I. – „Funcționar public cu statut special”: prostul statului, cu normă întreagă și pensie la ofertă

De ce să nu te faci polițist în România: îți iei adio de la drepturi, îți iei țeapă la bani...

Exclusiv7 zile ago

Juriștii cameleon de la IGPR: polițiști la leafă, contabili la minte, avocați împotriva propriului salariu

Avocatul „Diavolului”? Nu, Avocatul împotriva propriului portofel Îți poți imagina un avocat care intră în sală, își drege vocea și...

Exclusiv7 zile ago

Poliția Capitalei se „reorganizează”: se taie criminalistica, se umflă organigrama și se plimbă scaunele dintr-o cameră în alta

Consiliu de conducere la DGPMB: se mișcă hârtiile, nu și străzile La sediul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv