Actualitate
Starea de alertă devine noua normalitate:
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prezentat Hotărârea numărul 40 din 13.08.2020 prin care este propusă prelungirea stării de alertă începând cu data de 16 august și prin care sunt stabilite și propuse măsurile necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
HOTĂRÂRE nr. 40 din 13.08.2020
privind propunerea prelungirii stării de alertă şi a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
Având în vedere analiza factorilor de risc privind managementul situaţiei de urgenţă generată de virusul SARS-CoV-2, pe teritoriul României la data de 11.08.2020, realizată la nivelul Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei,
luând în considerare persistenţa unui număr crescut de persoane infectate pe teritoriul naţional, precum şi apariţia zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate, care menţin o presiune constantă asupra capacităţii de gestionare a unităţilor administrativ – teritoriale şi a sistemului sanitar,
în contextul necesităţii de creare a condiţiilor socio – economice necesare relansării graduale a economiei naţionale, concomitent cu menţinerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,
în considerarea prevederilor art. 7^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020, privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 20/2020, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la împuternicirea secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să dispună orice măsuri necesare pentru situaţiile în care există un risc iminent pentru sănătatea publică, precum şi ale prevederilor H.G. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc,
în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) şi d) şi art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1, art. 32 alin. 2, art. 37, art. 41, art. 42 alin. 1, art. 43 alin. 1, art. 44 alin.2 şi 3, art. 45 alin.1 şi art 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 şi art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta
HOTÂRARE:
Art.1 Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 16.08.2020.
Art.2 Măsurile de prevenire şi control a infecţiilor generate de virusul SARS-CoV-2, necesar a fi adoptate începând cu data de 16.08.2020, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.3 Art. 1 din Hotărârea CNSU nr. 38 din 01.08.2020 se modifică şi se completează după cum urmează:
„(1) Programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfăşoară activităţi în spaţii special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, cum sunt terasele, cluburile, barurile şi alte asemenea, de la nivelul judeţelor Argeş, Braşov, Constanţa, Dâmboviţa, Ilfov, Prahova, Galaţi şi Municipiul Bucureşti, nu poate începe înainte de orele 06.00 şi nu poate depăşi orele 24.00, ultima comandă putând fi preluată cel târziu la orele 23.00.
(2) În intervalul menţionat la alin. (1), operatorii economici care desfăşoară aceste activităţi, au obligaţia să ia măsuri pentru limitarea numărului de clienţi la numărul locurilor pe scaune, precum şi a oricăror activităţi care presupun interacţiunea fizică între clienţi, inclusiv dansul.”
Art.4 Se modifică şi se completează art. 3, lit. r) din Hotărârea CNSU nr. 36 din 21.07.2020, după cum urmează:
„r) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii, oficialii forurilor sportive internaţionale care organizează aceste competiţii, precum şi arbitrii delegaţi;”.
Art.5 După art. 3, lit. r) din Hotărârea CNSU nr. 36 din 21.07.2020, se introduce o nouă literă, după cum urmează:
„r^1) sportivii români, care îşi desfăşoară activitatea în alte state şi care sunt convocaţi la loturile naţionale pentru a reprezenta România la competiţii sportive organizate în condiţiile legii, membrii delegaţiilor sportive româneşti care se întorc în
România de la competiţii sportive internaţionale, precum şi oficialii şi arbitrii români care au fost delegaţi la competiţiile internaţionale”.
Art.6 Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru punere în aplicare prin ordine şi acte administrative ale conducătorilor acestora.
PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ?
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
***
Anexa
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI CONTROL A INFECŢIILOR PROPUSE A SE APLICA PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ
1. În aplicarea dispoziţiilor art. 71 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, prin ordin al comandantului acţiunii, măsurile necesare prevenirii şi combaterii infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acţiunilor de răspuns la nivel naţional.
2. Se continuă coordonarea operaţională a serviciilor de ambulanţă şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă de către inspectoratele judeţene/Bucureşti-Ilfov pentru situaţii de urgenţă, precum şi a poliţiei locale de către Direcţia generală de poliţie a Municipiului Bucureşti/inspectoratele judeţene de poliţie.
3. Se menţine obligativitatea asigurării continuităţii activităţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile şi stabilirea programului de lucru al angajaţilor cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
4. Se menţine obligaţia furnizorilor de servicii sociale de tip rezidenţial de a îşi organiza programul în funcţie de contextul epidemiologic existent la nivel local şi cu respectarea normelor în vigoare privind legislaţia în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată şi desfăşurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autorităţile competente
5. Se menţine desfăşurarea în regim permanent a activităţii tuturor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă cu activitatea temporară, precum şi a Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi a centrelor judeţene/ al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.
6. Se consideră necesară menţinerea obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
7. a) Se propune instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, în anumite intervale orare, pentru toate persoanele prezente în spaţiile publice deschise, stabilite prin hotărâre a Comitetului Judeţean / al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică.
b) spaţiile şi intervalele orare se stabilesc luând în considerare probabilitatea creşterii numărului persoanelor prezente, concomitent în spaţiile şi intervalele orare respective, ca efect al desfăşurării unor activităţi individuale sau de grup.
c) se exceptează de la măsura prevăzută la lit. a) următoarele categorii de persoane:
– persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi / sau în condiţii de muncă solicitante, cum sunt temperaturile ridicate sau umiditatea crescută;
– copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.
8. Consideră necesară menţinerea interdicţiilor privind organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise, cu excepţia celor organizate şi desfăşurate potrivit punctelor 17-26.
9. Activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfăşurate numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii;
10. Competiţiile sportive organizate în aer liber sau în bazine acoperite ori aflate în aer liber se pot desfăşura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii;
11. În condiţiile pct. 9, se permite desfăşurarea de către sportivii profesionişti, legitimaţi şi/sau de performanţă a activităţilor de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activităţile de pregătire fizică în spaţii închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanţare între participanţi, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.
12. Prevederile pct. 9, 10 şi 11 nu se aplică în cazul sporturilor de contact.
13. Activităţile instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, studiourilor de producţiei de film şi audiovizual, precum şi evenimentele culturale în aer liber se desfăşoară numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.
14. În condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleaşi familii, iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie.
15. Activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se poată desfăşura cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
16. Se menţine interzicerea activităţilor recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv ciclismul, drumeţiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul şi alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
17. Se propune interzicerea participării la evenimente private în spaţii închise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 20 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică.
18. Se propune interzicerea participării la evenimente private în spaţii deschise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 50 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică.
19. Se propune permiterea organizării şi desfăşurării de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, a activităţilor specifice, cu participarea a maximum 200 de persoane şi sub supravegherea unui medic epidemiolog.
20. Se propune permiterea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, organizate în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafaţă de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi respectarea regulilor de protecţie sanitară.
21. Se propune interzicerea circulaţiei în interiorul localităţilor pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.
22. Se propune menţinerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, definiţi potrivit OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, cu următoarele excepţii:
a) membri de familie ai cetăţenilor români;
b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale U.E. sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;
c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit dreptului U.E.;
d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, precum şi transportatorii şi alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;
e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al organizaţiilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora care îi însoţesc în misiuni permanente pe teritoriul România, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;
f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;
g) pasageri care călătoresc din motive imperative;
h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare;
i) străinii şi apatrizii care călătoresc în scop de studii;
j) străinii şi apatrizii, muncitorii înalt calificaţi, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfăşurată în străinătate;
k) străinii şi apatrizii, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii sezonieri din agricultură, personalul navigant, maritim şi fluvial;
l) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii.
23. În absenţa unor reglementări contrare la nivel naţional, măsura stabilită pct. 22 nu se mai aplică cetăţenilor străini şi apatrizilor originari din sau rezidenţi în state terţe dinspre care, la nivel european, este stabilită ridicarea restricţiilor temporare asupra călătoriilor neesenţiale către Uniunea Europeană.
24. Se propune ca instituirea carantinei în clădirile, localităţile şi zonele geografice să se stabilească în continuare prin ordin al comandantului acţiunii, la solicitarea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe baza analizelor realizate de către direcţiile de sănătate publică şi avizate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
25. Suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţările care nu fac obiectul excepţiei de la carantinare/izolare stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi aprobate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, şi din aceste ţări către România pentru toate aeroporturile din România, potrivit art. 37 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
26. Suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre/dinspre orice stat care a luat decizia suspendării zborurilor spre/dinspre România, până la anularea deciziei de suspendare de către statul respectiv.
27. Sunt exceptate de la prevederile pct. 25 şi 26 următoarele categorii de zboruri:
a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială (ferry);
h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetăţeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;
j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes”) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.
28. Consideră necesară menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:
28.1 la frontiera româno-ungară:
a) Săcuieni, judeţul Bihor (cu excepţia circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri);
b) Carei, judeţul Satu Mare.
28.2 la frontiera româno-bulgară:
a) Lipniţa, judeţul Constanţa;
b) Dobromir, judeţul Constanţa;
c) Bechet, judeţul Dolj (cu excepţia traficului de marfă).
28.3 la frontiera româno-ucraineană:
a) Isaccea, judeţul Tulcea (cu excepţia traficului de marfă).
28.4 la frontiera româno-sârbă:
a) Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi (cu excepţia traficului de marfă);
b) Orşova, judeţul Mehedinţi;
c) Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin;
d) Naidăş, judeţul Caraş-Severin;
e) Vălcani, judeţul Timiş;
f) Stamora-Moraviţa, judeţul Timiş – feroviar (cu excepţia traficului de marfă);
g) Lunga, judeţul Timiş;
h) Foeni, judeţul Timiş;
29. Se propune menţinerea suspendării consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor.
30. În spaţiile menţionate la pct. 29 se consideră necesar să fie permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile respective destinate acestui scop.
31. Se propune ca prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice să fie permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 m între mese şi participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
32. În centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici în scopul realizării activităţilor de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor, nu este permisă: a) activitatea restaurantelor, cafenelelor sau altor asemenea unităţi de alimentaţie publică, cu excepţia celor dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanţe minime de 2 metri între mese şi cel mult 4 persoane care nu sunt membri ai aceleiaşi familii la o masă. b) exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri şi a cinematografelor.
33. Se propune ca transportul aerian să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
34. Se propune ca transportul feroviar să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
35. Se propune ca transportul rutier să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
36. Se propune ca transportul naval să se desfăşoară în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
37. Se propune ca transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane să se desfăşoare în continuare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
38. Se propune suspendarea activităţii operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în următoarele domenii: activităţi în piscine, locuri de joacă şi săli de jocuri.
39. Se propune menţinerea instituirii obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesionişti de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
40. Se consideră necesară instituirea obligativităţii de organizare a activităţii la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID, în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.
41. Se propune instituirea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului sănătăţii, în baza căruia îşi pot desfăşura activitatea.
42. Se propune instituirea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.
43. Se propune instituirea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.
44. Se propune ca suprafaţa sectorului/subsectorului de plajă amenajată folosită pentru închirierea şezlongurilor şi umbrelelor în suport fix să fie de maximum 70% din suprafaţa totală închiriată, diferenţa reprezentând-o zona destinată plajei pe nisip. La dimensionare nu se vor lua în calcul spaţiile destinate amplasării altor dotări de pe plajă.
45. Se propune ca accesul pe plaja neamenajată să se facă în mod liber, cu respectarea regulilor de distanţare fizică. Utilizarea plajei se va face cu menţinerea unei distanţe de cel puţin 2 m între persoane în orice moment.
46. Se propune ca accesul persoanelor pe suprafeţele de plaje amenajate cu şezlonguri să se realizeze doar cu asigurarea obligatorie de şezlonguri pentru fiecare dintre persoanele prezente, asigurarea unei distanţe de minimum 2 m între şezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite şi cu respectarea normelor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor. Aceleaşi reguli de distanţare fizică se aplică şi pentru suprafaţa de 30% fără şezlonguri.
47. Se propune ca activitatea în creşe, grădiniţe şi after-school-uri, pe perioada vacanţei de vară, să fie permisă numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.
48. Se propune să se permită în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, precum şi activităţile specifice unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii.
49. Se propune interzicerea desfăşurării activităţii cu publicul pentru operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc, în intervalul orar 23.00-06.00.
Actualitate
Armata SUA accelerează modernizarea comandamentului: noua arhitectură NGC2 este testată în Hawaii
Divizia 25 de Infanterie devine laboratorul operațional pentru tehnologiile viitorului
Armata Statelor Unite testează în Hawaii o nouă generație de sisteme de comandă și control, denumită Next Generation Command and Control (NGC2). Programul reunește militari, dezvoltatori de software și furnizori de tehnologie într-un proces de testare și îmbunătățire rapidă a capabilităților direct în teren.
Divizia 25 de Infanterie, cu baza în Hawaii, servește drept mediu operațional pentru dezvoltarea sistemului. Prin exercițiile denumite „Lightning Surge”, militarii verifică modul în care o arhitectură deschisă poate conecta senzori, sisteme de lovire, spațiul aerian și alte fluxuri de date într-o imagine operațională unitară.
Lockheed Martin coordonează implementarea operațională completă a sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie.
De la sisteme izolate la o arhitectură modulară
NGC2 urmărește să înlocuiască sistemele dependente de platforme și procesele de dezvoltare care durează ani întregi cu o arhitectură modulară, capabilă să integreze rapid noi arme, senzori și aplicații software.
Modelul este construit pe principiile unei arhitecturi deschise și ale abordării MOSA — Modular Open System Approach. În loc ca fiecare sistem să funcționeze separat, noua structură creează un cadru comun pentru toate nivelurile armatei.
Obiectivul este eliminarea „silozurilor” tehnologice și introducerea rapidă a unor noi capabilități, fără modificări costisitoare sau reproiectarea întregii infrastructuri.
Inteligența artificială reduce timpul de reacție
NGC2 utilizează inteligența artificială pentru a analiza volume mari de date și pentru a le transforma într-un set de informații utile comandanților.
Sistemul nu ia decizii în locul militarilor. El corelează date provenite din surse diferite și formulează recomandări, astfel încât comandanții să poată evalua mai rapid situația și să aleagă măsurile necesare.
Prin reducerea timpului de procesare, informațiile pot ajunge la factorii de decizie în câteva secunde, în loc de câteva minute. Într-un conflict în care viteza reacției poate decide rezultatul unei operațiuni, diferența este esențială.
„Stratul de date” distribuie informația către utilizatorul potrivit
Un element central al arhitecturii NGC2 este așa-numitul „strat de date”. Acesta preia informațiile din sistem, le procesează și le pune la dispoziția aplicațiilor sau militarilor autorizați.
Distribuirea datelor se face automat, pe baza rolului utilizatorului, a nivelului de acces și a funcției operaționale. Sistemul stabilește cui îi este relevantă o anumită informație și la ce nivel al armatei trebuie transmisă.
Scopul este ca militarii care au nevoie de date să le primească rapid, fără întârzieri provocate de proceduri manuale sau de sisteme incompatibile.
Feedbackul militarilor transformă software-ul în câteva zile
Colaborarea cu Divizia 25 de Infanterie a schimbat modul tradițional de dezvoltare a sistemelor de comandă și control. În locul unei liste rigide de cerințe, armata a stabilit obiective operaționale, lăsând dezvoltatorilor libertatea de a ajusta soluțiile în funcție de experiența din teren.
Militarii oferă feedback în timp real, iar software-ul poate fi modificat în câteva minute, ore sau zile, în funcție de complexitatea funcției solicitate.
Exercițiile „Lightning Surge” nu urmăresc doar prezentarea unor prototipuri. Sistemele testate sunt concepute pentru a oferi capabilități utilizabile imediat în operațiuni.
În mai puțin de zece luni, programul a furnizat soluții NGC2 utilizate de Divizia 25 în activități operaționale desfășurate în zona de responsabilitate a Comandamentului Indo-Pacific și în cadrul exercițiului multinațional Balikatan.
Microfonul inteligent, creat după o cerință simplă a soldaților
Un exemplu concret al ritmului de dezvoltare a apărut în timpul celei de-a patra demonstrații „Lightning Surge”. Militarii au transmis că nu vor să fie nevoiți să interacționeze permanent cu ecranul și că ar prefera să transmită comenzi vocal.
Răspunsul a fost dezvoltarea unui microfon portabil asistat de inteligență artificială, integrat cu un dispozitiv utilizat la nivel tactic. Militarii pot transmite acum comenzi direct prin microfon, fără să atingă ecranul.
Soluția a făcut operațiunile mai rapide, mai fluide și, în mare parte, hands-free. De la identificarea nevoii până la proiectare, construcție și livrare au trecut doar câteva zile.
O imagine comună a câmpului de luptă în regiunea Indo-Pacific
Primele două exerciții au pus bazele sistemului, în timp ce următoarele demonstrații au arătat arhitectura în funcțiune.
În cadrul celui de-al treilea exercițiu, datele provenite de la senzori, sistemele de lovire și mijloacele de control al spațiului aerian au fost reunite într-o singură imagine operațională, disponibilă prin infrastructură cloud.
Această integrare scurtează intervalul dintre detectarea unei ținte și angajarea acesteia, deoarece comandanții primesc o perspectivă aproape în timp real asupra câmpului de luptă.
Testarea s-a desfășurat simultan în Hawaii, Filipine și în alte zone aflate în aria Comandamentului Indo-Pacific. A fost prima demonstrație realizată în mediul Diviziei 25 care a permis schimbul de date între domenii și locații multiple.
Armata renunță la modelul furnizorului unic
Programul NGC2 se diferențiază de modelele tradiționale de achiziție, în care un singur câștigător furnizează întreaga soluție.
Armata americană a creat un ecosistem care include companii mici, firme de tehnologie netradiționale și furnizori comerciali. Peste 60 de companii au contribuit deja sau sunt evaluate pentru integrarea în această structură.
Arhitectura deschisă permite înlocuirea rapidă a unui furnizor atunci când soluția sa nu mai corespunde cerințelor sau când apare o alternativă mai performantă. Într-un sistem tradițional, eliminarea unui furnizor poate fi dificilă și costisitoare. În noul model, capabilitățile pot fi schimbate fără reconstrucția întregii arhitecturi.
Contribuții din partea companiilor de tehnologie
Printre soluțiile integrate sau analizate se numără platforma de date Raft Data Platform, utilizată ca bază pentru infrastructura Diviziei 25.
Amazon Web Services furnizează Wickr Chat, o soluție destinată comunicațiilor, colaborării cibernetice și operării într-o rețea cloud. Compania Rune Technologies contribuie cu TyrOS, un sistem orientat către logistica desfășurată în condiții de comunicații contestate.
Fiecare partener este evaluat în funcție de rolul pe care îl poate îndeplini în arhitectură și de valoarea adăugată pentru operațiunile militare.
NGC2, fundația unei armate conectate și adaptabile
Programul este construit în jurul a două obiective principale: viteză și calitate. Abordarea modulară permite dezvoltarea și livrarea unei soluții complete într-un timp redus, cu resurse controlate.
Prin arhitectura deschisă, armata poate integra constant tehnologii noi și capabilități de top, fără costurile și întârzierile asociate reproiectării sistemului.
Integrarea instrumentelor de sprijin decizional bazate pe inteligență artificială este deja demonstrată, iar dezvoltatorii anticipează extinderea capabilităților către alte divizii ale armatei americane.
Următoarele exerciții „Lightning Surge” vor continua testarea sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie și vor putea deschide calea către implementarea NGC2 la o scară mai largă în cadrul forțelor terestre ale Statelor Unite.
Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european
Uniunea Europeană ar putea deveni principalul actor în stabilirea politicilor, standardelor și cerințelor de autorizare privind siguranța operațiunilor sateliților la nivel mondial. Posibila schimbare de poziționare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerțului din Statele Unite.
Deși programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanți ai industriei spațiale din Statele Unite și Europa susțin că interesul pentru inițiativa europeană de gestionare a traficului spațial este în creștere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferă servicii de monitorizare orbitală și de prevenire a coliziunilor.
Aproape toți operatorii europeni folosesc deja sistemul
Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliți participă deja la schimbul de date organizat prin EU SST și beneficiază de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.
Un proiect de lege european privind operațiunile spațiale ar putea transforma această participare într-o obligație. Conform prevederilor aflate în pregătire, toate companiile care operează sateliți destinați utilizării în Europa ar trebui să demonstreze că sunt conectate la sistem și că respectă mecanismele comune de siguranță.
Programul european colaborează cu Departamentele Comerțului și Apărării din Statele Unite pentru a evita suprapunerile și conflictele cu TraCSS. Conferința AMOS reprezintă unul dintre forumurile în care oficialii americani și europeni discută compatibilitatea celor două inițiative.
Totuși, lipsa unei direcții clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele două părți.
Parteneriatul a ajuns la 19 state membre
În luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania și Luxemburg s-au alăturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puțin timp înaintea aniversării a zece ani de la lansarea oficială a parteneriatului, marcată la 1 iulie.
Prin aderarea celor patru țări, numărul guvernelor participante a ajuns la 19, față de doar cinci state la începutul programului, în 2016.
Parteneriatul reunește în prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Inițiativa cooperează cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, instituție care gestionează programele spațiale comune ale blocului comunitar.
Finanțarea ar putea crește după 2028
Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanțarea provine din mai multe surse: contribuțiile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027 și fonduri puse la dispoziție de alte instituții financiare europene.
Biroul EU SST nu publică un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor și ai industriei spațiale se așteaptă la o creștere semnificativă a finanțării în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034.
Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilități spațiale autonome ar putea accelera investițiile în sisteme de supraveghere, senzori și servicii de gestionare a traficului orbital.
Radare și telescoape monitorizează obiectele aflate pe orbită
EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spațiu și pentru a transmite avertizări privind posibile coliziuni între sateliți și alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:
- avertizări privind riscul de coliziune;
- evaluări ale riscului asociat reintrării obiectelor în atmosferă;
- informații despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliților;
- monitorizarea resturilor spațiale care pot amenința infrastructura orbitală.
Sistemul se bazează pe o rețea formată din aproximativ 70 de radare și telescoape amplasate în statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deținute în prezent de structuri militare naționale.
Obiectivul pe termen lung este ca rețeaua să ajungă la un echilibru între senzorii guvernamentali, militari și civili, pe de o parte, și echipamentele operate de companii comerciale, pe de altă parte.
Industria privată devine un pilon al supravegherii spațiale
În prezent, opt companii comerciale furnizează date de conștientizare a situației spațiale către rețeaua EU SST. Valoarea totală a contractelor încheiate cu acești furnizori este estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari în acest an.
Instituțiile europene și parteneriatul EU SST încearcă să extindă rapid numărul companiilor capabile să proiecteze și să opereze senzori, să genereze date de urmărire orbitală și să ofere servicii operatorilor de sateliți.
Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanțare și cofinanțare. Un exemplu îl reprezintă programul de granturi inclus în inițiativa Horizon Europe, dedicată dezvoltării tehnologiilor viitorului.
Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027 include trei categorii de finanțări destinate dezvoltării tehnologiilor de urmărire spațială. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.
Bruxellesul caută o industrie spațială competitivă
Forumul pentru industrie și startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionării traficului spațial reunește de două ori pe an reprezentanții EU SST și peste 100 de companii private specializate în urmărirea obiectelor orbitale.
Discuțiile vizează extinderea rețelei de senzori, dezvoltarea de noi servicii și consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentă reuniune a avut loc în luna martie, iar următoarele evenimente ar urma să marcheze și aniversarea oficială a programului.
În ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de țări. Conducerea parteneriatului susține că programul a contribuit la formarea unei rețele europene performante de conștientizare a situației spațiale și la dezvoltarea unei industrii competitive.
Autonomia strategică, obiectivul final
Extinderea parteneriatului și creșterea finanțărilor reflectă ambiția Uniunii Europene de a-și reduce dependența de infrastructurile spațiale externe.
Prin integrarea senzorilor militari, civili și comerciali, precum și prin dezvoltarea unor companii europene capabile să furnizeze tehnologii și servicii specializate, Bruxellesul urmărește să construiască un sistem autonom de gestionare a traficului spațial.
Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice în domeniul monitorizării orbitale, într-un moment în care numărul sateliților crește rapid, iar riscurile generate de resturile spațiale, interferențele și activitățile militare din spațiu devin tot mai complexe.
O afacere poate avea clienți interesați și un buget pregătit, dar lansarea se poate bloca într-un detaliu administrativ. Cele mai neplăcute întârzieri apar când documentele sunt completate separat, fără o verificare finală a numelor, adreselor, activităților și semnăturilor.
Rezervarea denumirii este un exemplu. Pentru PFA, firma profesionistului include numele și prenumele titularului, împreună cu forma de exercitare. Pentru o societate, denumirea urmează propria procedură de verificare și rezervare. Folosirea aceleiași logici pentru ambele dosare poate produce confuzie.
Într-un dosar de infiintare pfa craiova, apar frecvent întrebări despre sediul profesional, desfășurarea activității la terți și documentele de calificare. Nu toate profesiile au aceleași cerințe. Tocmai de aceea, lista generală de acte trebuie adaptată la activitatea declarată.
La infiintare firma craiova, necorelările pot apărea între actul constitutiv, cererea de înregistrare și declarațiile privind funcționarea. Dacă obiectul principal și activitățile secundare nu sunt alese corect, antreprenorul poate descoperi după lansare că serviciul pe care vrea să îl factureze nu este acoperit de structura pregătită.
O altă sursă de probleme este utilizarea unor modele vechi. Formularele și procedurile se actualizează, iar CAEN Rev.3 se aplică documentelor depuse pentru noile înregistrări. Un fișier păstrat de la un proiect anterior poate conține rubrici sau clasificări care nu mai corespund situației curente.
Verificarea finală trebuie făcută înainte de depunere, nu după primirea unei cereri de completare. Numele, datele de identificare, dovada sediului, codurile CAEN și semnăturile merită controlate în aceeași ordine în care apar în dosar. Este o etapă scurtă, dar poate proteja data planificată pentru începerea activității.
Dosarul Antigrindină – Partea I – Programul antigrindină: 39% realizat, 100% finanțat. Antigrindina – gaură neagră bugetară cu acoperire meteo
Republica gardurilor de aur și a rachetelor de conservare Există țări care trimit rachete în spațiu. Și există țări care...
Sfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI
Într-un colț de internet, pe o pagină de Facebook plină de inimioare și rugăciuni, tronează imaginea omului bun: Ionita Florin,...
Derby-ul care l-a lăsat în offside pe Nae Comisionarul și mafia cailor dopați
Dacă ar fi existat un premiu pentru „Cel mai tare circ fără clovni, dar cu cai drogați”, Hipodromul Ploiești l-ar...
Cum a ratat Ploieștiul trenul miliardelor europene: epopeea fondurilor UE și PNRR sub Polițeanu
Constatări din Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești...
Mafia Antigrindină, rachetele de aur și ministra U.S.R. care se ascunde după nori
Într‑un colț de Europă numit România, cineva a avut o idee genială: „Dacă tot nu putem conduce agricultura, hai măcar...
Republica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
Dl. Taboi, omul-orchestră care cântă doar la… raport În imperiul lui Nae Comisionaru’, unde clanul conduce iar autobuzele crapă...
Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi
Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025....
Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...
REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...
Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează
Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...
M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau
Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...
Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...
113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...
„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
Libertatea de exprimare cu cagula pe față Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care...
Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
Despre imunități cibernetice, mandate devenite decor legislativ și breșe care par să aibă mai mulți spectatori decât proprietarul sistemului atacat...
-
Exclusivacum 5 zile
„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 2 zile
REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum o zi
Republica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
-
Exclusivacum 2 zile
Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 4 zile
Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
-
Exclusivacum o zi
Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi