Actualitate
Remember 11 august 1990 – Presa acum 30 de ani
K. O.
NU E GLUMA I O ştire care poată să pară de domeniul fantasticului:
tovarăşul Podeanu (alias Mihai Pacepa) se află în ţară încă din 22 decembrie! Cel care doresc „Orizonturile Roşii” cu autograf, se pot adresa direct autorului. Cu condiţia să-l … recunoască!
Ziarul Libertatea din 11 august 1990 pag. 1-a

Ziarul Libertatea din 11 august 1990 pag. a 2-a

Ziarul Libertatea din 11 august 1990 pag. a 3-a

Ziarul Libertatea din 11 august 1990 pag. a 4-a
Ediţie specială realizată de Ambidextru şi Lucian Crişan la Costineşti
TESTUL ANTOANELA
Antoanela, şefa de promoţie a ultimului nostru, concurs de frumuseţe, a dorit să se convingă de un adevăr pe care dumneavoastră. îl cunoaşteţi — Libertatea e cea mai frumoasă! Libertatea ne trebuie zilnic!
VIITORUL DE AUR AL REGIEI TUTUNULUI .
Sîmbătă 4 iulie a.c. pe platoul din Costineşti a avut loc un schimb oficial de ţigări, la nivel de pachete, între domnul Iulian Mihu, însărcinatul cu afaceri ăl firmei de prelucrare a tutunului „Monte Carlo“ şi doamna Malvina Urşianu, reprezentanta întreprinderii de Ţigarete Kent. Din atitudinea celor două părţi observatorii nu exclud în viitor un schimb la nivel de cartuşe.
STERE GULEA C’EST RASE!
Acest veritabil Marian Munteanu al cinematografiei noastre s-a ras. Radio Europa Liberă, care a transmis în premieră ştirea, îşi avertizează ascultătorii că scenariul potrivit, căruia domnul Stere Gulea s-ar fi ras singur prezintă serioase semne de întrebare. „Nu va trece mult timp pînă când îi vom cunoaşte pe autorii acestei noi farse post-revoiuţionare” a spus în comentariul său domnul Emil Hurezeanu. Agenţia France Presse a redat în mod sec informaţia — Stere Gulea c’est rase.
PASUL DE CARE AVEM NEVOIE
Carmen Trocan se pregăteşte să intre în scenă. Un pas mic pentru avangarda artistică feminină, un pas uriaş pentru istoria viitoareIor noastre filme sexy”.
ARTA MAJORĂ CONTESTATARĂ
Redactorul şef adjunct al revistei „Contrapunct” domnul Ioan Groşan, a fost numit starter oficial al curşei contestatarilor competiţie ce se adresează în exclusivitate artiştilor majori (peste 18 ani). Imaginea alăturată redă momentul plecării în cursă a concurentului Eugen Cristian Motriuc, în limitele categoriei mijlocie mică —18-24.
AVEM BRILIANTE
Filmul cu care a debutat în Festival, „Între alb şi negru“, a însemnat pentru Florina Rotaru (în stânga) un formidabil succes de critică şi de public. Acelaş succes I-a avut şi protagonista creaţiei sale
cinematografice – studenta Clara Popescu. Despre tînăra regizoare, Savel Ştiopul afirmă că este „un briliant al celei de-a şaptea artă de la noi”. Sîntem cu ochii ne el ca pe butelie!
NU SE MAI ZÎMBEŞTE DEGEABA
Sergiu Nicolaescu, un zîmbitor neobosit pentru progresul cinematografiei româneştii se confesează lui „Caţavencu”, alt zîmbitor contemporan neobosit.
MIJLOACELE DE CONVINGERE ALE TVR
Capacitatea unora dintre redactorii televiziunii de a emite opinii sănătoase şi lipsite de prejudecăţi se dovedeşte inepuizabilă. „Primele greşeli sînt cele mai plăcute” se spune într-o învăţătură imprimată pe spatele tricoului purtat de doamna Sanda Vişan în această vară. „Cuvîntul care zideşte”, cum ar zice părintele Vartan Arachelian!
NU TOŢI SENATORII SÎNT ÎN VACANŢĂ!
–––––––––––––––––
***** Firmă cu mari pretenţii, local de lux, servicii impecabile. Mergeţi cu toată încrederea. Merită să vă oferiţi, din când în când, câte o plăcere scumpă
****Firmă serioasa, local select, cu un anumit specific, servicii de excelentă calitate. Dacă sînteţi înzestraţi cu rafinament şi bani mergeţi să deveniţi clientul casei.
*** Local bun. De obicei serviciul este corespunzător. Merită să-l frecventaţi dacă vă este drum sau dacă sînteţi cunoscut de personal
** Este ceea ce se cheamă un local de mîna a doua, chiar dacă preţurile sint, deocamdată de lux. Veţi găsi ceea ce nu vă aşteptaţi şi rareori veţi găsi ceea ce vă doriţi. Încercaţi să vă menajaţi nervii şi manifestaţi prudenţă în toate privinţele. Dacă veţi reveni, o veţi face din motive sentimentale sau de nevoie.
* Nu merită să riscaţi
La concret
***** În Bucureşti nu există încă un astfel de local.
**** NAN JING — ambianţă — rafinată; serviciul — de bună calitate, bucătăria — specific chinezesc.
CAPŞA — ambianţă — plăcută intimă, clientela, casei; serviciul — de bună calitate, bucătăria — specific franţuzesc.
*** AMBASADOR: ambianţă — plăcută, clientela diversă, bucătăria — specific franţuzesc, serviciul — fără pretenţii.
De acelaşi rang: ATHENEE PALACE, HAVANA, CONTINENTAL, PESCĂRUŞ, BOLTA RECE, BERLIN, LEBADA.
** BUCUREŞTI, PALACE, NORD, DOINA, OLIMP ’90, BULEVARD, ORIZONT, PEŞTERA, MĂRUL DE AUR, DUNAREA, PESCARUL, PARC, FLORA, PODUL MOGOŞOAIEI, PRIMAVARA, VARŞOVIA, DOI COCOŞI, CAPITOL, BUCUR, HANUL LUI MANUC, HERĂSTRĂU, LIDO, LE PRESIDENT.
Inspector L.
Circul gastronomic Bucureşti
Giro e unul din italienii care bat frecvent drumui spre România, cunoaşte locurile şi oamenii ca să nu mai zic localurile. Încerc să-i urmăresc reacţiile faţă de serviciile „Casei“ Bucureşti” la început o firmă, apoi un fel de local de lux şi acum un fel de refugiu pentru cei care nu ştiu o altă adresă. Mai degrabă resemnat decît decepţionat, îmi spune cîteva reţete simple care nu necesită nici materie primă deosebită, nici tehnologie culinară sofisticată. După platoul de aperitive reci, banale şi neapetisant prezentate, chelnerul dă semne că ar avea timp să ia şi comanda pentru felul următor. Listă nu mai e nevoie să consulţi pentru că la oră 21 Casa Bucureşti oferă 3 soluţii mari şi late — cotlet de porc, chateaubriand şi muşchi de vacă. Cine ia în aceste zile masa aici, printre îndrăzneţi numărîndu-se un mare număr de străini, în special italieni, cum sînt Ciro şi prietenii lui, trebuie să se considere participant activ la spectacolul de circ gastronomic, în cadrul căruia angajaţii instituţiei execută adevărate performanţe în materie. În foarte scurt timp consumatorul obişnuit să fie servit şi să aleagă de pe o listă compatibilă cu categoria de lux pe care o afişează „Bucureştiul”, devine un client docil şi spăşit, dispus să „facă frumos*’ pe banii lui pentru a i se arunca pe masă una din cele 3—4 variante ale unei bucătării de-a dreptul anemice calitativ. Termenul de „specialitate” reprezintă aici viziunea originală şi neobrăzată a casei asupra reţetei din care se inspiră, între acestea evidenţiindu-se preparatele din miel, tranşate de meseriaşi cu vocaţie forestieră certă, precum şi chateaubriand-ul, sortiment ce are aici la bază tot muşchiul de vacă, transformat, însă, într-un aliaj cu proprietăţi siderurgice. Pe scurt, la Bucureşti proasta proporţionare a localului era suplinită, pînă nu demult, de ambianţa mai plăcută decît în alte părţi — aer condiţionat, serviciu prompt, atent, clientelă selectă. Valul masiv de turişti ce au luat cu asalt hotelurile din Bucureşti spre deosebire de Litoral, unde se numără pe degete a avut efecte distrugătoare rapide asupra rezistenţei la efort şi tentaţii a restaurantorilor noştri. Bucureştiul e una din victime: Proiectat să atingă performanţa de 5 stele, n-a ajuns niciodată la mai mult de 4, s-a menţinut un timp în fruntea plutonului de 3, pentru ca acum să aibă toate datele bodegilor de două stele, unde figurează începînd din această săptămînă. Un restaurant cu aspect luxos dar care nu menţine în liste consecvenţa la un minim de preparate, incapabil să ofere măcar o singură specialitate a casei, cu un sortiment de băuturi egal cu al cîrciumilor din jurul gării şi cu un serviciu aşijderea, e un restaurant pur şi simplu prost.
încă un local unde ar trebui să-i putem admira oficiind pe maeştrii artei culinare şi pe arbitrii eleganţei serviciului devine un acoperiş pentru o adunătură de circari fără nici o urmă de orgoliu profesional, cu un instinct al meseriei înăbuşit de osînza groasă a traiului în slujba gurii.
Nu-i luaţi, pe cei apropiaţi la Bucureşti. Mergeţi singur. Veţi plăti mai puţin şi veţi putea privi în linişte o paradă a celor mai bune numere de circ gastronomic, reunite sub o cupolă reprezentativă — „Bucureşti”.
Inspector L
O surpriză despre care va vom relata în numărul viitor — o Italie frumoasă, pe Moşilor
Ziarul Libertatea din 11 august 1990 pag. a 6-a

Ziarul Libertatea din 11 august 1990 pag. a 7-a

Ziarul Libertatea din 11 august 1990 pag. a 8-a

Actualitate
Ambiții submerse: Programul de submarine AUKUS în fața unei crize de credibilitate și infrastructură
Parteneriatul strategic trilateral AUKUS, menit să redefinească echilibrul de forțe în regiunea Indo-Pacifică prin livrarea de submarine cu propulsie nucleară, traversează un moment critic. O serie de „deficiențe și eșecuri” sistemice amenință acum să deraieze unul dintre cele mai ambițioase proiecte de apărare din istoria recentă, punând sub semnul întrebării nu doar securitatea națională, ci și soliditatea alianței dintre Regatul Unit, SUA și Australia.
Șantiere în derivă: Veriga slabă a producției de elită
Punctul focal al îngrijorărilor se află la Barrow-in-Furness, unde șantierul naval BAE Systems, destinat construcției viitoarelor nave SSN-AUKUS, se confruntă cu întârzieri majore de investiții. Modernizarea infrastructurii este considerată vitală, însă orice amânare suplimentară ar putea genera un efect de domino asupra întregului calendar de livrare.
Fără o intervenție imediată în capacitățile de producție, promisiunea tehnologică a programului riscă să rămână un simplu proiect pe hârtie. Consecințele nu sunt doar logistice, ci și diplomatice, afectând direct încrederea partenerilor internaționali în capacitatea de execuție a Londrei.
Deriva politică și ceața financiară: Lipsa unei direcții clare
Pe lângă problemele tehnice, programul suferă din cauza unei aparente pierderi de entuziasm la nivelul conducerii politice britanice. Observatorii avertizează că „vizibilitatea” scăzută a guvernului central în promovarea acestui parteneriat a lăsat loc unei derive politice periculoase. Este necesară o asumare mai fermă a rolului de lider pentru a contracara incertitudinea care planează asupra proiectului.
Această incertitudine este amplificată de amânarea Planului de Investiții în Apărare (DIP), documentul strategic care ar fi trebuit să clarifice prioritățile de achiziție pentru următorul deceniu. Retragerea calendarului de publicare a acestui plan lasă semne de întrebare majore asupra finanțării pe termen lung, într-un context în care costul estimat al fiecărui submarin viitor se ridică la aproximativ 3,4 miliarde de dolari.
Flota actuală la limita rezistenței: Prețul mare al credibilității
Efortul de a menține aparențele unei prezențe globale constante exercită o presiune imensă asupra resurselor actuale. Submarinele din clasa Astute ale Marinei Regale sunt împinse dincolo de limitele lor operaționale pentru a onora angajamentele de rotație și vizite în porturile australiene.
Exemplul recent al unei nave forțate să își scurteze misiunea în Australia pentru a fi redeployată urgent în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu subliniază o realitate crudă: disponibilitatea flotei este la un nivel critic de scăzut. Dacă infrastructura de mentenanță și suport nu va fi îmbunătățită într-un ritm accelerat, capacitatea de a asigura securitatea în zona Euro-Atlantică, respectând în același timp obligațiile AUKUS, va deveni o misiune imposibilă.
Actualitate
Viteza, noua armă strategică: Generalul Saltzman impune „soluția de 80%” în Space Force
Într-o mișcare ce semnalează o ruptură radicală de birocrația tradițională a achizițiilor militare, Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a lansat un apel ferm către forțele sale pentru adoptarea unei dezvoltări incrementale. Mesajul este clar: Space Force trebuie să prioritizeze livrarea rapidă a „capabilităților minime viabile”, abandonând căutarea utopică a sistemului perfect în favoarea unor soluții imediate și funcționale. Deși autoritatea formală asupra bugetelor rezidă în ramura civilă a Departamentului Forțelor Aeriene, influența lui Saltzman ca lider de serviciu trasează noua direcție strategică pentru „Guardians”.
Imperfecțiunea calculată: Mai bine azi decât prea târziu
În cea mai recentă notă de comandă, datată 24 aprilie 2026, Generalul Saltzman a subliniat că întreaga arhitectură de apărare a SUA trece la un „regim de război”. În acest nou context, perfecționismul devine un inamic al eficienței. „O soluție de 80% aflată astăzi în mâinile luptătorilor este infinit mai valoroasă decât o soluție de 100% care sosește prea târziu”, a declarat Saltzman. Această filosofie transformă eșecurile tehnologice controlate din „erori” în „lecții necesare”, argumentând că asumarea unor riscuri calculate în faza de producție reduce, în final, riscul operațional pe câmpul de luptă.
Războiul împotriva „derapajului cerințelor”
Esența noii strategii constă într-o colaborare strânsă între cei care proiectează sistemele și cei care le operează. Saltzman cere eliminarea fenomenului de „requirements creep” – adăugarea continuă de noi cerințe tehnice care amână lansarea unui produs. În loc să aștepte îndeplinirea tuturor specificațiilor ideale, unitățile operaționale trebuie să accepte produse parțiale, dar utile, care vor fi îmbunătățite ulterior prin iterații succesive. Este o schimbare de mentalitate care impune un sentiment de urgență absolută în fața amenințărilor în continuă evoluție.
O forță de achiziții record pentru un buget de 33 de miliarde
Space Force deține în prezent cea mai mare concentrație de specialiști în achiziții dintre toate ramurile armatei americane, raportat la numărul total de personal. Cu un buget de aproape 33 de miliarde de dolari planificat pentru acest an, serviciul este poziționat să devină un motor al inovației rapide. Totuși, Saltzman avertizează că procesele care au funcționat în trecut nu mai sunt adecvate pentru viitor. Trecerea de la vechea paradigmă, unde operatorii refuzau orice sistem care nu era „perfect” de teamă că nu vor mai primi actualizări, la un model de dezvoltare continuă, este esențială pentru a menține supremația în spațiul cosmic.
Actualitate
Avanpostul Lunii: Space Force lansează „Garda de Coastă” a spațiului cislunar
Pe măsură ce ambițiile omenirii se extind dincolo de orbita terestră, Space Force își redefinește misiunea. Statele Unite fac un pas decisiv către securizarea coridorului dintre Pământ și Lună, înființând o structură dedicată care să pregătească terenul pentru viitoarea bază lunară permanentă.
Într-o mișcare strategică menită să consolideze dominația spațială americană, Space Force anunță crearea unui grup de lucru specializat în achiziții și coordonare pentru spațiul cislunar. Noua structură, denumită Biroul de Coordonare Cislunară, va reuni ingineri și manageri de program pentru a trasa „foile de parcurs” necesare tehnologiilor de mâine. Obiectivul este clar: susținerea logistică și defensivă a planului NASA de a stabili o prezență umană constantă pe Lună până în 2030.
Obiectivul 2030: O prezență americană permanentă dincolo de orbita terestră
Decizia de a extinde aria de operare a Space Force vine ca un răspuns direct la directivele strategice care vizează supremația spațială. Generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale, a subliniat că forțele americane vor urma interesele naționale oriunde se vor extinde acestea. „Dacă interesele noastre ajung la o bază lunară, Space Force trebuie să se asigure că drumul până acolo este sigur, că baza este protejată odată stabilită și că întreaga operațiune este sustenabilă”, a declarat acesta.
Noua unitate va fi condusă de Jamie Stearns, un expert provenit din cadrul Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL). Prima misiune a acestui birou va fi cartografierea tuturor entităților guvernamentale implicate — de la DARPA și serviciile de informații, până la partenerul principal, NASA — pentru a crea un front unit în cucerirea noii frontiere.
Provocările „matematicii diferite”: Securitate și comunicații în vidul dintre lumi
Navigarea și supravegherea în spațiul cislunar (zona imensă dintre orbita Pământului și cea a Lunii) nu sunt doar o extensie a activităților actuale, ci reprezintă o provocare fizică și tehnologică complet nouă. Generalul Saltzman a avertizat că „matematica este diferită” la aceste distanțe, fiind necesare instrumente noi pentru monitorizarea domeniului spațial.
Comunicațiile reprezintă un alt punct critic: acestea trebuie să fie continue, să aibă o latență scăzută și să fie securizate pentru a proteja echipajele umane. Dincolo de tehnologie, logistica de la sol va trebui să sufere transformări radicale. Menținerea unei baze lunare va forța infrastructura de lansare actuală să funcționeze la un „ritm operațional” fără precedent, necesitând o gestionare mult mai riguroasă a consumabilelor și a siguranței publice la Cape Canaveral și Kennedy Space Center.
„Oracle Prime”: Prima santinelă americană plasată în punct strategic
În timp ce structurile birocratice se organizează, Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL) pregătește deja „mușchiul” tehnologic. Anul viitor va fi lansat Oracle Prime, un satelit experimental revoluționar, conceput special pentru a opera în punctul Lagrange L1 — o zonă de echilibru gravitațional situată la aproximativ 326.000 de kilometri altitudine, direct între Pământ și Lună.
Misiunea este una de pionierat: Oracle va încerca să detecteze, fără ajutor de la sol, resturi orbitale și sateliți activi care sunt aproape invizibili din cauza distanțelor enorme. În prezent, în acea regiune funcționează deja aproximativ 10 sateliți, inclusiv releul de comunicații chinezesc Queqiao-2, care susține propriile ambiții lunare ale Beijingului. Oracle va funcționa ca un avanpost de monitorizare, învățând forțele americane cum să „supravegheze cartierul” din jurul Lunii.
Parteneriatul public-privat și drumul spre Artemis
Efortul militar nu este unul izolat. Space Force mizează masiv pe colaborarea cu sectorul privat pentru a dezvolta rapid noi capacități. Companii precum Advanced Space, care operează deja pentru NASA microsatelitul CAPSTONE, sunt implicate direct în construcția și operarea noilor platforme de supraveghere.
Această mobilizare generală vine într-un moment de succes pentru programul Artemis. Recent, misiunea Artemis II a finalizat cu succes un zbor cu echipaj uman în jurul Lunii, marcând prima etapă a revenirii americanilor pe suprafața lunară, programată pentru anul 2028. Prin crearea acestui nou grup de lucru, Space Force se asigură că, odată ce astronauții vor păși din nou pe solul lunar, vor avea deasupra lor o „umbrelă” de securitate și suport logistic gata să susțină o prezență umană permanentă.
-
Exclusivacum 4 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 2 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum o ziMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 2 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum o ziVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum o ziEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 3 zileSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”



