Actualitate
Barbu Mateescu: ”2020 vs. 2015: ce seamănă și ce nu seamănă în planul sociologiei politice” (OPINIE)
Fiecare din anii menționați în titlu survine după o victorie a lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale. Precum era normal, alegerea respectiv realegerea sa au dat un bonus semnificativ Partidului Național Liberal, forța politică principală care l-a susținut. Scorurile PNL erau astfel de 44% în februarie 2015 și de 41% în februarie 2020.
Diferența apare în ce se întâmplă imediat după aceea. În 2015, un an în cea mai mare parte definit de conflictul dintre președinte și premierul Ponta, PNL rămâne în opoziție. Astfel, intenția de vot pentru PNL în septembrie, înainte de nenorocirea de la Colectiv, era la aceleași cote ca în februarie.
În 2020 însă PNL a preluat puterea și a pierdut procente. E posibil să vedem efectele politice ale pandemiei. Sau pur și simplu ajungerea la guvernare a eliminat fantasme, speranțe nerealiste și idealuri. Conform acestei linii de gândire în toamna anului 2015, PNL reprezenta încă o promisiune. Sute de mii sau milioane de persoane erau energizate, abia așteptând să voteze plecarea guvernului Ponta. Acum guvernarea PNL este o realitate și nu un scop îndepărtat – ceea ce a dus la o aplatizare rapidă a emoției. Lăsând la o parte ipotezele, ceea ce pare a fi indiscutabil este că PNL s-a stabilizat în jurul cotei de 33%. Pentru a sublinia diferența față de 2015: cu cinci ani în urmă, în mijloc de vară partidul era la cota 45%.
A doua mare schimbare față de acum jumătate de deceniu o constituie fracturarea PSD. În vara lui 2015, partidul era susținut de 37% din persoanele care exprimau o opțiune de vot. Acum suma PSD+Pro România este de aproximativ 33%. O paranteză e utilă: tentative de a sparge frontul votanților PSD au fost foarte multe. Cea mai de succes a fost și cea mai timpurie. Scindarea pe spațiile FDSN (Iliescu) vs FSN (Roman) a făcut ca la parlamentarele din 1992 un sfert din voturile însumate ale celor două formațiuni să meargă spre partidul condus de cel de-al doilea. Partidul lui Ponta stă mai bine în acest moment conform sondajelor, captând o treime din voturile însumate PSD+Pro România. Ce înseamnă de fapt o intenție de vot de 11% pentru Pro România și de 22-23% pentru PSD? Obiectivul strategic al fostului premier este accederea în turul doi al prezidențialelor viitoare. Dacă mai smulge încă 6 procente de la PSD – prin creșterea forței organizaționale, o campanie inspirată sau beneficiind de un oponent slab – el își poate atinge acest scop. PSD trece „pe muchie” sub el, fenomen ușor încurajat de migrația fără încetare a primarilor PSD spre liberali. Fundația casei lui Ponta – adică cele 11 procente ale partidului său – trebuie însă să fie securizată. Discuția, atâta timp cât se poartă strict pe baza sondajelor de opinie, este una teoretică. Dacă în seara parlamentarelor Pro România obține 6% din voturi iar PSD 31%, situația fostului premier se complică.
ALDE, PMP și UDMR sunt acum unde erau și în 2015 – aproape de pragul electoral dar ușor sub el. Imaginea cea mai clară a modului în care s-a schimbat România în plan social și demografic este alianța USR-PLUS. Cel mai apropiat echivalent al său în 2015 era M10, creditat cu 1-2%. Cele două partide noi cumulează acum 18 procente. Acest lucru se întâmplă în contextul în care a) la momentul sondajelor din vară existau conflicte interne în USR care distrăgeau puternic energia membrilor de la activitatea pro-partid spre activitatea intra-partid; ele există și acum dar campania pentru locale a ocupat primul plan; b) nici Dan Barna și nici Dacian Cioloș nu sunt foarte vizibili și comunicativi; c) din motivul b), niciunul nu pare să fie o locomotivă pentru partid. Nu vorbim deci despre entități politice ce și-ar datora succesul carismei cuiva. Subliniez informația asta întrucât trecând dincolo de lideri, nu există în USR sau PLUS persoane cu o popularitate sau notorietate absolut ieșite din comun la nivel național. Cele două partide reprezintă aspirații sociale, grupuri și energii vaste – nu o fluctuație de moment.
Scriu aceste cuvinte cu câteva zile înainte de anunțarea datelor dintr-un nou sondaj IMAS. Este eminamente posibil să fi avut loc schimbări dramatice în ultimele săptămâni, dar acord o mică probabilitate acestui scenariu. În loc de concluzie: o privire grijulie asupra informațiilor de mai sus, coroborându-le și cu date din trecut, relevă faptul că românii au din ce în ce mai puțină răbdare. Luna de miere post-preluare a puterii este mai scurtă și curba de creștere este mai timidă. În toamna lui 2001, nu mai puțin de 62% din românii cu intenție de vot ar fi optat pentru PSD – un partid care obținuse (doar) 38% din voturi la alegerile parlamentare din anul anterior. Să avansăm cu o legislatură către prezent. În mai 2005, Alianța DA avea 45% din voturi iar partidele componente luate separat încă 13%. În noiembrie, brandul alianței recolta 32% din opțiunile de vot, iar PNL și PD cumulat încă 19 procente. Punctul de pornire al PNL, atât la începutul lui 2015 cât și la începutul lui 2020, a fost mult mai jos. Nu cred că acest lucru se datorează în mod hotărâtor forței celorlalte opțiuni de pe scena politică. Mai degrabă, consider că potențialul de optimism al cetățenilor s-a moderat. Ca țară, vrem rezultate mult mai repede și acordăm mult mai puțin credit. Acest lucru se datorează probabil faptului că problemele legate de funcționarea instituțiilor de fel și chip sunt mai mari și mai vizibile. Post-integrare în UE standardele cetățenilor s-au schimbat, iar micile incoveniențe de acum 15-20 ani au devenit aspecte jenante sau înfurietoare în prezent.
Notă: am folosit în acest articol sondajele INSCOP (pentru 2015), IMAS (pentru 2020) și Barometrului Opiniei Publice al Fundației Soroș (2001 și 2005).
Barbu Mateescu este sociolog. A absolvit cursurile University of Pennsylvania (studii de lungă durată) specializându-se în sociologia politică.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o ziBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 8 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 21 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



