Administratie
Guvernul Orban a jefuit 4 milioane de copii
Curtea Constituțională a României a stabilit fără echivoc. Alocațiile copiilor trebuie acordate în baza legii votate în Parlament. Acest lucru trebuia să se întâmple începând de la 1 ianuarie anul curent. Rezultă că, timp de șase luni și jumătate, Executivul i-a jefuit în mod deliberat pe toți copiii. Și acum nu ne rămâne decât să analizăm consecințele. În plan social. În pan juridic. Și, desigur, în plan politic.
Avem aproape patru milioane de copii. Numărul acestora scade însă anual. Pentru că scade natalitatea. Iar natalitatea scade dintr-un singur motiv. Familiile nu au suficiente resurse pentru creșterea acestora. Iar societatea – și din nou este vorba de resurse – nu alocă suficiente fonduri pentru educarea lor. Într-o Românie care se vrea educată. În aceste condiții, Parlamentul, pe bună dreptate, a decis că este necesară dublarea alocațiilor pentru copii. Chiar și așa, dublate, aceste alcoații sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Și de aici a început circul.
În luna decembrie, majoritatea parlamentară a inițiat un act normativ, care să conducă prin efectele lui la dublarea alocațiilor destinate creșterii copiilor. S-au alăturat acestui demers atunci când a avut loc votul în plen chiar și parlamentarii PNL. Deși Guvernul dăduse un aviz negativ. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea. S-a întâmplat cu câteva zile întârziere față de momentul prezentării proiectului de către Guvernul Orban a proiectului legii bugetului. Dar deși legea nu fusese încă promulgată, în mod normal Guvernul ar fi trebuit să prevadă sumele necesare la capitolul cheltuieli. În definitiv, nimic nu-l împiedica pe Ludovic Orban să-l consulte pe președinte și să afle că acesta urma să-și exprime acordul în raport cu această lege. După care, același Guvern Orban a invocat faptul că nu are bani, întrucât alocațiile mărite nu erau prevăzute în buget. O escrocherie pe față.
Dar plata alocațiilor nu putea fi totuși evitată. În mod moral. Și în mod legal. Lăsând morala la o parte, Executivul a recurs la un șiretlic. A emis o ordonanță de urgență. Ordonanța de urgență anulează parțial efectele legii. În sensul că amână cu o jumătate de an plata alocațiilor. E clar că acest truc este anormal și că încalcă Constituția. Printr-o ordonanță de urgență nu poți să înfrângi o lege. Dar primul-ministru a comis-o. Ajutat de ministrul Finanțelor. Și, atenție, susținut de ministrul Muncii și Protecției Sociale. Curată protecție socială. Întreg Guvernul s-a coalizat în cele din urmă acestui demers. Și nu numai. Culmea este că și parlamentarii liberali, care inițial votaseră mărirea alocațiilor, au dat-o la întors. Și ce a urmat?
PSD a contracarat. A dezbătut în Parlament ordonanța de urgență și a respins-o. Ca urmare, pentru a doua oară, Guvernul Orban avea obligația să se conformeze. Și să dubleze de îndată alocațiile. Dar nu și nu. Ludovic Orban a recurs la ultima soluție. A tras ultimul cartuș. A atacat această lege de respingere a ordonanței de urgență la Curtea Constituțională a României. Și a pierdut. Acum a pierdut definitiv. Acum trebuie să le plătească celor patru milioane de copii alocațiile. Dar cum?
Conform Constituției, conform legilor în vigoare, aceste alocații trebuie plătite din urmă. Începând de la 1 ianuarie. Asta înseamnă că Guvernul trebuie să scoată degrabă patru miliarde și ceva de lei. După care, lunar, plățile trebuie făcute conform legii. Vă imaginați că se va întâmpla așa ceva? După cum s-a comportat până în prezent Guvernul Orban doi și jumătate, eu cred că este exclus ca acum să se predea și cele patru milioane de copii să-și primească din urmă banii jefuiți. Cred mai degrabă că Executivul va miza pe delăsarea familiilor, cele mai multe nevoiașe, sau pe lipsa posibilităților pe care aceste familii le au de a apela la un avocat și de a intenta un proces în instanță împotriva statului român. Asupra acestui subiect voi reveni.
Imaginați-vă vă rog, că nu e deloc greu, o familie care are doi copii. Nu patru. Nu cinci. Doar doi. Imaginați-vă că acestei familii i-a fost dată o gaură de 300 de lei pe lună. În șase luni și jumătate, gaura s-a mărit cosiderabil. Câte lucruri nu ar fi putut să facă părinții celor doi copii cu acești bani? La câte lucruri au fost ei siliți să renunțe, pentru a-și putea totuși întreține copii în toată această perioadă, în care Guvernul Orban a jucat ping-pong cu soarta acestora? Au existat deci consecințe sociale. Și există în continuare. Pentru că, obiectiv vorbind, e greu de presupus că milioane de familii vor acționa statul român în judecată pentru a recupera banii jefui lună de lună de către Guvernul Orban. Dar să admitem că totuși românii se vor organiza în vreun fel. Și că vor apela la casele de avocați dispuse să inițieze procese colective. Așa cum se întâmplă în orice stat civilizat. În aceste condiții, în plină pandemie, instanțele de judecată vor fi supuse unei presiuni uriașe. Pentru că vor trebui studiate nu mai puțin de patru milioane de dosare. Procesele pot fi colective, dar dosarele sunt individuale. Ca de atfel și hotărârile instanțelor. Care vor trebui să vizeze fiecare persoană. Întreaga corespondență va aglomera și mai mult sistemul poștal. Și tot în plină pandemie, de care se face responsabil un Guvern iresponsabil. Și aceasta este tot o problemă socială, creată de Ludovic Orban.
Dar, cum spuneam, sunt și consecințe politice. Nu este oare corect ca oamenii să se întrebe ce caută în fruntea Ministerului Muncii și Protecției Sociale o persoană care a manifestat atâta indiferență și atâta cinism față de patru milioane de copii? Sau cum este să ai un ministru al Finanțelor care nu a studiat Constituția României și care nu a impus bugetarea din capul locului a alocațiilor, în condițiile în care legea fusese votată de Parlament? Sau cum e să ai un premier atât de bicisnic? Sau cum e să ai un președinte care ne tot bate la cap de ani mulți cu „România educată”, dar care nu a sărit să apere dreptul la educație al copiilor, luându-se de piept cu un Guvern iresponsabil, care le-a tăiat alocațiile, în condițiile în care toată lumea știe că o bună parte din acești bani ar fi fost utilizați de părinți și pentru a ridica nivelul de pregătire al copiilor? Cum e să ai un președinte, care a jurat să apere Constituția și care a știut din capul locului, cum am știut și noi, că Guvernul Orban s-a făcut luntre și punte pentru a o încălca? Și acum ce va face acest președinte? Va ataca Curtea Constituțională, cum s-a mai întâmplat? Sau va aplauda în tăcere atacurile care urmează din partea guvernanților, așa cum cu certitudine se va întâmpla?
Sorin Rosca Stanescu
Administratie
81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov
Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje
Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.
Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate
Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.
Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.
Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate
În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.
Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.
Dosar penal pentru fals și uz de fals
Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.
Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).
Administratie
20 de infracțiuni rutiere, descoperite de polițiștii de frontieră în luna august
Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.
Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.
11 șoferi, depistați fără drept de a conduce
În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.
Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.
Documente false, prezentate la control
Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.
Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.
Mașini radiate și numere provizorii expirate
Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.
În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor
În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.
Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).
Administratie
Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere
Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”
Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.
„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.
196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool
În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.
Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive
Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.
Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 18 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 10 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



