Actualitate
DIICOT: A existat o complicitate morala a protestatarilor din Piata Victorie
DIICOT sustine, in ordonanta de clasare a dosarului „10 august”, ca a existat o complicitate morala a protestatarilor pasnici din Piata Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violente asupra fortelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.
Mai mult, DIICOT spune ca nu toate „victimele colaterale” ale violentelor din Piata Victoriei au fost si „victime inocente”.
In documentul intocmit de DIICOT, prin care sefii Jandarmeriei au fost exonerati de orice vina pentru interventia in forta impotriva oamenilor prezenti in Piata Victoriei, procurorii spun ca, dupa ora 16,00, o parte dintre manifestanti au exercitat actiuni violente asupra dispozitivului de jandarmi, in care au aruncat cu sticle si pietre.
Procurorii arata ca incercarea jandarmilor de a-i extrage din multime pe cei violenti a inregistrat un esec, mai ales din cauza atitudinii protestatarilor pasnici.
„Incepand cu aceasta ora, efectivele Jandarmeriei Romane au folosit materialele si mijloacele din dotare, inclusiv substante iritant-lacrimogene, punctual, pe directia unde se aflau persoanele care se manifestau violent, in scopul impiedicarii patrunderii in obiectiv, asigurarii protectiei personalului, respectiv realizarii manevrei de forte in vederea izolarii si extragerii din multime a persoanelor violente, operatiuni sortite de cele mai multe ori esecului, in conditiile in care protestatarii asumati ca fiind pasnici dezavuau prin huiduieli, gestica si manifestari violente demersurile fortelor de ordine”, precizeaza DIICOT.
Procurorii spun ca modul de exercitare a violentelor asupra fortelor de ordine „a avut un caracter de noutate, reflectand o mutatie in plan actional”.
Astfel, agresiunile s-au manifestat de-a lungul intregului dispozitiv, cu mobilitate crescuta, atat in zona de contact, cat si in interiorul masei de participanti (din randurile 2, 3 si in adancime).
DIICOT spune ca, in ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor pasnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ”s-au amuzat” de violentele exercitate impotriva fortelor de ordine.
„Cu toate ca apelurile repetate ale Jandarmeriei au ramas fara raspuns din partea protestatarilor pasnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat in mod constant violente asupra fortelor de ordine, reprosul formulat la adresa modului de gestionare de catre Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din randurile manifestantilor”.
Procurorii afirma ca, pe intreg parcursul evenimentelor din data de 10 august si din noaptea de 10/11 august, jandarmii au initiat si operat, „atunci si acolo unde o astfel de interventie prezenta garantii de siguranta pentru personalul propriu si perspectiva unei afectari minime a celorlalti participanti la manifestare”, extragerea din multime a persoanelor identificate ca avand un comportament violent, dar „respectivul gen de interventie nu s-a bucurat de sustinere nici macar din partea protestatarilor asumati ca fiind pasnici, reactiile acestora (injuraturi, huiduieli, gesturi amenintatoare, etc.) acompaniind actiunile celor care prin manifestari violente puneau in pericol nu doar integritatea corporala a fortelor de ordine, dar, in egala masura, ii puneau in pericol si pe ceilalti participanti la protest”.
In documentul DIICOT se face si o analiza a unor concepte precum „complicitate morala”, „victime colaterale” si „victime inocente”, pentru a descrie atitudinea protestatarilor pasnici, care nu au colaborat cu fortele de ordine.
Practic, anchetatorii au tras concluzia ca nu toate victimele „colaterale” ale interventiei jandarmilor au fost si victime „victime inocente”.
„Conceptul de complicitate morala, utilizat in Dreptul penal ca desemnand ‘un ajutor sau sprijin care vizeaza latura psihica a faptei savarsite de autor si consta in actul de natura sa intareasca moralul acestuia la comiterea faptei’, impune in cauza luarea in discutie a distinctiei existente intre conceptul de ‘victima colaterala’ a confruntarii unor terti si cea de ‘victima inocenta’ a aceluiasi gen de manifestare. Urmarirea penala efectuata in cauza a materializat probator faptul ca nu toate victimele asociate conceptului de ‘victima colaterala’ a actiunilor intreprinse de jandarmi impotriva persoanelor care manifestau un comportament violent sunt si ‘victime inocente’ in sensul in care, desi au depus toate diligentele pentru a nu fi asociate pe palierul sustinerii sau incurajarii actiunilor persoanelor violente, delimitandu-se de acestea, au suferit totusi vatamari in urma actiunii fortelor de ordine”, se arata in documentul DIICOT.
„Cu titlu de exemplu si fara pretentia de a constitui cea mai reprezentativa dintre multiplele situatii de acelasi fel, ilustram prin cateva capturi de ecran modul sugestiv in care protestatari, aparent pasnici, cad victime colaterale, dar nu inocente, actiunilor jandarmilor de respingere a atacurilor initiate asupra lor de catre protestatarii violenti”, adauga DIICOT.
Astfel, in ordonanta de clasare au fost inserate fotografii care ilustreaza „atitudinea” protestatarilor pasnici, capturile foto fiind insotite de scurte explicatii: „Pe un fond de acalmie se forteaza gardul la contact cu jandarmii”, „Lucrurile incep sa se precipite”, „Din spate se arunca cu obiecte”, „Un pet loveste un jandarm in casca”, „Se intervine cu substante lacrimogene pentru a se elibera presiunea pe zona de contact”, „Protestatarii reactioneaza violent impotriva fortelor de ordine”, „Unii protestatari se arata amuzati de situatie, incurajand prin comportamentul lor actiunile violente indreptate impotriva jandarmilor, context in care…un alt protestatar apreciaza ca jandarmii ar trebui stropiti cu lichide”, „In timp ce protestatari asumati ca pasnici dezaproba actiunea jandarmilor, din spatele lor alti protestatari continua sa arunce cu diferite obiecte in fortele de ordine”.
Actualitate
Ordinul lui Trump cutremură gigantii din apărare: Banii, mai degrabă la acționari decât în linii de producție?
Săptămâna viitoare aduce în prim plan rapoartele financiare trimestriale ale celor mai mari companii din industria de apărare, iar anticiparea este plină de întrebări arzătoare. Decretul emis de Președintele Donald Trump pe 7 ianuarie a pus sub lupă firmele pe care Casa Albă le acuză că prioritizează răscumpărările de acțiuni și dividendele în detrimentul investițiilor esențiale în liniile de producție. Dar cine sunt, de fapt, actorii principali care au urmat această strategie financiară, o tactică comună pentru societățile cotate la bursă?
Cifrele vorbesc: Miliarde la acționari, nu la uzine
Analiza recentă a datelor financiare, realizată pe baza rapoartelor publice și a depunerilor federale din 2024 – cel mai recent an complet disponibil – pare să valideze acuzațiile președintelui Trump. Conform studiului, șapte dintre greii industriei de apărare – printre care RTX, Lockheed Martin, General Dynamics, Northrop Grumman, BAE Systems, L3Harris și Huntington-Ingalls Industries – au generat un flux de numerar liber de 21,2 miliarde de dolari. Uimitor este că 98% din această sumă a fost returnată investitorilor sub formă de dividende și răscumpărări de acțiuni. Compania Boeing, ale cărei vânzări în 2024 au fost în mare parte dominate de afacerile comerciale, a fost exclusă din totaluri din cauza unui „flux de numerar liber negativ masiv”. Mai mult, aceste șapte companii au returnat acționarilor cu 4,6 miliarde de dolari (28%) mai mult decât au investit în cercetare și dezvoltare internă sau în îmbunătățiri de capital în același an.
Dividende „excesive”: Acuzațiile lui Trump la adresa gigantilor
Dividendele, acele porțiuni din profit pe care companiile publice și private le distribuie acționarilor pentru a-i recompensa, reprezintă un avantaj comun al deținerii de acțiuni. Cu toate acestea, ordinul executiv al lui Trump acuză contractorii că plătesc „dividende excesive” acționarilor, în loc să utilizeze acești bani pentru a produce arme mai rapid. În 2024, RTX a plătit cele mai mari dividende, atingând suma de 3,2 miliarde de dolari, ușor înaintea Lockheed Martin și de cel puțin două ori mai mult decât alte firme. Președintele Trump a criticat dur Raytheon, brațul de producție de armament al RTX, numind-o „cea mai puțin receptivă la nevoile Departamentului de Război, cea mai lentă în creșterea volumului și cea mai agresivă în cheltuielile pentru acționari, în loc de nevoile și cerințele Armatei Statelor Unite”.
Răscumpărările de acțiuni: Un impuls strategic sub lupă Prezidențială
Cheltuirea fondurilor unei companii pentru a-și răscumpăra propriile acțiuni este o mișcare strategică menită să crească valoarea acțiunilor prin reducerea ofertei pe piață. Această tactică recompensează investitorii actuali și face mai dificilă achiziționarea unei participații de control de către un investitor extern. Asemenea dividendelor, ordinul executiv al lui Trump interzice contractorilor din apărare să răscumpere acțiuni „în detrimentul achizițiilor accelerate și al creșterii capacității de producție”.
În 2024, majoritatea firmelor au răscumpărat acțiuni în valoare de mai puțin de 1 miliard de dolari. Lockheed Martin conduce clasamentul cu 3,7 miliarde de dolari, în timp ce RTX, companie despre care Trump a declarat că va pierde contracte cu Pentagonul dacă nu încetează răscumpărările de acțiuni, s-a clasat pe locul șase. Chris Kastner, CEO-ul HII, a declarat că nu se așteaptă ca ordinul să schimbe prea mult situația pentru compania sa, care deja a oprit răscumpărările de acțiuni. „Am investit mai mult. Mă aștept să creștem mai mult și mă aștept să fiu tras la răspundere pentru îndeplinirea angajamentelor din contractele mele”, a declarat Kastner reporterilor. „Când am citit ordinul executiv, am simțit că, ei bine, facem ceea ce trebuie. Suntem pe calea cea bună”.
Investițiile interne: Fabricație și inovație, lăsate în plan secund?
Președintele Trump îndeamnă contractorii din apărare să-și canalizeze o parte mai mare din câștiguri către fabrici mai productive și inovație. Industria măsoară aceste cheltuieli în două categorii: cercetare și dezvoltare internă (IRAD), adică banii investiți de o companie pentru a-și avansa propriile idei înainte de a primi susținere de la clienți, și cheltuielile de capital (CapEx), banii alocați pentru întreținerea și extinderea facilităților de proiectare și fabricație.
Majoritatea companiilor incluse în analiză au cheltuit mai puțin în aceste două domenii combinate decât pe măsurile axate pe acționari. Totuși, datele din 2024 arată că RTX, General Dynamics, BAE și Boeing au înregistrat creșteri atât în IRAD, cât și în CapEx. Cheltuielile totale de capital ale Boeing au crescut cu 46% în 2024, depășind celelalte companii în investițiile interne totale. O parte din această creștere ar putea fi legată de dezvoltarea viitorului avion de luptă F-47 al Forțelor Aeriene americane.
Imaginea de ansamblu: Echilibrul dificil intre acționari și securitate națională
În ansamblu, datele subliniază o dinamică financiară complexă: fluxul de numerar liber este cel care, în mare măsură, influențează prețul acțiunilor, determinând cât de mult poate returna o companie investitorilor și utiliza pentru rambursarea datoriilor. Astfel, cu cât este mai mare fluxul de numerar, cu atât mai multă flexibilitate are o firmă pentru a plăti dividende și a răscumpăra acțiuni.
Datele arată că randamentele Lockheed Martin au depășit fluxul de numerar liber mai mult decât la concurenții săi, iar gigantul din apărare a returnat cea mai mare sumă acționarilor în comparație cu vânzările sale anuale și propriile investiții. În contrast, Boeing, RTX și HII au investit mai mult în propriile operațiuni decât în acționari. Boeing a fost, de asemenea, singura firmă care nu a distribuit dividende și nu a răscumpărat acțiuni, pe fondul unui flux de numerar negativ. Această analiză prefigurează modul în care directorii executivi ar putea încerca să se adapteze cerințelor președintelui Trump în contextul viitoarelor rapoarte financiare.
Actualitate
Anunt – Comunitatea I.D.-R.E.S. 3 (Comunitatea pentru Inovare si dezvoltare prin Resurse Energetice Sustenabile I.D.-R.E.S. 3)


Accelerăm tranziția spre neutralitate climatică

Consiliul Judetean Prahova are în implementare proiectul “Comunitatea I.D.-R.E.S. 3 (Comunitatea pentru Inovare si dezvoltare prin Resurse Energetice Sustenabile I.D.-R.E.S. 3)” finanțat prin Fondul pentru Modernizare care sustine investițiile din sectoarele prioritare identificate de Ministerul Energiei în baza strategiilor naționale și a obiectivelor la nivel european și este implementat prin intermediul Programului-cheie 1-Surse regenerabile de energie și stocarea energiei, program ce vizează promovarea investiţiilor în sectorul de energie curată şi eficienţă energetică în vederea asigurării contribuţiei la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic European, țintele stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) privind utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și cele stabilite în cadrul FM, prin creșterea ponderii de producţie a acesteia din energie eoliană, solară sau hidro.
Obiectivul general al proiectului este creșterea ponderii energiei verzi în consumul local, prin instalarea de capacități fotovoltaice care să asigure necesarul energetic al unităților administrativ-teritoriale implicate.
Proiectul “Comunitatea I.D.-R.E.S. 3 (Comunitatea pentru Inovare si dezvoltare prin Resurse Energetice Sustenabile I.D.-R.E.S. 3)”, presupune instalarea unei capacități de 7,99986 MW și are o valoare de 53.030.009,38 lei, în parteneriat cu municipiul Câmpina și orașul Comarnic.
𝐈𝐦𝐩𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭ui 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢𝐩𝐥𝐞 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐏𝐫𝐚𝐡𝐨𝐯𝐚:
Autonomie energetică: Acoperirea integrală a autoconsumului energetic al unităților administrativ-teritoriale, reducând astfel dependența de sursele tradiționale de energie.
Reducerea costurilor: Economiile generate prin utilizarea energiei solare vor degreva bugetele locale, permițând redirecționarea fondurilor către alte investiții esențiale, precum infrastructura sau serviciile sociale.
Sustenabilitate: Creșterea ponderii energiei verzi contribuie direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la atingerea obiectivelor climatice stabilite prin PNIESC pentru perioada 2021-2030.
Dezvoltare economică: Investițiile în energie regenerabilă generează locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unui sector energetic modern și competitiv.
Prin implementarea acestui proiect, Consiliul Județean Prahova demonstrează că susține o abordare modernă și sustenabilă în ceea ce privește gestionarea resurselor energetice. Investițiile în energie solară nu doar că reduc impactul asupra mediului, dar creează un cadru favorabil pentru dezvoltarea durabilă a județului și pentru bunăstarea cetățenilor.
Finanțat prin Fondul pentru Modernizare

Actualitate
Anunt – Comunitatea I.D.-R.E.S. 2 (Comunitatea pentru Inovare si dezvoltare prin Resurse Energetice Sustenabile I.D.-R.E.S. 2)


Accelerăm tranziția spre neutralitate climatică
https://modernisationfund.eu/

Consiliul Judetean Prahova are în implementare proiectul “Comunitatea I.D.-R.E.S. 2 (Comunitatea pentru Inovare si dezvoltare prin Resurse Energetice Sustenabile I.D.-R.E.S. 2)” finanțat prin Fondul pentru Modernizare care sustine investițiile din sectoarele prioritare identificate de Ministerul Energiei în baza strategiilor naționale și a obiectivelor la nivel european și este implementat prin intermediul Programului-cheie 1-Surse regenerabile de energie și stocarea energiei, program ce vizează promovarea investiţiilor în sectorul de energie curată şi eficienţă energetică în vederea asigurării contribuţiei la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic European, țintele stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) privind utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și cele stabilite în cadrul FM, prin creșterea ponderii de producţie a acesteia din energie eoliană, solară sau hidro.
Obiectivul general al proiectului este creșterea ponderii energiei verzi în consumul local, prin instalarea de capacități fotovoltaice care să asigure necesarul energetic al unităților administrativ-teritoriale implicate.
Proiectul “Comunitatea I.D.-R.E.S. 2 (Comunitatea pentru Inovare si dezvoltare prin Resurse Energetice Sustenabile I.D.-R.E.S. 2)”, presupune instalarea unei capacități de 6,39936 MW și are o valoare de 42.608.137,60 lei.
Acesta cuprinde orașele Băicoi, Bușteni, Plopeni și comunele Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșorul Vechi, Tinosu, Măgureni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.
𝐈𝐦𝐩𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭ui 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢𝐩𝐥𝐞 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐏𝐫𝐚𝐡𝐨𝐯𝐚:
Autonomie energetică: Acoperirea integrală a autoconsumului energetic al unităților administrativ-teritoriale, reducând astfel dependența de sursele tradiționale de energie.
Reducerea costurilor: Economiile generate prin utilizarea energiei solare vor degreva bugetele locale, permițând redirecționarea fondurilor către alte investiții esențiale, precum infrastructura sau serviciile sociale.
Sustenabilitate: Creșterea ponderii energiei verzi contribuie direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la atingerea obiectivelor climatice stabilite prin PNIESC pentru perioada 2021-2030.
Dezvoltare economică: Investițiile în energie regenerabilă generează locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unui sector energetic modern și competitiv.
Prin implementarea acestui proiect, Consiliul Județean Prahova demonstrează că susține o abordare modernă și sustenabilă în ceea ce privește gestionarea resurselor energetice. Investițiile în energie solară nu doar că reduc impactul asupra mediului, dar creează un cadru favorabil pentru dezvoltarea durabilă a județului și pentru bunăstarea cetățenilor.
Finanțat prin Fondul pentru Modernizare

-
Exclusivacum 5 zilePolițiștii de penitenciare, în stare de alertă: FSANP declara război bugetar Guvernului, amenințând cu mobilizare națională
-
Exclusivacum 3 zileBoldești-Scăeni: Raiul nepotismului și groapa de gunoi a meritocrației! Funcțiile, recompensă supremă pentru abuzuri!
-
Exclusivacum 2 zileBoldești-Scăeni: Nu e pamflet, e Raport Oficial! Primăria iși semnează singură condamnarea la ridicol!
-
Exclusivacum 4 zileAusteritatea lovește intr-un sistem muribund: Pușcăriile, bomba cu ceas a României!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, rețeaua desconspirată: De la „dosare sterse” la „chei franceze” fabricate! Panică și răzbunare în imperiul „Portocală”
-
Exclusivacum 3 zilePensiile militare, fantoma care bântuie justiția socială: Cum ne distrag de la putregaiul penitenciarelor!
-
Exclusivacum 2 zileCazul „White Tower & City Gate”: Justiția joacă șotron, iar „Il Capo” își etalează bolizii. O farsă pe banii fraierilor!
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, serialul prescripției: „Poligonul” imobiliar joacă șotron în Camera Preliminară, iar legea numără pașii. Mega-țeapa White Tower & City Gate



