Actualitate
GÂNDUL LIVE. Alexandru Deaconu, consilier ALDE în Sectorul 1: Guvernul a prezentat în documente idei bombastice ca și când ar fi ideile dânșilor! Trebuie să testăm de COVID-19 mai mult – VIDEO
Consilierul ALDE din Sectorul 1 al Capitalei Alexandru Deaconu discută la GÂNDUL LIVE despre planul de relansare economică prezentat de Guvernul Orban în cursul săptămânii trecute, dar și despre condițiile în care ar putea fi redeschise școlile în toamnă, precum și despre nevoia de testare pentru COVID-19 în România.
Consilierul punctează faptul că proiectul de lege referitor la situațiile de risc epidemiologic și biologic a venit „puțin cam târziu”, dar și faptul că ar conține măsuri economice asemănătoare cu cele propuse de ALDE încă de la începutul lunii martie.
„Parlamentul nostru este întrebat in extremis de probleme privitoare la siguranța cetățenilor”
„Mi se pare că această ordonanță a venit puțin ca târziu, putea veni mult mai devreme și puteam avea o situație mult mai clară legată de carantină și izolare. Sigur, modificările vor veni în Parlament. Mi se pare așa – că Parlamentul nostru este întrebat in extremis de probleme privitoare la siguranța cetățenilor. Mi se pare că Guvernul ajunge la Parlament în ultimul moment. Și așteaptă o soluție salvatoare”, explică Alexandru Deaconul la GÂNDUL LIVE.
Cum ar amenda ALDE proiectul de lege referitor la carantină și izolare
„În primul rând să îl și vedem. Din punctul nostru de vedere, un asemenea proiect trebuia să stea măcar câteva zile în dezbatere publică astfel încât toată lumea să poată lua contact cu tot ceea ce scrie într-un asemenea proiect pentru că ne privește pe toți, nu doar pe membrii Guvernului. După care, sigur, există procedurile parlamentare, acolo trebuie să existe o dezbatere, partidele să vină cu propuneri pentru respectivul proiect. De când este acest Guvern instalat nu a discutat absolut deloc cu partidele politicie, toate conbsultările care au fost și la Palatul Cotroceni și cu Guvernul nu au dus la niciun rezultat, ba mai mult decât atât, soluții pe care partidele le-au dat, ALDE inclusiv, economice, sunt aplicate acum, după luni de zile, le pun în niște documente bombastice ca fiind ideile dânșilor”, acuză consilierul.
De ce nu mai respectă românii măsurile de prevenire
„Este și o chestiune de conștiință, însă autoritățile trebuie să își facă datoria. Trebuie să veghem cu foarte mare atenție asupra acestei chestiuni deoarece, după luni de zile de lockdown…, pe urmă unii dintre ei au stat și în izolare, venind vara, venind căldura… Aveam semnale că odată cu 30 de grade Celsius COVID va dispărea. Știți cum sunt oamenii. Aici autoritățile au un rol foarte important și trebuie să și-l exercite nemijlocit și instantaneu”, mai explică acesta.
Mai are autoritatea statului „priză” la public?
„Înainte eram mai ascultători (n.r. când era armata pe străzi), era și o stare de urgență, la momentul respectiv. Erau foarte multe semnale din acestea negative, și atunci oamenii s-au speriat. A fost reacția sperieturii și mai puțin a soluțiilor găsite de Guvern la momentul respectiv. Cred, însă, că oamenii pot înțelege în continuare, doar că statul trebuie să fie foarte ferm, nu să intervenim după ce s-a întâmplat evenimentul, după ce în presă au apărut anumite filmări. Exemplul personal al Guvernului… am văzut câte adunări publice, neconforme cu legea din acest moment, au fost făcute de către dânșii. Atunci ce pretenții poți să ai asupra unui om care a fost la mare și a făcut hora în mijlocul străzii?”, punctează invitatul Emmei Zeicescu la GÂNDUL LIVE.
Relansarea economică – „Reclădim România”
„Acest program de relansare economică este absolut bombastic. Din punctul ALDE de vedere, noi am lansat idei pe zona economică încă din luna martie, de la începutul acestei pandemii, nu neapărat că trebuia aplicate chiar așa, dar trebuiau luate în vedere iar Guvernul să analizeze tot ce are pe masă la momentul respectiv. Măsurile vin foarte târziu – deja mediul de afaceri, în anumite părți ale lui, sângerează abundent. Nu știm dacă vom putea opri această hemoragie. Un plan pe 10 ani nu cred că este o măsură prea bună. Trebuie să ne gândim ce facem acum, ce se întâmplă cu industria HoReCa care este în moarte clinică. Puteți întreba orice antrepenor din această industrie cât de greu le este în această perioadă. Ne gândim vai, dar ce se întâmplă în Grecia – grecii sunt foarte în regulă, mai puțin cu închiderea acelor granițe care ține strict de niște proceduri de testare”, mai explică Alexandru Deaconu.
Abordartea greceasă – închiderea mai multor puncte de frontieră
„Veți vedea că săptămâna viitoare vor deschide și celelalte granițe. Eu sunt sigur că a fost do0ar o chestiune de testare și atâta tot. Nu au știut să aplice procedura respectivă. Nimeni nu este perfect. Însă România… domnul Oban de îndemna să ne facem vacanțele în țara. Cum să facem asta? Nu există procedură pentru deschiderea restaurantelor. Cum se poate face turism în felul ăsta când noi nu avem un plan cap-coadă? Mulți dintre antreprenori nici nu vor să deschidă anul acesta de frica pierderilor enorme. Nu poate fi vorba de profit în aceste condiții. Și vedem că, totuși atunci când se deschid, nu sunt respectate regulile din diverse motive”, punctează consilierul.
10 miliarde de euro – planul de relansare economică – „O cifră care pare scoasă din burtă”
„Este o cifră care pare cumva scoasă din burtă. Nu văd fundament pentru această cifră și, având în vedere că sunt economist la bază, lăsați-mă să mă îndoiesc puțin de fundamentul din spatele acestei cifre. Nimeni nu este veșnic. Și dacă acest Guvern nu este în stare să mărească alocațiile copiilor și așa mai departe, poate că ar trebui să ne gândim de două ori atunci când ne vin pe masă cu un plan pe 10 ani de zile, investiții absolut bombastice, 300 de kilometri de autostradă pe an. Îmi doresc foarte tare ca așa ceva să fie realizabil în țara mea, dar am semne de întrebare serioase”, mai explică acesta.
Se vor redeschide școlile din toamnă?
„Este greu de spus. Guvernul nu ne dă un răspuns clar nici pentru deschiderea școlilor. Am văzut că autoritățile locale au încercat să ia măsuri astfel încât să se poată începe măcar grădinițele pentru vară și așa mai departe. Au fost tot felul de proceduri îngreunate de DSP care nu au dat avize pentru dezinfecție și așa mai departe. Tot spre Guvern trebuie să ne uităm. Până la urmă, aceste ordonanțe tot dispre Guvern trebuie să vină. Ne este foarte greu să spunem la acest moment. Ați văzut evoluția pandemiei – este foarte ciclică și nu ne putem da seama ce se întâmplă mâine. Am avut 400 de infectări, ieri am avut 250… Părerea mea este că aici trebuie să apăsăm piciorul pe accelerație pentru testare. Testarea ne poate da o imagine clară a situației de moment în care ne aflăm. Tocmai de aceea este nevoie de implicarea tuturor. Asta va duce la deshciderea sau nedeschiderea școlilor în această toamnă”, punctează Alexandru Deaconu la GÂNDUL LIVE.
Creșterea cazurilor de infectare – o îngrijorare ALDE?
„Da, este foarte posibil ca valul doi să fie acesta. Nu avem toate datele pe masă. Fie aceste date au fost ascunse, fie nu le-au știut nici autoritățile, și atunci este greu să îți dai cu părerea. La începutul pandemiei știam că nu este bine să folosim spirtul, că vor veni 30 de grade și vom scăpa de pandemie și alte lucruri. Nu s-a întâmplat așa. Ba din contră. Mie îmi este teamă că aceste 400 de îmbolnăviri ca nu cumva să fie cu mult mai multe în realitate. Tocmai de aceea îmi doresc să văd un număr serios al testărilor. În celelalte țări – țări mult mai puțin numeric decât este România, la numărul populației, și fac testări de 5-6 ori mai mult decât în România. Cu siguranță autoritățile ar avea o idee mai clară a ceea ce se întâmplă, știind exact numărul infectărilor”, conchide conslierul ALDE.
Actualitate
Viteza, noua armă strategică: Generalul Saltzman impune „soluția de 80%” în Space Force
Într-o mișcare ce semnalează o ruptură radicală de birocrația tradițională a achizițiilor militare, Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a lansat un apel ferm către forțele sale pentru adoptarea unei dezvoltări incrementale. Mesajul este clar: Space Force trebuie să prioritizeze livrarea rapidă a „capabilităților minime viabile”, abandonând căutarea utopică a sistemului perfect în favoarea unor soluții imediate și funcționale. Deși autoritatea formală asupra bugetelor rezidă în ramura civilă a Departamentului Forțelor Aeriene, influența lui Saltzman ca lider de serviciu trasează noua direcție strategică pentru „Guardians”.
Imperfecțiunea calculată: Mai bine azi decât prea târziu
În cea mai recentă notă de comandă, datată 24 aprilie 2026, Generalul Saltzman a subliniat că întreaga arhitectură de apărare a SUA trece la un „regim de război”. În acest nou context, perfecționismul devine un inamic al eficienței. „O soluție de 80% aflată astăzi în mâinile luptătorilor este infinit mai valoroasă decât o soluție de 100% care sosește prea târziu”, a declarat Saltzman. Această filosofie transformă eșecurile tehnologice controlate din „erori” în „lecții necesare”, argumentând că asumarea unor riscuri calculate în faza de producție reduce, în final, riscul operațional pe câmpul de luptă.
Războiul împotriva „derapajului cerințelor”
Esența noii strategii constă într-o colaborare strânsă între cei care proiectează sistemele și cei care le operează. Saltzman cere eliminarea fenomenului de „requirements creep” – adăugarea continuă de noi cerințe tehnice care amână lansarea unui produs. În loc să aștepte îndeplinirea tuturor specificațiilor ideale, unitățile operaționale trebuie să accepte produse parțiale, dar utile, care vor fi îmbunătățite ulterior prin iterații succesive. Este o schimbare de mentalitate care impune un sentiment de urgență absolută în fața amenințărilor în continuă evoluție.
O forță de achiziții record pentru un buget de 33 de miliarde
Space Force deține în prezent cea mai mare concentrație de specialiști în achiziții dintre toate ramurile armatei americane, raportat la numărul total de personal. Cu un buget de aproape 33 de miliarde de dolari planificat pentru acest an, serviciul este poziționat să devină un motor al inovației rapide. Totuși, Saltzman avertizează că procesele care au funcționat în trecut nu mai sunt adecvate pentru viitor. Trecerea de la vechea paradigmă, unde operatorii refuzau orice sistem care nu era „perfect” de teamă că nu vor mai primi actualizări, la un model de dezvoltare continuă, este esențială pentru a menține supremația în spațiul cosmic.
Actualitate
Avanpostul Lunii: Space Force lansează „Garda de Coastă” a spațiului cislunar
Pe măsură ce ambițiile omenirii se extind dincolo de orbita terestră, Space Force își redefinește misiunea. Statele Unite fac un pas decisiv către securizarea coridorului dintre Pământ și Lună, înființând o structură dedicată care să pregătească terenul pentru viitoarea bază lunară permanentă.
Într-o mișcare strategică menită să consolideze dominația spațială americană, Space Force anunță crearea unui grup de lucru specializat în achiziții și coordonare pentru spațiul cislunar. Noua structură, denumită Biroul de Coordonare Cislunară, va reuni ingineri și manageri de program pentru a trasa „foile de parcurs” necesare tehnologiilor de mâine. Obiectivul este clar: susținerea logistică și defensivă a planului NASA de a stabili o prezență umană constantă pe Lună până în 2030.
Obiectivul 2030: O prezență americană permanentă dincolo de orbita terestră
Decizia de a extinde aria de operare a Space Force vine ca un răspuns direct la directivele strategice care vizează supremația spațială. Generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale, a subliniat că forțele americane vor urma interesele naționale oriunde se vor extinde acestea. „Dacă interesele noastre ajung la o bază lunară, Space Force trebuie să se asigure că drumul până acolo este sigur, că baza este protejată odată stabilită și că întreaga operațiune este sustenabilă”, a declarat acesta.
Noua unitate va fi condusă de Jamie Stearns, un expert provenit din cadrul Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL). Prima misiune a acestui birou va fi cartografierea tuturor entităților guvernamentale implicate — de la DARPA și serviciile de informații, până la partenerul principal, NASA — pentru a crea un front unit în cucerirea noii frontiere.
Provocările „matematicii diferite”: Securitate și comunicații în vidul dintre lumi
Navigarea și supravegherea în spațiul cislunar (zona imensă dintre orbita Pământului și cea a Lunii) nu sunt doar o extensie a activităților actuale, ci reprezintă o provocare fizică și tehnologică complet nouă. Generalul Saltzman a avertizat că „matematica este diferită” la aceste distanțe, fiind necesare instrumente noi pentru monitorizarea domeniului spațial.
Comunicațiile reprezintă un alt punct critic: acestea trebuie să fie continue, să aibă o latență scăzută și să fie securizate pentru a proteja echipajele umane. Dincolo de tehnologie, logistica de la sol va trebui să sufere transformări radicale. Menținerea unei baze lunare va forța infrastructura de lansare actuală să funcționeze la un „ritm operațional” fără precedent, necesitând o gestionare mult mai riguroasă a consumabilelor și a siguranței publice la Cape Canaveral și Kennedy Space Center.
„Oracle Prime”: Prima santinelă americană plasată în punct strategic
În timp ce structurile birocratice se organizează, Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL) pregătește deja „mușchiul” tehnologic. Anul viitor va fi lansat Oracle Prime, un satelit experimental revoluționar, conceput special pentru a opera în punctul Lagrange L1 — o zonă de echilibru gravitațional situată la aproximativ 326.000 de kilometri altitudine, direct între Pământ și Lună.
Misiunea este una de pionierat: Oracle va încerca să detecteze, fără ajutor de la sol, resturi orbitale și sateliți activi care sunt aproape invizibili din cauza distanțelor enorme. În prezent, în acea regiune funcționează deja aproximativ 10 sateliți, inclusiv releul de comunicații chinezesc Queqiao-2, care susține propriile ambiții lunare ale Beijingului. Oracle va funcționa ca un avanpost de monitorizare, învățând forțele americane cum să „supravegheze cartierul” din jurul Lunii.
Parteneriatul public-privat și drumul spre Artemis
Efortul militar nu este unul izolat. Space Force mizează masiv pe colaborarea cu sectorul privat pentru a dezvolta rapid noi capacități. Companii precum Advanced Space, care operează deja pentru NASA microsatelitul CAPSTONE, sunt implicate direct în construcția și operarea noilor platforme de supraveghere.
Această mobilizare generală vine într-un moment de succes pentru programul Artemis. Recent, misiunea Artemis II a finalizat cu succes un zbor cu echipaj uman în jurul Lunii, marcând prima etapă a revenirii americanilor pe suprafața lunară, programată pentru anul 2028. Prin crearea acestui nou grup de lucru, Space Force se asigură că, odată ce astronauții vor păși din nou pe solul lunar, vor avea deasupra lor o „umbrelă” de securitate și suport logistic gata să susțină o prezență umană permanentă.
Actualitate
REVOLTA DIN SILICON VALLEY: Justiția americană îngheață ordinul Casei Albe prin care Anthropic a fost declarată risc de securitate națională
Dovezile sugerează o „represiune ilegală”
Într-o lovitură juridică majoră aplicată politicilor tehnologice ale actualei administrații, judecătoarea federală Rita Lin a emis joi o injoncțiune preliminară de amploare în favoarea companiei Anthropic. Decizia suspendă eforturile guvernului de a pune pe lista neagră firma de inteligență artificială, marcând un punct de cotitură în conflictul dintre gigantul tech și aparatul birocratic federal.
În ordinul său de 48 de pagini, judecătoarea Lin a afirmat categoric că justificarea guvernului pentru desemnarea Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” pare a fi doar o fațadă. „Dosarul sugerează puternic că motivele invocate… au fost pretextuale și că motivul real a fost o represiune ilegală”, a scris Lin, subliniind că Anthropic are șanse mari de reușită în procesul intentat statului.
Un conflict între clauze și comenzi executive
Tensiunile dintre Anthropic și Casa Albă au atins punctul critic după ce compania a refuzat să accepte noi termeni contractuali care ar fi permis armatei „orice utilizare legală” a inteligenței artificiale Claude. Anthropic s-a opus, invocând motive de siguranță și principii etice.
Reacția administrației a fost imediată. Pe 27 februarie, președintele Donald Trump a ordonat agențiilor federale, prin intermediul rețelei Truth Social, să „ÎNCETEZE IMEDIAT” orice utilizare a tehnologiei Anthropic. Mesajul a fost dublat de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că niciun partener al armatei americane nu mai poate desfășura activități comerciale cu firma de IA. Până la începutul lunii martie, aceste directive au fost transformate în acte oficiale, vizând compania atât la nivelul Pentagonului, cât și la nivelul întregului guvern federal.
Sfidarea Pentagonului și disputa jurisdicțională
Victoria juridică a celor de la Anthropic ar putea fi însă complicată de un conflict de jurisdicție. La scurt timp după decizia din California, Emil Michael, responsabilul pentru tehnologie al Pentagonului, a contestat validitatea injoncțiunii, susținând că aceasta conține „erori factuale” și că interdicția rămâne în vigoare sub alte coduri federale care nu s-ar afla sub autoritatea judecătoarei Lin.
Deși Anthropic s-a declarat mulțumită de intervenția rapidă a instanței din California, reprezentanții companiei au admis că încă așteaptă o decizie de la Curtea de Apel din D.C. Experții legali sunt împărțiți: unii consideră că ordinul judecătoarei Lin protejează compania de toate departamentele guvernamentale, în timp ce alții cred că este nevoie de o victorie separată la Washington pentru a anula complet ordinele administrației.
Numărătoarea inversă de șapte zile
În ciuda deciziei favorabile, drumul Anthropic rămâne presărat cu obstacole. Judecătoarea Lin a impus o suspendare de șapte zile asupra propriului ordin, o procedură standard care oferă guvernului timp pentru a contesta decizia sau pentru a solicita intervenția unei instanțe superioare.
Dacă procesul va ajunge la Curtea de Apel pentru al Nouălea Circuit, analiștii anticipează o bătălie dificilă pentru guvern. Între timp, mizele financiare și reputaționale cresc. Pe măsură ce disputa juridică se poate prelungi pe parcursul mai multor ani, statul american riscă să fie găsit responsabil pentru încălcarea contractelor și să plătească despăgubiri colosale dacă instanțele vor decide că eticheta de „risc de securitate” a fost, într-adevăr, un instrument de răzbunare politică.
-
Exclusivacum 3 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 21 de oreFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 2 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 4 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 21 de oreMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zileSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
-
Featuredacum 21 de oreLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță
-
Exclusivacum 21 de oreSLATINA, ORAȘUL UNDE POLIȚIA SE JOACĂ DE-A PUZLE-UL: CUM SĂ FACI VARZĂ SIGURANȚA CETĂȚEANULUI SUB COMANDA LUI „SHERIFF” DE MEZZO



