Actualitate
ATITUDINE. Cum a fost regizorul Andrei Șerban ”alungat” din SUA + motivul demisiei de la Universitatea Columbia: ”Corectitudinea politică este un fel de icter galben al Americii”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Andrei Șerban rămâne fidel unui principiu pe care l-a făcut public, cu mai multă vreme în urmă, considerând că regizorul este ”un fel de locțiitor al lui Dumnezeu în creație”. Și, firește, întreaga sa activitate artistică a gravitat în jurul acestui incitant principiu de viață, încă din clasa a VII-a, atunci când a regizat ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, sau clasa XI-a – când a pus în scenă ”Năpasta” și a interpretat rolul lui Ion Nebunul.
Efervescent și vizionar, Andrei Șerban a fost supranumit – în acea perioadă a începuturilor artistice – ”copilul teatrului românesc”. Tatăl său ar fi dorit ca Andrei să urmeze Literele sau Filozofia, însă pasiunea și-a spus cuvântul. A fost admis la Institutul de Teatru și Cinematografie din București, inițial alegând secția ”Actorie”. Profesorii săi, Ion Finteșteanu și Sanda Manu, au avut ”ochi” și pentru ”talentul din spatele talentului”, am putea spune, așa că l-au îndrumat pe Andrei Șerban către ”Regie”. Iar tânărul student i-a ascultat.
Așa se face că viitorul mare regizor a absolvit – în anul 1968 – Institutul de Teatru și Cinematografie din București, secția Regie, la clasa Radu Penciulescu. Din acel moment, cariera sa a cunoscut o pantă ascendentă permanentă, iar Andrei Șerban s-a poziționat – prin tot ceea ce a realizat, de-a lungul timpului, și prin numeroasele premii obținute – în compania selectă a marilor regizori ai lumii.
Andrei Șerban: ”Teatrul este un loc unde venim ca să ne vedem în oglindă aşa cum suntem…”
Andrei Șerban a oferit o definiție perfectă a teatrului, anume aceea că devine locul unde oamenii se pot vedea în oglindă, exact așa cum sunt ei. Este vorba despre viața fiecăruia, reflectată pe scenă de actorii care pot atinge ”esențialul” și oferă ”claritate” atunci când subiectul delicat ”noi înșine” este adus în discuție.
„Teatrul este un loc unde noi, oamenii, venim ca să ne vedem în oglindă aşa cum suntem, nu cum am vrea să fim. Să vedem propria noastră viaţă, reflectată pe scenă de către actori într-un mod mai esenţial şi mai clar decât ce putem vedea noi înşine despre noi”, afirmă Andrei Şerban.
Dar, pe lângă activitatea artistică desfășurată la superlativ, Andrei Șerban a fost și este un dascăl, iar CV-ul său vorbește de la sine despre universitățile de prestigiu care l-au primit cu brațele deschise pentru a împărtăși studenților experiența sa formidabilă – Yale School of Drama, Harvard University, Le Conservatoire de Paris, Stockholm Dramatic School, Theatre School of Tokyo, University of California din San Diego, Pittsburgh Theatre Institute and San Francisco State University, Carnegie-Mellon, Sarah Lawrence, A.R.T. Institute for Advanced Theatre Training Director al Oscar Hammerstein Centre for the Performing Arts at Columbia University – New York – sau Paris Conservatoire d”Art Dramatique.

”Andrei Șerban, alungat din America!”
După 27 de ani în care le-a oferit studenților puncte de reper extraordinare care aveau la bază propria experiență artistică, Andrei Șerban a decis să demisioneze de la Universitatea Columbia, iar motivele care au dus la această neașteptată ”ruptură” au fost devoalate de regizor, la sfârșitul anului trecut, în emisiunea ”Profesioniștii”, moderată de Eugenia Vodă la TVR.
După această emisiune, ceea ce a spus Andrei Șerban a fost preluat de presa de peste Ocean, iar foarte multe publicații au titrat: ”Andrei Șerban, alungat din America!”
”Puteam să fiu profesor la Columbia 100 de ani. Nu mă dădea nimeni afară. Aveam o statură de profesor emerit, pe viață ești considerat un profesor de excepție pentru că ai avut rezultate extraordinare în învățământ și în cariera ta și poți fi acolo titular pe viață. În epoca Trump, dreapta e foarte radicală, stânga e foarte radicală. Universiățile, în America, sunt – de obicei – de stânga. Columbia (n.red. – universitatea) este un fel de socialism care merge spre comunism. Spre o nouă formă de comunism. Nu exagerez… ”
Andrei Șerban
A fost o decizie-șoc luată de regizor, însă această decizie a avut ca ”fundație” temeinică însăși viața și principiile pe care și le-a asumat Andrei Șerban. Iar atunci când s-a văzut pus în fața încălcării acestor principii de viață, regizorul a preferat demisia, nu compromisul. Andrei Șerban consideră că sintagma politically correct s-a transformat într-un ”icter galben al Americii”, iar experiența pe care a trăit-o, la un moment dat, l-a determinat să creadă că se află, din nou, ”în comunism”.
”Corectitudinea politică este un fel de icter galben al Americii. Am fost chemaţi noi, profesorii de la Şcoala de Actorie, în care eu eram şeful Şcolii de Actorie, şi ni s-a spus că trebuie să facem o comisie în care să angajăm un profesor nou, pentru că cineva se pensionase şi rămânea un loc liber. (…) Ne-a spus decăneasa Şcolii de Artă că suntem prea mulţi profesori de culoare albi, prea mulţi profesori bărbaţi, heterosexuali şi este de dorit să luăm un nou cadru didactic, de preferinţă o femeie de culoare, care dacă este gay e foarte bine iar dacă este un bărbat de preferinţă să fie portorican sau de culoare”
Andrei Șerban
«Sigur nu poate fi cineva cum eşti tu, Andrei», mi s-a spus, «un bărbat care a fost căsătorit, care eşti heterosexual şi care ai copii»“, a povestit Andrei Şerban explicând faptul că ”s-a adeverit că cineva care era foarte, foarte bun, nu a fost luat şi a fost luat altcineva, care era o persoană gay, de culoare. Ăsta a fost deja un punct în care am simţit că iau o decizie contra voinţei mele şi că sunt necinstiti şi că eu sunt şeful comisiei şi că eu accept ceva pentru ca mi se spune, pentru că mi se ordonă. Mă simţeam iar în comunism”, spune regizorul Andrei Șerban.

”Eu sunt necinstit faţă de mine însumi dacă fac asta. Mi-am oferit demisia şi am plecat”
Andrei Șerban a povestit, de altfel – fără rețineri, fără a apăsa pe o ”pedală” emoțională, ci doar insistând asupra capacității sale de a discerne și de a ”citi” un actor -, și întâmplarea care l-a determinat să demisioneze de la Universitatea Columbia.
Un băiat transsexual s-a prezentat, în timpul audițiilor, în fața lui Andrei Șerban, spunându-i acestuia că a pregătit ”monologul Julietei” din piesa ”Romeo și Julieta”. Iar reputatul regizor și profesor român, pornind de la premisa că ”Julieta, o fată de 14 ani, este puritatea întrichipată”, mărturisește că nu l-a putut ”vedea” pe respectivul transsexual în acel rol. L-a întrebat dacă nu ar dori să interpreteze un alt rol, iar acesta s-a simțit… lezat.
”Ei bine, într-o audiţie vine un transsexual, un băiat care s-a transformat, a decis să fie ea. Şi-i spun – ce ai pregătit. Am pregătit monologul Julietei. Monologul Julietei, în monologul Julietei este Julieta care este o fată de 14 ani, puritatea întruchipată, care este absolut imposibil pentru mine să cred că acest băiat care a devenit fată acum poate să fie Julieta. Putea să încerce alte scene, alte roluri … şi i-am spus – altceva nu vrei decât Julieta?”
Andrei Șerban
Andrei Șerban consideră că a luat decizia de a demisiona de la Universitatea Columbia pentru că nu a putut fi ”necinstit” cu el însuși. Regretat de studenți, regizorul spune că – deși blamat de alți membri ai comisiei respective – nu ar fi putut lucra niciodată cu acel ”băiat care a devenit fată ca Julieta”.
Și, bineînțeles, atitudinea sa nu face altceva decât să ridice semne de întrebare firești tocmai în legătură cu sintagma politically correct, cea care pune în plan secund profesionalismul și nu face altceva decât să ”argumenteze” o tristă imagine de ansamblu.
”Zice – nu, vă deranjează? Imediat s-a simţit că este … Nu mă deranjează, zic, dar nu ştiu cum pot să cred că poţi să fii Julieta. Zice, «pot să încep monologul?». Zic, «evident că da». L-a încercat, a făcut, după care restul comisiei, care era lângă mine după ce el a ieşit, au început să mă blameze de ce nu pot eu să cred că el poate să fie Julieta. Pentru că nu pot să cred, nu pot să cred că el poate fi Julieta şi nu pot să cred că dacă el vine student la Columbia eu voi putea să lucrez cu acest băiat care a devenit fată trei ani de zile ca Julieta, nu pot, eu sunt necinstit faţă de mine însumi dacă fac asta. Mi-am oferit demisia şi am plecat. Mi-a părut rău pentru că toţi studenţii au lăcrimat, studenţi pe care îi aveam de doi ani de zile“, a mai spus Andrei Şerban în timpul emisiunii ”Profesioniştii” de la TVR.
Andrei Șerban, trei titluri de Doctor Honoris Causa
Andrei Șerban a fost recompensat cu numeroase premii distincții, de-a lungul impresionantei sale cariere, printre acestea putând fi menționate Premiul Best Performance (cu piesa „Șeful sectorului suflete”, scrisă de Alexandru Mirodan, cu ocazia Festivalului Internațional Studențesc de la Zagreb – în 1965), Obie Awards ori Tony Award. A obținut Premii la Festivalurile de la Avignon, Shiraz și Belgrad, în anul 1977 a fost nominalizat la premiile „Tony” pentru spectacolul „Livada cu Vișini”, după textul lui Anton Cehov, și cu Meryl Streep, în rolul „Duniașa”, iar în 1999 a fost laureat cu premiul Societății Regizorilor de Teatru și Coreografilor „George Abbott”, pentru impactul major avut în teatru în ultimii 20 de ani.
„Fiecare trăim zilnic un paradox: idealuri pe de o parte, ajustări şi compromisuri pe de altă parte. Noi azi ne tragem de şireturi cu Dumnezeu, Hamlet însă nu îndrăznea să se bată pe umăr cu Tatăl Său”
Andrei Șerban
În decembrie 2008, Andrei Șerban a primit Ordinul Steaua României în Grad de Mare Cruce, la Paris, distincția fiindu-i înmânată cu ocazia prezentării spectacolului „Spovedanie la Tanacu” în capitala Franței. Tototdată, a fost onorat cu trei titluri de Doctor Honoris Causa, printre acestea aflându-se cel acordat de Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași (26 octombrie 2012) și cel al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
”În timpul izolării impuse mi-am dat seama că nu doar noi, cei care îl practicăm, avem nevoie de teatru, ci şi invers. El are nevoie să-l servim cu o energie care depăşeşte obişnuinţa, cu o altă atitudine decât aceea care ne împinge să-l alegem din motive personale, pentru că suntem nefericiţi în viaţă, în timp ce pe scenă ne simţim mai bine, sau din dorinţa de a ne perfecţiona pentru a fi apreciaţi, pentru a obţine glorie şi o situaţie avantajoasă. Cum am putea să devenim disponibili pentru a servi arta mai mult decât pe noi înşine?”, spune Andrei Șerban, potrivit agenda.liternet.ro.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
Actualitate
DIA publică un cadru de analiză pentru evaluarea „voinței de a lupta”
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
-
Exclusivacum 3 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 4 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 4 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum o zi„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 4 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 3 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 3 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României



