Actualitate
COVID-19: Au fost confirmate 27.746 de cazuri de persoane infectate, din care 20.433 au fost vindecate
BULETIN DE PRESĂ
2 iulie 2020, ora 13.00
Până astăzi, 2 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 27.746 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 20.433 au fost externate, dintre care 19.363 pacienți vindecați și 1.070 pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.
Menționăm că numărul de pacienți asimptomatici a suferit modificări față de ziua anterioară ca urmare a actualizării datelor de către unitățile sanitare, în ultimele 24 de ore.
Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:
Nr. crt.
Județ
Număr de cazuri confirmate
1.
Alba
455
2.
Arad
706
3.
Argeș
872
4.
Bacău
650
5.
Bihor
673
6.
Bistrița-Năsăud
544
7.
Botoșani
1.027
8.
Brașov
1.553
9.
Brăila
226
10.
Buzău
613
11.
Caraș-Severin
116
12.
Călărași
177
13.
Cluj
687
14.
Constanța
458
15.
Covasna
288
16.
Dâmbovița
580
17.
Dolj
304
18.
Galați
937
19.
Giurgiu
269
20.
Gorj
241
21.
Harghita
324
22.
Hunedoara
663
23.
Ialomița
436
24.
Iași
999
25.
Ilfov
752
26.
Maramureș
203
27.
Mehedinți
193
28.
Mureș
745
29.
Neamț
970
30.
Olt
249
31.
Prahova
472
32.
Satu Mare
77
33.
Sălaj
119
34.
Sibiu
660
35.
Suceava
4.046
36.
Teleorman
163
37.
Timiș
527
38.
Tulcea
183
39.
Vaslui
187
40.
Vâlcea
53
41.
Vrancea
1.078
42.
Mun. București
3.238
43.
–
33
TOTAL
27.746
Până astăzi, 1.687 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 01.07.2020 (10:00) – 02.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 20 decese (11 bărbați și 9 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Buzău, Dâmbovița, Giurgiu, Mehedinți, Prahova, Suceava și Vaslui.
Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 1 deces la categoria de vârstă 50-59 ani, 8 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 4 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 5 decese la persoane de peste 80 de ani.
Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 450 de noi cazuri de îmbolnăvire.
La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 787 de persoane. Alte 59.414 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 735.221 de teste.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 484 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.276 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 345 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 135.850 de lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 3 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.
Totodată, în data de 1 iulie a.c., 66 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.795 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franța, 2.075 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 115 cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 7 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.
Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.
Alte decizii, precum și alte date de interes, vor fi aduse la cunoștința publicului în cel mai scurt timp.
În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:
Până la data de 1 iulie 2020, au fost raportate 1 561 230 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.
ŢARA
CAZURI CONFIRMATE
DECEDAȚI
VINDECAŢI*
Regatul Unit
312.654 (+689)
43.730 (+155)
1.372 (+2)
Spania
249.271 (+301)
28.355 (+9)
150.376 –
Italia
240.578 (+142)
34.767 (+23)
190.717 (+469)
Franţa
164.802 (+541)
29.843 (+30)
76.674 (+275)
Germania
194.725 (+466)
8.985 (+12)
179.100 (+1.000)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)
SITUAȚIE GLOBALĂ LA 1 IULIE 2020
CAZURI CONFIRMATE
DECEDAȚI
VINDECAȚI*
10.446.353 (+173.352)
511.037 (+5.742)
5.480.394 (+143.398)
* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 30 iunie – 1 iulie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
Actualitate
Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill
Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.
Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii
Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.
Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.
Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor
Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.
Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.
Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării
Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.
Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.
Tactica maximalistă și realitatea industriei
Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.
Actualitate
Bătălia pentru Orbită: Statele Unite alocă resurse gigantice pentru „Domul de Aur” în bugetul anului 2027
Solicitarea bugetară a Forțelor Spațiale americane pentru anul fiscal 2027 marchează o accelerare fără precedent a investițiilor militare, punând bazele tehnologice și financiare pentru ambițiosul proiect „Golden Dome” (Domul de Aur). Această inițiativă de apărare antirachetă a administrației Trump devine motorul principal al cheltuielilor, vizând transformarea spațiului într-o barieră impenetrabilă prin sisteme avansate de monitorizare și rețele de date de ultimă generație.
Miliarde pentru „Ochii” de pe Orbită: Revoluția detectării timpurii
Forțele Spațiale propun o sumă colosală de 6,4 miliarde de dolari pentru cercetarea și dezvoltarea celor trei piloni ai avertizării timpurii: constelația de ultimă generație Next-Gen OPIR, sistemul rezilient MWT-MEO (orbită terestră medie) și stratul de urmărire în orbită joasă (LEO) gestionat de Space Development Agency (SDA).
O schimbare strategică majoră este realinierea acestor programe sub o nouă structură de comandă unificată. Deși finanțarea totală crește, documentele bugetare indică și decizii drastice: proiectul Northrop Grumman pentru doi sateliți polari a fost redus la zero în planificarea actuală, în timp ce programul MWT-MEO primește un impuls masiv, cu o solicitare de 1,4 miliarde de dolari, dublu față de anul precedent. Primele lansări pentru noua rețea de 30 de sateliți sunt deja programate pentru începutul anului 2027.
Țintele în mișcare nu mai au scăpare: Tehnologia GMTI și AMTI rescrie regulile jocului
Un capitol esențial al noului buget este dedicat capacității de a urmări din spațiu țintele aflate în mișcare, fie că sunt la sol (GMTI), fie în aer (AMTI). Deși detaliile tehnice rămân sub sigiliul clasificării, cifrele vorbesc de la sine despre importanța acestor „radare orbitale”.
Pentru monitorizarea țintelor aeriene (AMTI), solicitarea bugetară explodează cu peste 7 miliarde de dolari, fonduri direcționate către achiziții prin mecanisme de reconciliere financiară. Această infuzie masivă de capital sugerează că Pentagonul dorește implementarea rapidă a unei capacități de supraveghere globală care să elimine orice „unghi mort” în fața amenințărilor hipersonice sau a aviației stealth inamice.
Internetul Războiului: SDN și arhitectura „coloanei vertebrale” a comunicațiilor
În centrul conceptului „Domul de Aur” se află nevoia unei transmisii de date ultrarapide între senzori și sistemele de armament. Forțele Spațiale solicită pentru prima dată 1,48 miliarde de dolari pentru Space Data Network (SDN), o rețea hibridă militar-comercială menită să asigure fluxul informațional în orice condiții de conflict.
Dezbaterea strategică actuală se concentrează pe integrarea proiectului anterior MILNET (operat de SpaceX) ca o „coloană vertebrală” de comunicații în orbită joasă. Această rețea ar urma să includă mai mulți furnizori comerciali, creând un sistem de tip „mesh” care să reziste atacurilor cibernetice sau fizice, asigurând că datele de interceptare ajung la destinație în milisecunde.
Enigma din umbră: Fonduri record pentru activități speciale și interceptori secreți
Cea mai misterioasă secțiune a bugetului pentru 2027 este saltul spectaculos de la 712 milioane la 2 miliarde de dolari pentru „Activități Spațiale Speciale”. Experții din industrie speculează că acest „cont colector” ascunde finanțarea pentru prototipurile de interceptori spațiali – elementele active ale Domului de Aur care vor avea misiunea de a distruge fizic rachetele inamice direct de pe orbită.
Prin acest buget record, spațiul încetează să mai fie doar un domeniu de suport și devine linia întâi a apărării naționale. Integrarea logisticii, a senzorilor de înaltă rezoluție și a capacităților de atac sub umbrela „Domului de Aur” semnalează o schimbare de paradigmă în doctrina militară a Statelor Unite, unde supremația tehnologică orbitală este considerată singura garanție a securității globale.
-
Exclusivacum 3 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 4 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 3 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Exclusivacum o ziEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!
-
Administratieacum 2 zileLumină și renaștere: Mesajul de credință al comunității din Dumbrăvești în prag de Sfintele Paști
-
Administratieacum 2 zileLumina Învierii: HIDRO PRAHOVA – Un mesaj de speranță și solidaritate pentru intreaga comunitate
-
Administratieacum o ziLecție de integritate în prag de sărbători: Un polițist din Giurgiu a salvat liniștea unui bătrân după ce i-a returnat o mică avere găsită în parcare



