Desi poate parea un aparat fitness solicitant, trebuie sa stii ca avantajele folosirii unui stepper achizitionat din magazinul online Sport-Mag au foarte multe de oferit. Prin simularea pe traiectorie verticala a urcarii scarilor, corpul tau va fi mai solicitat si va fi nevoit sa arda mai multe calorii decat, de exemplu, atunci cand mergi pe banda de alergat in panta ascendenta.

Un mare bonus specific pentru exercitiile acestea este tonifierea muschilor superiori ai picioarelor si a muschilor fesieri.

Antrenamentele fizice pot ajuta la scaderea in greutate. Insa, este esential sa ai mereu in minte ca, doar prin efortul provocat de exercitiile fizice, rareori vei putea ajunge la cea mai buna forma a ta. Gandeste-te la stepper ca la o cale catre un lifestyle sanatos. Pe langa aceasta cale, este nevoie si de o dieta regulata, echilibrata si diversificata.

Obiceiurile care iti obosesc ficatul, precum consumul de alcool sau fumatul, au si ele un efect nedorit asupra tonusului tau. Poate parea dificil sa ajungi sa ai corpul pe care l-ai visat, insa este vorba doar despre munca si ambitie! Retine cel mai important lucru: chiar poti!

Pierde usor kilogramele in plus

Pentru a putea ajunge la greutatea dorita, trebuie sa depui macar putin efort. Pentru a pierde jumatate de kilogram, corpul tau trebuie sa arda cu 3.500 de calorii mai mult decat primeste din alimentatie.

Potrivit unor studii internationale, o femeie care cantareste 65 de kilograme va arde intr-o singura ora de antrenament pe stepper aproximativ 420 de calorii sau, altfel spus, 7 calorii pe minut.

Teoretic, ea ar pierde cate un kilogram in fiecare saptamana, daca ar face zilnic exercitiile fizice necesare, ceea ce va conduce intr-o scurta perioada de timp la o scadere in greutate considerabila. Problema cu care se confrunta majoritatea oamenilor consta in dificultatea lor de a intelege importanta dietei. Adesea, efortul fizic intens este „rasplatit” cu un meniu fast-food.

Incarca-te cu un boost de energie – HIIT

Intotdeauna este bine sa incepi antrenamentul cu o incalzire fizica. Absenta acesteia poate provoca daune serioase si permanente corpului tau. O incalzire obisnuita dureaza aproximativ 10 minute. Scopul este acela de a-ti pregati trupul pentru un efort la care nu este supus in mod normal. Astfel, sansele de a te accidenta scad considerabil.

Poti alterna exercitiile pe care le faci pe stepper cu cele de tip HIIT (High Intensity Interval Training). Aceasta tehnica de aerobic implica perioade scurte de efort intens alternate cu intervale menite sa scada ritmul cardiac. Exercitiile HIIT s-au dovedit a avea un rol substantial in scaderea de calorii si de colesterol.

Completeaza-ti exercitiile fizice cu o dieta personalizata

Multi oameni considera ca este mai usor sa piarda in greutate renuntand la 500 sau 1.000 de calorii din mesele zilnice, in comparatie cu antrenamentul de o ora pe stepper. Recomandarile specialistilor se bazeaza pe imbinarea a cel putin 150 de minute de exercitii in fiecare saptamana cu o dieta special conceputa pentru tine.

In acest caz, este indicat sa consulti un medic nutritionist. Acesta va alcatui un plan alimentar bazat pe obiceiurile, placerile si nevoile tale. Datoria ta va fi doar sa reusesti sa nu cazi in ispita exceselor.

Dupa cum vezi, niciodata nu e prea devreme sau prea tarziu sa faci miscare! Iar pentru ca acest lucru sa iti fie mai la indemana, intra pe Sport-Mag.ro si alege aparatul fitness care ti se potriveste!

Varianta optimistă, în care naționala României speră să ocupe locul doi în grupă – pentru a se alinia apoi la barajul preliminariilor pentru Mondial -, ar fi să învingem Norvegia la București și Irlanda de Nord la Belfast. Cu amendamentul logic ca Austria să-i bată pe vikingi și la Viena, după ce le-a făcut felul la Oslo. Teoretic, e perfect posibil, dar șanse pentru „urna a doua” de la baraj păstrăm și dacă rămânem pe locul trei de acum. Condiția e ca irlandezii să nu ne facă pocinogul, pe ultima sută de metri!

Cert este că deocamdată, rămânând în cărți, nu văd motivul pentru care Mirel Rădoi s-ar fi precipitat să-și bage demisia, cum îl tot îmboldesc unii și alții. Mai are destul timp și nici nu cred că era momentul să abandoneze naționala, după seria de trei înfrângeri care a dat apă la moară contestatarilor lui. Mai ales că, vă amintiți?, el nici nu-și plănuise un drum prea lung la cârma tricolorilor, semnând un contract „pe termen scurt” și vizând, de fapt, conducerea echipei olimpice a României la JO de la Tokio, amânate pentru anul viitor.

Aşadar, dacă vreți pronosticul meu, Mirel Rădoi va demisiona abia după meciurile din 15 și 18 noiembrie, când ar putea să le râdă în nas detractorilor, calificând România în barajul pentru Campionatul Mondial! Eu îi doresc să reușească, fanii tricolorilor îi dau credit în continuare, iar bâlbâitul federal a îngăimat și el că FRF îl păstrează selecționer. Normal, căci frica păzește pepenii, iar Răzvan Burleanu e conștient că starea în care a ajuns fotbalul românesc sub incompetenta sa conducere i-a apropiat și mai mult funia de par.

Tocmai s-a devoalat public uneltirea instalării lui Burleanu în fruntea FRF, după golănia prin care Gică Popescu, contracandidatul său, a fost trimis la pușcărie în preziua alegerilor. Urmează, presupun, o anchetă (DNA sau SIIJ?) care va zgudui deopotrivă și sportul, și scena politică, generând consecințe neliniștitoare pentru Burleanu și păpușarii care l-au uns contabil șef la vistieria FRF, cu prețul împingerii echipelor naționale pe drumul desfundat al non-calificărilor.

De altfel, lumea sportului-rege a și reacționat, denunțând pe tot mai multe voci incompetența federală și solicitând în mod firesc revenirea în federație și la loturile naționale a valorilor care au ridicat și consacrat fotbalul românesc în competiţiile internaţionale. După virulentele ieșiri la rampă ale lui Ionuț Lupescu, Dan Petrescu, Sorin Cârțu, Gică Hagi, Florin Prunea și Răzvan Lucescu, duminică seară a fost și rândul lui Gică Popescu să pună degetul pe rană, cerând cu bunul simț care-l caracterizează ca în fotbal să se facă lumină și dreptate. Îl aplaud și-l susțin fără echivoc, convins fiind că vocea lui, ca și a celorlalți mari jucători din generația de aur trebuie ascultate și urmate, până nu va fi prea târziu.

Deci, nu eventuala demisie a lui Mirel Rădoi e problema noastră cea mai stringentă! E nevoie de o întreagă reorganizare a fotbalului românesc, de investiții masive în creșterea copiilor și juniorilor, de sprijinirea și îndrumarea profesionistă a cluburilor, de aducerea VAR-ului și obiectivizarea arbitrajului. Avem câțiva jucători de talent, cu o bună tehnică individuală, dar fizic suntem încă departe de forța norvegienilor și chiar a islandezilor, ca să iau doar exemplele recente! Acesta e alt capitol la care trebuia lucrat și trebuie în continuare, pentru că – să mă scuze Hagi! – degeaba șutează Ianis cu ambele picioare, dacă nu fac încă, nici împreună, cât stângul lui Gică!

Noile generații de fotbaliști români trebuie selecționate și crescute în centre naționale puternice, prin grija și finanțarea federației, nu doar prin preocuparea (lăudabilă, de altfel) a birjarului Stoichiță, care ar trebui lăsat anume acolo, eliberat fiind de îndatoririle care-l împing să se tot amestece și în treaba tricolorilor. În fine, ar mai fi multe de spus despre lipsa de viziune din federație, generată de imposibilitatea politrucului Răzvan Burleanu de a stăpâni un domeniu în care a fost parașutat de nicăieri. Rezultatele sunt cele jalnice la care am ajuns, iar această cacealma trebuie curmată, pentru a face loc profesioniștilor fotbalului românesc, care pleacă în toate colțurile lumii, pentru a reuși acolo ce nu pot realiza aici. Ne-ai ciuruit destul, Burlene, lasă-ne!

Horia Alexandrescu
(preluat din Romania literara)

După rușinea de la Reykjavik și umilința de la Oslo, în fotbalul românesc trebuie declarată starea de urgență. Și, ca să fie tacâmul complet, nu m-ar mira să ne îngenuncheze și austriecii chiar la noi acasă, ca să fim convinși că victoria de la Klagenfurt a fost doar un accident fericit al naționalei! Realitatea e că fotbalul nostru e în suferință și agonizează de ani buni, ca într-o carantină perpetuă, din care succese episodice, mai degrabă norocoase, ne-au creat impresia că ne-am fi însănătoșit. Nici vorbă, pentru că n-aveam cum, cu o federație stăpânită de personaje venite de nicăieri și aterizate în funcţii la sforării politice și prin manevre care mai de care mai secrete.

Așa am ajuns să așteptăm minuni din partea câtorva jucători de talent, crescuți ici și colo, prin pepinierele sărace ale cluburilor, fără vreun sprijin al federației și numai în ideea că vor deveni marfă de export, la un moment dat. Unii dintre ei – umflați cu pompa și beneficiind de procuratori abili, care au știut să-și vândă marfa – au și nimerit la formaţii europene mai răsărite. Câți însă au și rezistat acolo, înainte de a fi ținuți pe bancă și a fi dați mai departe? Puțini, foarte puțini, prea puțini, iar mai ales cu ei vrem să rupem în două calificări continentale și mondiale, fără ca păguboasa conducere a FRF, în frunte cu neavenitul Răzvan Burleanu, să fi înțeles în atâția ani ce are de făcut și nu face.

Nu-i de mirare, aşadar, că am luat bătaie la Reykjavik cu 2-1, după ce, în 1996, tricolorii învinseseră acolo cu 4-0. Atunci, selecționer era Iordănescu, iar golurile au fost semnate de D. Munteanu, Dan Petrescu, Gică Popescu și Hagi. Or, acum, când singurul nostru șut pe poartă a fost cel din penalty-ul cu care ne-a dăruit VAR-ul, din echipă mai făcea parte doar urmașul lui Hagi, Ianis! Mă îndoiesc însă că Burleanu și ai săi au înţeles cum și-a construit Islanda generația jucătorilor de azi. Căci dinspre FRF, nici vorbă să pună pe roate centre naționale de copii și juniori! Cum a devenit posibil ca micuța țară, cu o populație de 350.000 de suflete și fără vechi tradiții în fotbal, să fi crescut atâția jucători valoroși și o națională de nivel european? Dar Norvegia, cu vreo 5 milioane de locuitori, de unde i-o fi scos pe incredibilul Haaland și pe inteligentul Odegaard, ca să ne umilească efectiv cu acest 4-0? Trei dintre goluri au fost înscrise de primul dintre ei, care le povestea fanilor că a început fotbalul la vârsta de… cinci ani, într-un centru de copii și juniori. Să-ți treci la activ un hat-trick la numai 20 de ani, într-un meci internațional cu miza unei grupe de calificare, e o performanță ieșită din comun, dar perfect de înțeles în compania echipei României, pe care gazetarii norvegieni au considerat-o… distractivă. Și apropo de Haaland, am tot auzit că Tătărușanu l-ar fi privat de alte vreo 2-3 goluri. Să fim serioși! Când a încasat patru fără să clipească, plus alte două cu Islanda, în condiții similare, ne dăm seama de ce, de vreun an și mai bine, singura poartă în care Tătă mai face oficiile de goalkeeper este cea a naționalei. Şi mă gândesc că i-o fi ajuns și lui, cum ne-o fi ajuns și nouă. Mai ales că s-a cam terminat și cu vechea amăgire potrivit căreia fotbaliștii noștri dau pe dinafară cu tehnica individuală (vezi doamne ce mingicari suntem!), în timp ce vlăjganii nordici, atleți pur sânge, ne bat de ne sună apa-n cap!

Nu-l scuz cu absolut nimic pe selecționerul Mirel Rădoi, deși l-aș putea cita pe Mitriță, care recunoștea după meci că antrenorul le ceruse ceva și ei au bălmăjit în teren cu totul altceva. Cu siguranță, antrenorul naționalei are partea lui de vină, pe care și-a asumat-o, dar asta nu ne încălzește cu nimic. România va fi gazda unor jocuri din EURO 21, dar echipa noastră va fi absentă și de astă dată, ceea ce e de-a dreptul rușinos. Nici în Liga Națiunilor nu sunt semne că ne va fi mai bine, așa că ar fi momentul să declarăm starea de urgență și să spargem buba. Care coace de ani buni la FRF, unde ar trebui declarată nu doar carantina, ci o curățenie generală. Dacă nu vom tăia nici acum în carne vie, vom constata că degeaba inaugurăm stadioane ultramoderne, de vreme ce, vorba lui Cornel Dinu, fotbalul nostru e la înălțimea…crampoanelor!

Horia Alexandrescu
(preluat din Romania literara)