Actualitate
CRIMĂ SAU SINUCIDERE?! Polițiștii au reconstituit ultimele ore de viață ale judecătorului iranian mort într-un hotel de lux din București! GÂNDUL.RO are detalii în exclusivitate: camerele de supraveghere au înregistrat totul!
Polițiștii bucureșteni au reușit să refacă ultimele clipe de viață ale judecătorului iranian, urmărit internațional, care a murit, la sfârșitul săptămânii trecute, după ce a căzut de la etajul șase al unui hotel din centrul Bucureștiului. GÂNDUL.RO a aflat elemente necunoscute până acum din anchetă. Toate acestea, puse cap la cap, răspund la întrebarea CRIMĂ SAU SINUCIDERE?
Moartea lui Gholem Reza Mansouri, un magistrat și cleric iranian care era urmărit internațional după ce autoritățile din țara sa l-au acuzat că a luat mită 500.000 de euro, a provocat o mulțime de speculații, atât în presa din România cât și la nivel internațional.
Chiar și polițiștii români care au investigat incidentul l-au tratat, încă de la început, ca pe un caz de omor și nu ca pe o sinucidere, tocmai pentru a risipi orice îndoială vizavi de condițiile în care s-a produs moartea lui Mansouri.
Potrivit unor surse judiciare, iranianul, care la el acasă fusese procuror, judecător și cleric, era urmărit internațional. Acesta ajunsese în țara noastră după ce, inițial, trecuse prin Germania, unde, însă, fusese reperat de organizația „Reporteri fără frontiere”, care îl acuza de faptul că, în calitatea lui de judecător, ar fi trimis la închisoare, într-o singură zi, 20 de jurnaliști incomozi pentru regimul de Teheran.
Ca urmare, bărbatul a încercat să caute scăpare în România, țară care nu are un acord de extrădare cu Iranul.
Nici aici nu a avut, însă, mai mult noroc, pentru că a fost prins de polițiștii români și băgat în Arestul Central al Poliției Capitalei. După 24 de ore, Curtea de Apel București a decis că acesta poate fi cercetat în libertate, sub control judiciar.
Sursele citate au dezvăluit, pentru Gândul.ro, că iranianul a anunțat că va sta timp de șapte zile la un hotel de pe bulevardul Dacia, urmând ca, după aceea, să anunțe unde va avea reședința, pentru a se stabili secția de poliție la care trebuie să se prezinte pentru semnătură.
La data de 19, după exact șapte zile, timp în care, din cauza pandemiei a fost singurul client cazat la hotelul respectiv, Gholem Reza Mansouri a predat camera. Se întâmpla undeva în jurul orei 14.00. Dintr-o dată, după ce s-a asigurat că totul este în regulă în legătură cu camera 601, pe care o ocupase timp de o săptămână, acesta a căzut în gol, pe lângă scara interioară, prăbușindu-se în zona lifturilor.
Surse apropiate anchetei au relatat, pentru Gândul.ro, că având în vedere calitatea celui decedat, s-a luat decizia ca ancheta să fie tratată după rețeta cazurilor de omor. Ca urmare, nu s-a rezumat doar la ridicarea imaginilor, ci s-au făcut audieri și s-au cerut referințe cu privire toate persoanele care au intrat în contact cu acesta în perioada în care a fost cazat.
Momentul tragediei a fost înregistrat de camerele de supraveghere
Din imaginile filmate de camerele de supraveghere reiese că, în momentul tragediei Gholem Reza Mansouri era singur. Fără să stea prea mult pe gânduri, acesta, care era relativ mic de statură, s-a cățărat pe balustradă după care s-a aruncat în gol.
În urma impactului, a suferit o lovitură gravă la cap, motiv pentru care, după ridicarea cadavrului, a fost nevoie de intervenția unei firme de curățenie. Acesta nu a lăsat un bilet de adio, în care să-și justifice gestul.
Cu toate că, spun sursele citate, în momentul de față nu există niciun dubiu cu privire la faptul că iranianul s-a sinucis, urmează să se vizioneze imaginile pentru toate cele șapte zile în care acesta a fost cazat la hotelul respectiv, pentru a se stabili dacă a primit vizite. În cazul în care a avut musafiri, aceștia vor fi identificați și audiați.
În plus, spun sursele citate, una dintre camerele de luat vederi este ațintită exact spre ușa cu numărul 601, unde a stat fostul magistrat, așa că este imposibil ca polițiștilor să le fi scăpat vreun detaliu.
A fost anunțată Ambasada Iranului la București, prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Gholem Reza Mansouri a fost depus la INML, unde, luni dimineață, a fost autopsiat. Autoritățile române așteaptă acum o eventuală cerere din partea familiei, pentru repatrierea cadavrului.
Actualitate
Acord istoric la Boeing: Greva din St. Louis se incheie, producția reîncepe pe 17 noiembrie
Actualitate
Franța declara război stelelor: Macron anunță o investiție de miliarde pentru militarizarea spațiului
Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit o creștere masivă a investițiilor militare în spațiu, cu un plus de 4,2 miliarde de euro (aproximativ 4,9 miliarde de dolari) alocat pentru perioada 2026-2030. Anunțul, făcut în timpul unei ceremonii la Toulouse ce a marcat atingerea capacității operaționale a Comandamentului Spațial francez, subliniază o schimbare dramatică de paradigmă: spațiul nu mai este un sanctuar, ci un nou câmp de luptă esențial pentru securitatea națională și europeană.
Spațiul, noul front: De ce Franța investește masiv
„Trebuie să luptăm pentru a păstra acest bun prețios; într-adevăr, spațiul nu mai este un sanctuar, a devenit un câmp de luptă”, a declarat Macron (sursa: Președinția Franceză). Afirmația sa tranșantă continuă: „Războiul de astăzi se desfășoară deja în spațiu, iar războiul de mâine va începe în spațiu. Să fim pregătiți. Aceasta va fi o condiție pentru succesul operațiunilor militare pe uscat, în aer și pe mare.”
Această viziune strategică poziționează spațiul ca o dimensiune critică a securității, justificând investițiile substanțiale necesare pentru a proteja interesele Franței și ale Europei în fața amenințărilor emergente.
„Războiul stelelor” francez: Tehnologii de vârf pentru securitate spațială
Noile fonduri vor susține, printre altele, lansarea în 2027 a sateliților anti-spațiu, un proiect planificat de mult timp de Ministerul Apărării. Macron a detaliat planurile: „Pe lângă ceea ce era deja planificat pentru apărarea activă, vom desfășura primii noștri sateliți de patrulare… începând cu 2027, pentru a monitoriza, inspecta și, dacă este necesar, a contracara amenințările pe orbită. Aceștia vor fi completați de primele noastre capacități de acțiune bazate pe lasere și bruiaj.”
Începând cu 2024, armata franceză dezvoltă deja doi microsateliți manevrabili, în cadrul programului TOUTATIS (Testarea în Orbită a Tehnicilor de Acțiune împotriva Tentativelor de Interferență Spațială), capabili să identifice și să intervină împotriva sateliților ostili pe orbita joasă a Pământului. Aceste eforturi sunt complementare proiectului YODA (Ochi pe Orbită pentru un Demonstrator Agil), un nanosatelit experimental de „patrulare” în orbita geosinchronă, inițiat în 2019, și proiectului FLAMHE, axat pe dezvoltarea de lasere la bord pentru a orbi sateliții amenințători. Toate aceste inițiative se încadrează sub umbrela programului ARES (Acțiune și Reziliență Spațială) al Ministerului Apărării.
Alianțe strategice: Cu Germania pe axa apărării spațiale
Investițiile vor sprijini și „accelerarea dezvoltării capacităților noastre de avertizare timpurie, în cooperare cu Germania”, a precizat președintele francez. În octombrie, cele două țări au anunțat inițiativa JEWEL (Joint Early Warning for European Lookout), dedicată dezvoltării, detectării și urmăririi rachetelor, concepută pentru a contribui la efortul NATO de Apărare Aeriană și Antirachetă Integrată. La rândul său, Germania a promis în septembrie să investească 41 de miliarde de dolari în sisteme spațiale militare în următorii cinci ani.
Pe lângă capabilitățile orbitale, Macron a menționat și susținerea radarului de supraveghere spațială terestru AURORE al armatei franceze. Firma franceză de apărare Thales (care urmează să creeze o entitate comună axată pe spațiu cu Airbus și Leonardo) a anunțat pe 25 octombrie un contract cu Agenția Franceză de Achiziții pentru Apărare pentru a dezvolta un nou radar UHF destinat monitorizării orbitei joase a Pământului. AURORE este preconizat a fi „cel mai mare radar de supraveghere desfășurat în Europa” (sursa: Thales).
Viziunea Macron: Cei cinci stâlpi ai strategiei spațiale franceze
Noile fonduri reprezintă un pilon fundamental al noii strategii spațiale naționale a Franței, care definește „Capabilități Strategice și de Apărare” ca al treilea dintre cele cinci axe cheie, a explicat Macron. Celelalte patru sunt:
- Accesul la spațiu: „A avea acces autonom la spațiu este o responsabilitate colectivă pentru Franța și pentru Europa. A depinde de o mare putere terță sau de orice fel de magnat spațial este exclus,” a declarat Macron, într-o aluzie voalată la preocupările privind fiabilitatea Statelor Unite ca partener de securitate. „Acest lucru înseamnă că trebuie să garantăm menținerea și dezvoltarea bazei noastre de lansare, Centrul Spațial Guyanez, și controlul lansatoarelor noastre, cu Ariane astăzi și lansatoarele noastre viitoare mâine, care sunt principalele pârghii pentru accesul nostru independent.”
- Industrie și competențe: „Sectorul spațial francez poate fi credibil și chiar suveran doar cu o industrie competitivă. Modelul industrial și comercial trebuie regândit din temelii,” a susținut Macron. „Lupta pentru competențe este, de asemenea, o bătălie decisivă.”
- Știință și explorare: „Schimbările climatice reprezintă un cadru pentru multe programe întreprinse de CNES [agenția spațială franceză] în colaborare cu alții, mai ales într-o perioadă în care unii se retrag pentru a înțelege originea universului și multe alte elemente cheie,” a punctat președintele. „Prin urmare, continuarea apărării științei și explorării în spațiu este, de asemenea, un element de suveranitate și independență.”
- Cooperare: Deși a citat o gamă largă de țări partenere pentru programele spațiale franceze, Macron a accentuat necesitatea ca Europa să creeze o prezență regională puternică și unificată în spațiu. „Programul nostru spațial european este fragil. Este atacat de cei care ar dori să-l fragmenteze pentru a ne împiedica să fim mai puternici împreună,” a afirmat el. Aceasta include sprijinirea dezvoltării de „campioni europeni pentru a fi competitivi pe piața globală” și aplicarea unei politici de „preferință europeană” în atribuirea contractelor guvernamentale legate de spațiu, argumentând că ar fi „naiv” să credem că China și America nu fac același lucru. „Această preferință europeană nu este un cuvânt murdar și nu este protecționism,” a concluzionat Macron.
Aceste măsuri strategice și investițiile masive subliniază determinarea Franței de a-și asigura autonomia și de a-și consolida poziția ca putere spațială majoră, într-un mediu geostrategic din ce în ce mai competitiv și militarizat.
Actualitate
Miliarde pentru flota americană: Marina SUA comandă noi nave-cisternă esențiale
-
Exclusivacum 3 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 4 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 23 de oreCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 3 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 5 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 3 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic
-
Exclusivacum 4 zileTransparența pe „sârmă”: Balerini la MAI și biliardul stricat – Sindicatul „Diamantul” intreabă, Ministerul răspunde evaziv



