Actualitate
EXCLUSIV. Copiii de pe uliță. Ultima zi de școală fără calculatoare: „Am un telefon și mai prind internet de la vecinu’ ”
Douăsprezece iunie, ziua în care teoretic se încheia anul școlar. Însă, mulți dintre elevi nu au o tabletă sau calculator. De cele mai multe ori, au telefonul părinților pe care îl împart cu mai mulți frați.
Pe ulița din satul Ion Ghica, un puști blond cu ochii verzi și privirea în pământ trage de o bicicletă. Îl cheamă Mihai, e timid și îi place biologia: „Prind internet de la vecinu`. Mi-a dat când am avut nevoie”.
De o lună nu a mai făcut școala online. Asta pentru că a avut probleme cu telefonul și nu s-a mai putut conecta. Tabletă sau calculator nu are: „Uite, mă duc să dau de mâncare și apă la animale. Avem multe animale”.
Îi place să citească despre cosmos. Mihai ar vrea să aibă mai multe cărți și un ecran mai mare. Nu are. Speră totuși că se va întoarce la școală din toamnă.

Pe ulița plină de pietriș, când rar vezi câte o mașină trecând, locuiește și familia Amzaru. Loredana e în clasa a șaptea. Are un telefon pe care mai face orele online, calculatorul, în schimb, s-a stricat . Față de alte școli, tatăl e bucuros că diriginta a ținut legătura constant cu copiii pe perioada pandemiei.
„E greu”, spune tatăl. „ Era bine să fie la școală. Eu am fost plecat mult timp și mi-e greu să mă obișnuiesc”.
S-a întors din strănătate, dar vrea să plece iar: „E un trai mai bun acolo. E departe de familie, dar condițiile sunt altfel”. A lucrat în Italia, Belgia, Olanda în diferite abatoare.
Acum lucrează doar mama, la combinatul chimic de la Slobozia.

Copiii de pe uliță
În satul Ion Ghica am găsit-o și pe Adina. Locuiește într-o casă mică cu părinții ei. O puștoaică timidă, cu ochii verzi și părul lung prins într-o coadă. Când a auzit că nu mai poate merge la școală, tatăl i-a cumpărat un telefon. Nu are nici ea calculator sau tabletă. Primește temele pe WhstApp și le trimite înapoi. Mama nu lucrează, iar tătăl e paznic la o fabrică de peturi.
„Școala e școală”, spune tatăl. „Ne-am chinuit, dar am făcut tot posibilul să-i iau un telefon. Trebuie să învețe așa cum se poate”.
Adina are o dorință: să plece într-un oraș mai mare când va fi mare.

În satul Ioan Ghica din Ialomița mai locuiesc în jur de 110 familii. Au mai rămas câțiva copii care merg la școala din Ciulnița.La ei, școala e închisă de ani de zile.

„Erau cam 170, dar mai sunt sunt. Mulți au plecat, alții au murit. Populația e îmbătrânită. E cel mai mic sat din comună”, spune Marius, un băiat care acum a plecat la liceu la Slobozia.
Lipsa banilor de navetă
Principala problemă a copiilor care termină clasa a VIII-a este lipsa banilor de navetă, spre orașul Slobozia, aflată la zece kilometri depărtare, acolo unde ar putea urma liceul sau o școală profesională. Naveta costă 300 de lei pe lună.
Asociația Copii penru Viitor și-a propus să înființeze un fond de burse pentru copiii din mediul rural. Prima bursă o vor acorda Florentinei, o fetiță cu patru frați, ai căror părinți lucrează cu ziua la o fermă din alt sat. Sora ei cea mare a făcut opt clase, după care a abondonat școala. Acum are un băiețel de șapte luni.
Cine vrea să ajute oricare dintre familile din Ialomița poate dona în contul Asociației Copii pentru Viitor:
REVOLUT – 0762 972 820
CONT – RO87BTRLRONCRT0336144801, BANCA TRANSILVANIA
Gândul.ro a mai scris recent și despre copiii din satele din Vrancea care până la instalarea stării de urgență erau nevoiți să meargă zilnic 12 kilometri pentru a ajnge la școala de la Andreiașu de Jos. Nu au autobuze, nu au infrastructură, iar pentru mulți internetul este un lux.
Stana Georgescu e profesoară de limba română și franceză în comuna Vintileasca. Face lecțiile pe WhatsApp, le recomandă lecturi și le trimite teste pe mail din materia parcursă, asta pentru că elevii au nevoie de feedback, spune profesoara.
E diriginta a 11 copii, însă doar 3 au calculator. Alții, se descurcă cu telefonul fraților mai mari, iar într-o familie sunt patru copii cu un singur telefon mobil pe care trebuie să îl împartă.
Copilul are șase ore pe zi. Apoi, încă cel puțin jumătate din orele astea să-și facă temele. Eu, ca profesor, pentru fiecare oră din ziua respectivă îmi trebuie câte o oră de pregătire a materialelor. Să le pregătesc fișa, să o corectez, să arate bine, să fie ușor de folosit. La șase ore cât stau cu copiii, mai am nevoie de încă 4 pentru pregătirea orelor. E greu de vorbit în cazul ăsta de eficiență. Fiecare copil lucrează în ritmul lui, spune Stana Georgescu.
65% dintre Elevi nu au un computer
Un studiu al Institutului de Științe ale Educației arată că 65% dintre elevii României nu un computer, o tabletă sau un telefon smart, 64% au acces limitat la internet., iar 68% nu dețin suficiente comptetențe digitale. În ceea ce privește profesorii, 56% dintre aceștia semnalează faptul că nu dețin computere suficient de performante.
Pe 22 aprilie, Ministerul Educației a emis un ordin de ministru privind organizarea cursurilor pe perioada stării de urgență. Prezența online la cursuri a elevilor și cadrelor didactice devine obligatorie și va fi monitorizată de unitățile de învățământ, iar părinții sau tutorele legal al elevilor sunt obligați să asigure accesul copiilor la învățarea online.
UNESCO : ”O fractura digitală îngrijorătoare în educaţia la distanţă”
Și potrivit unui raport UNESCO, 826 milioane de elevi şi studenţi, ”nu au acces la un computer la domiciliu”, iar ”43% (706 milioane) nu au internet acasă”, subliniază Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în contextul în care educaţia la distanţa este promovată în majoritatea ţărilor care se confruntă cu pandemia de COVID-19.
Cel puţin 1,5 miliarde de elevi şi 63 de milioane de profesori de ciclu primar şi secundar sunt afectaţi de tulburări fără precedent provocate de pandemia de COVID-19, şcolile fiind închise în 191 de ţări, conform UNESCO.
Audrey Azoulay, director general al UNESCO, consideră că este necesară „multiplicarea eforturile pentru asigurarea conectivităţii pentru toţi”, dar „şi pentru a sprijini alte alternative, în special utilizarea emisiunilor de radio şi televiziune comunitare şi creativitatea în toate formele de învăţare”.
UNESCO mai notează că pentru „profesorii din regiunile în care tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C) şi alte metode de predare la distanţă sunt mai puţin disponibile”, tranziţia la învăţarea online a fost foarte dificilă”, ”chiar imposibilă”.
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
Actualitate
Dincolo de performanță: Reconfigurarea capabilităților aeriene pentru teatrele de operațiuni moderne
Forțele armate care vizează modernizarea flotelor aeriene nu mai caută doar aeronave cu performanțe tehnice superioare la costuri competitive. Nevoia actuală este de a găsi un partener de misiune capabil să livreze nu doar tehnologie „future-ready”, ci și expertiza inginerească necesară adaptării acestor platforme la cerințe operaționale specifice, totul într-un cadru de timp și buget strict definit. Esențială în acest ecosistem este continuitatea: suportul și mentenanța pe tot parcursul ciclului de viață al misiunii.
Platforme versatile pentru misiuni strategice
Avioanele de afaceri, prin caracteristicile lor remarcabile – viteză, autonomie, disponibilitate rapidă și eficiență operațională – au devenit soluția ideală pentru noua generație de platforme aeriene. Aceste aeronave, odată echipate cu radare avansate, senzori și încărcături utile complexe, sunt desfășurate pentru misiuni de Inteligență, Recunoaștere și Supraveghere (ISR), dar și pentru avertizare timpurie (AEW&C).
Capacitatea lor de a fi redeployate rapid în noi zone de operațiuni sau de a fi realocate dinamic le transformă în active strategice. Mai mult, prin interioare modularizate, o singură platformă poate îndeplini roluri multiple, de la patrulare maritimă și evacuare medicală, până la transport strategic, demonstrând o adaptabilitate crucială într-un peisaj al amenințărilor în continuă evoluție.
Succesul programelor critice: Dovezile eficienței
Eficiența acestui tip de platformă este demonstrată prin programe militare de mare succes. Un exemplu elocvent este flota utilizată de forțele aeriene americane pentru programul Battlefield Airborne Communications Node (BACN). Cunoscute drept „Wi-Fi-ul cerului”, aceste avioane acționează ca un gateway de comunicații la mare altitudine, asigurând interoperabilitatea între forțele aeriene și cele terestre, surmontând bariere geografice precum munții sau distanțele vaste.
Un alt punct de cotitură este sistemul High Accuracy Detection and Exploitation System (HADES). Această platformă este pilonul următoarei generații de senzori aerieni, permițând monitorizarea la distanțe strategice de siguranță. HADES transformă radical modul în care este colectată și livrată inteligența militară, oferind acoperire persistentă asupra unor zone întinse și susținând operațiunile multi-domeniu, fără a expune echipajele la riscuri inutile.
Parteneriatul dincolo de hardware
Succesul acestor programe se bazează pe colaborarea strânsă cu lideri în inovația tehnologică de apărare. Abordarea nu este una de tip „one-size-fits-all”, ci una adaptată: de la furnizarea platformei brute până la expertiză inginerească complexă, modificări structurale și servicii de mentenanță integrată.
Cu un suport global care acoperă peste 100 de locații, mentenanța predictibilă devine o realitate, permițând clienților guvernamentali o vizibilitate mai clară asupra cerințelor bugetare pe termen lung. Într-o lume în care cerințele se schimbă rapid, filozofia centrată pe client asigură nu doar o soluție tehnică personalizată, ci un partener care rămâne alături de forțele armate pe toată durata de viață a misiunii.
Actualitate
Traficul trimis de ChatGPT a crescut de peste patru ori în cinci luni: ce arată datele pe septembrie de pe trafic.dwf.ro
Un studiu DWF pe 400.000 de răspunsuri ChatGPT explică saltul: traficul pe chatgpt.com a rămas același, dar răspunsurile au început să trimită direct către site-uri.
București, 15 octombrie 2026 – Cele 782 de site-uri românești monitorizate de DWF pe trafic.dwf.ro au primit în septembrie 2026 aproximativ 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie, când erau circa 312.000. În aceeași perioadă, traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut, iar la căutările de cumpărare ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri direct în text a urcat de la sub 1% la 49%.
Saltul traficului din AI a început în iulie, odată cu linkurile din răspunsuri
- Față de septembrie 2025, traficul din asistenții AI e de 4,3 ori mai mare (+328%), iar septembrie este a 15-a lună la rând peste nivelul anului anterior.
- Creșterea nu a fost constantă. Între iunie 2025 și iunie 2026, traficul din AI a stat aproape pe loc, între 284.000 și 385.000 de sesiuni pe lună, în medie circa 333.000.
- Din iulie 2026, traficul a urcat la 533.000 de sesiuni, apoi la 854.000 în august și la 1,36 milioane în septembrie.
- Peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie 2026. Din cele 1,36 milioane de sesiuni din septembrie, aproximativ 1 milion sunt peste nivelul de dinainte de linkuri.
Legătura se vede în timp: momentul saltului coincide cu apariția linkurilor, iar studiul DWF nu a găsit o altă schimbare în răspunsurile ChatGPT în această perioadă. Click-urile individuale nu pot fi atribuite unui anumit tip de răspuns.
Graficul 1. Sesiunile din asistenții AI pe lună și ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri în text. Surse: trafic.dwf.ro, studiul DWF.
ChatGPT căuta și înainte, dar sursele nu apăreau în text
Studiul DWF a analizat 400.000 de răspunsuri ChatGPT la căutări în limba română, făcute din România, din ianuarie până în septembrie 2026. Un singur lucru s-a schimbat în această perioadă: locul în care stau sursele.
- În ianuarie, ChatGPT căuta deja pe internet la întrebările de cumpărare. Fiecare răspuns avea în medie 24 de surse, cam jumătate site-uri străine precum Alibaba, Wikipedia sau Reddit, dar toate stăteau într-un panou separat, deschis cu butonul „Sources”.
- În septembrie, 49% din răspunsuri aveau linkuri direct în text, în medie 2,8 pe răspuns.
- Nouă din zece linkuri din text duc către site-uri românești.
| Căutarea „camere dvr” în ChatGPT | 15 ianuarie 2026 | 10 septembrie 2026 |
| Linkuri în textul răspunsului | 0 | 3 |
| Unde ajunge cine dă click | nicăieri, sursele stau în butonul „Sources” | pe site-urile respective |
Tabelul 1. Aceeași căutare în ChatGPT, la opt luni distanță. Sursa: studiul DWF.
Vizitele sunt reale: în GA4 cresc în același ritm atât sesiunile marcate cu parametri UTM, cât și cele identificate după site-ul de proveniență, iar rata de engagement a rămas aceeași.
Schimbarea nu e doar locală. ChatGPT a început să afișeze linkuri mai vizibile către branduri în mai 2026, iar Similarweb a măsurat atunci, la nivel global, o creștere de peste 150% a traficului trimis către site-uri într-o singură săptămână.
„Până acum, prezența în răspunsurile AI era o curiozitate de măsurat. Acum e un canal care trimite click-uri importante, iar nouă din zece duc pe site-uri românești. Dacă brandul tău nu apare în răspuns, concurentul care apare ia traficul”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
O vizită din AI la fiecare 30 din Google
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Traficul din AI înseamnă 3,19% din traficul de search și 0,89% din traficul total, cu 59% peste august.
- ChatGPT aduce 98,9% din acest trafic și trimite deja mai mult decât Bing, al doilea motor de căutare din datele studiului.
Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des, dar cumpără mai scump
| Magazinele online din studiu | AI, aprilie 2026 | AI, septembrie 2026 | Google organic, septembrie 2026 |
| Rata de conversie | 3,44% | 2,09% | 1,91% |
| Coșul mediu | 282 lei | 391 lei | 303 lei |
Tabelul 2. Conversia și coșul mediu pe magazinele online din studiu. Sursa: trafic.dwf.ro.
Graficul 2. Rata de conversie din AI și din Google organic, ianuarie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
- În aprilie, vizitatorul venit din AI cumpăra de aproape două ori mai des decât cel din Google organic. În septembrie, diferența aproape a dispărut.
- Comenzile din AI sunt însă mai mari: coșul mediu a urcat la 391 de lei, cu 29% peste organic.
- Veniturile aduse de AI magazinelor, de 2,1 milioane de lei în septembrie, sunt de peste patru ori mai mari decât acum un an, dar reprezintă încă doar 0,8% din vânzări.
- Ipoteza DWF, de urmărit în lunile următoare: linkurile din text aduc pe site și oameni care încă explorează, nu doar pe cei care au ales deja ce cumpără.
Piața: scăderea traficului încetinește a treia lună la rând
Traficul total este cu 4,8% sub nivelul din septembrie 2025, după scăderi de 10,7% în iulie și 7,1% în august. Search-ul rămâne canalul cu cea mai mare scădere, dar ritmul s-a redus de la 20% în iulie la 12,6%.
| Canal | Sesiuni septembrie 2026 | Evoluție anuală iulie | Evoluție anuală august | Evoluție anuală septembrie |
| Trafic total | 153,3 mil. | −10,7% | −7,1% | −4,8% |
| Search | 42,8 mil. | −20,0% | −18,3% | −12,6% |
| Paid | 44,7 mil. | −1,7% | +7,0% | +7,6% |
| Social | 3,6 mil. | −1,0% | +9,8% | +11,1% |
| Direct | 30,7 mil. | −6,5% | −10,9% | −3,1% |
| Asistenți AI | 1,36 mil. | +47,6% | +154,4% | +327,8% |
Tabelul 3. Traficul pe canale și evoluția față de anul anterior, iulie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
Magazinele online cresc puțin peste inflație
- Veniturile din septembrie sunt cu 7,4% mai mari decât acum un an, la 268 de milioane de lei.
- Inflația anuală a fost de 6,6% în septembrie, iar mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, potrivit INS. În termeni reali, vânzările sunt deci aproape la nivelul de anul trecut.
- Comenzile au crescut cu 2,8%, iar coșul mediu cu 4,4%, la 333 de lei, mai puțin decât inflația.
- Tabloul se potrivește cu datele INS pentru întregul comerț cu amănuntul, care a avut în august prima creștere anuală după 12 luni, de 0,9%.
- Organicul continuă să aducă mai puține vizite, dar mai mulți bani: sesiunile scad cu 18,1%, iar veniturile cresc cu 2,2%.
De reținut
- Site-urile din studiu au primit în septembrie 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie (circa 312.000).
- Traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut: stă între 20 și 26 de milioane de vizite pe lună de 16 luni, potrivit Similarweb.
- Canalul AI crește, dar peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie, după ce ChatGPT a început să pună linkuri în răspunsuri: la căutările de cumpărare, de la sub 1% în ianuarie la 49% în septembrie.
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des decât cel din Google, dar lasă un coș cu 29% mai mare.
- Magazinele online cresc cu 7,4%, puțin peste inflația de 6,6%.
Notă metodologică
- trafic.dwf.ro agregă anonim datele din Google Analytics 4 a 782 de site-uri din portofoliul DWF, cu 153,3 milioane de sesiuni în septembrie, mai ales companii active în marketing (magazine online, firme de servicii, advertiseri), fără portaluri de știri. Cifrele descriu aceste site-uri, nu întregul internet românesc.
- Cohorta se recompune la fiecare ediție: procentele de evoluție sunt comparabile între ediții, volumele absolute nu.
- De la această ediție, cifrele lunare sunt calculate pe luna calendaristică întreagă. Ediția pe august folosea o fereastră de 30 de zile și raporta 995.000 de sesiuni din AI, față de aproximativ 855.000 pe luna calendaristică.
- Traficul din AI include sesiunile identificate în GA4 după site-ul de proveniență sau parametrii UTM. Click-urile din reclamele ChatGPT sunt măsurate separat, iar cele din Modul AI al Google sunt numărate la Search.
- Studiul despre linkuri: 400.000 de răspunsuri colectate din interfața ChatGPT în ianuarie-septembrie 2026, pentru 36.318 căutări în limba română, făcute din România. Vizitele pe chatgpt.com: Similarweb. Inflația și comerțul cu amănuntul: INS.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Studiul complet despre linkurile din ChatGPT este disponibil la trafic.dwf.ro/ai.
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum o ziProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul în care barierele ilegale rezistă mai mult decât legea. IPJ Prahova, TCE și Bariera Omnia – anatomia unui oraș ținut în șantaj de „pile”




