Actualitate
Orban: În următorii 10 ani România va investi peste 40 miliarde euro în infrastructura de transport şi 25 miliarde în domeniul energiei
Premierul Ludovic Orban a declarat miercuri, la Galaţi, că în următorii 10 ani România va investi peste 40 de miliarde de euro în infrastructura de transport şi 25 de miliarde în domeniul energiei.
Şeful Executivului a vizitat Combinatul Siderurgic Liberty Galaţi, unde a participat la ceremonia de semnare a cinci memorandumuri importante pentru dezvoltarea combinatului şi a economiei româneşti, prilej cu care a precizat că obiectivul Guvernului este reindustrializarea României, dar şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi a celei energetice.
„În ceea ce priveşte marile proiecte de infrastructură, în următorii 10 ani România va investi peste 40 de miliarde de euro în dezvoltarea infrastructurii de transport. De asemenea, va exista un angajament pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniul energiei, de cel puţin 25 de miliarde de euro, în următorii 10 ani. Obiectivul nostru este să reindustrializăm România, să folosim toate pârghiile pe care le avem la dispoziţie pentru a atrage noi investiţii pentru a dezvolta capacităţi industriale, pentru a reuşi cu adevărat să producem competitiv cât mai multe lucruri în România fructificând toate oportunităţile care ne vor fi oferite de dezvoltările de pe piaţa europeană, de pe cea internaţională. Din acest motiv vreau să asigur investitorii de la Liberty că fac o investiţie care va da roade atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung”, a spus Orban.
Premierul a subliniat faptul că cele cinci memorandumuri reprezintă un pas „extrem de îndrăzneţ şi de important” pentru viitorul combinatului de la Galaţi, dar şi pentru viitorul economiei româneşti, într-o perioadă în care criza epidemică a provocat o criză economică.
„Sunt bucuros că sunt martor la semnarea a cinci memorandumuri care reprezintă un pas extrem de îndrăzneţ şi de important pentru viitorul combinatului de la Galaţi şi nu numai, pentru viitorul economiei româneşti. Într-o perioadă nu foarte favorabilă, îmi aduc aminte că după Ordonanţa 114 preţul la gazul natural şi la electricitate a fost crescut artificial pentru consumatorii industriali şi le-a fost afectată competitivitatea şi profitabilitatea din cauza faptului că s-a ajuns la preţuri la gazul natural şi la electricitate mai mari decât preţul la care cumpărau companii din ţările mai dezvoltate ale Europei. Într-o perioadă în care criza epidemică a provocat o criză economică, provocând o contractare a economiilor europene şi o reducere a cererii pe piaţă, de asemenea, într-o perioadă în care Comisia Europeană lansează un program foarte important pentru Europa, şi anume Pactul Verde, care reprezintă mai degrabă o ameninţare asupra industriilor poluante decât sursă de competitivitate, iată că echipa care deţine şi conduce combinatul de la Galaţi face nişte paşi extrem de îndrăzneţi asumându-şi obiectivul de a transforma combinatul de la Galaţi în ceea ce se numeşte combinat verde, neutral din punctul de vedere al emisiilor de bioxid de carbon. Drumul pe care a pornit combinatul este un drum sinuos, care va necesita foarte multe investiţii şi o spun din capul locului, Guvenul este gata să se lanseze în parteneriate care să susţină aceste investiţii extrem de importante pentru dezvoltarea economiei româneşti. Chiar dacă România este un consumator relativ modest de oţel, noi consumăm o cantitate de oţel cam cât Cehia, în condiţiile în care populaţia României este dublă, perspectivele de dezvoltare sunt evidente. Previziunea mea este că atât pe piaţa internă, dar şi pe piaţa regională şi în general în Europa, există perspective certe de creştere a consumului de oţel”, a afirmat Orban.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 20 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 10 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



