Connect with us

Actualitate

IRES (adică Vasile Dâncu) trage concluzii după pandemie

Publicat

pe

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), „manipulat” de  Vasile Dâncu, a realizat un bilanț al stării de urgență, în urma sondajului de opinie reieșind 10 concluzii principale.

1. 8 din 10 români spun că ar renunța la drepturile și libertățile lor pentru a rămâne în siguranță într-o situație de criză similară celei generate de virusul SARS-CoV2. 

 

2.  Peste 4 din 10 români ar fi dispuși să se vaccineze împotriva COVID – 19 odată ce ar exista un vaccin omologat, dar 33% spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă. 6 din 10 români ar fi dispuși să se testeze în schimbul primirii unui ”pașaport de imunitate”. 

 

3.  Aproape jumătate dintre români cred că virusul SARS-CoV2 este mai puțin periculos pe cât se crede, în timp ce 1 din 5 români apreciază că este chiar mai periculos.

 

4.  Jumătate dintre români cred că statul a ascuns informații importante în această criză și același procent cred că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID – 19. 

 

5.  Doar o treime dintre români mai văd statul ca pe un partener de încredere. 

 

6.  România va ieși mai dezbinată după criza generată de pandemia de COVID – 19, cred jumătate dintre români. 

 

7.  Viitorul sigur devine grija principală pentru mai mult de jumătate dintre români. 

 

8.  Apropierea celor dragi este lucrul cel mai de preț care le-a lipsit românilor în perioada stării de urgență. 

 

9.  Aproape 1 din 3 români se așteaptă ca situația financiară proprie să se degradeze după 15 mai.

 

10.   Peste jumătate dintre români cred că situația economică a țării se va degrada după ieșirea din starea de urgență.

 

CE LE-A LIPSIT ROMÂNILOR ÎN STAREA DE URGENȚĂ?

# Apropierea celor dragi este lucrul cel mai de preț care le-a lipsit românilor în perioada stării de urgență. Pentru un sfert dintre respondenți drepturile și libertățile sunt cele care au lipsit cel mai mult în această perioadă, pentru 13% dintre participanții la studiu au fost călătoriile și vacanțele, iar 1 din 10 români declară că i-a lipsit cel mai mult socializarea.

Apropierea celor dragi a lipsit, în această perioadă, în proporții mai ridicate vârstnicilor, persoanelor cu educație scăzută, celor care locuiesc în mediul rural, dar și votanților PSD, în timp ce lipsa drepturilor și libertăților a fost resimțită mai acut de către bărbați, de persoanele cu vârsta de până în 50 de ani și de cei care locuiesc în regiunea Moldovei sunt cei care spun că le-au lipsit.

Călătoriile și vacanțele au lipsit cel mai mult tinerilor între 18 și 35 de ani.

 

CONSUMUL DE INFORMAȚIE, TELEVIZIUNE ȘI FILME A FOST MAI RIDICAT DECÂT DE OBICEI

#  În perioada stării de urgență românii au navigat mai mult pe interne decât în perioada anterioară, s-au uitat mai mult la televizor și au vizionat într-o măsură mai mare filme decât într-o perioadă obișnuită. O treime spun că au gătit mai mult decât obișnuiau, o cincime au mâncat mai mult, un procent similar spun că au citit mai mult, iar aproape un sfert declară că au făcut exerciții fizice de întreținere mai mult decât de obicei. Doar 1 din 10 români declară că a fumat, iar 3% că au consumat băuturi alcoolice mai mult decât înainte.

 

CE PROIECTE AU AVUT ROMÂNII ÎN STAREA DE URGENȚĂ?

# Renovarea locuinței este proiectul la care s-au gândit peste jumătate dintre români în perioada stării de urgență, peste o treime s-au gândit să caute ceva de lucru în plus față de activitatea pe care o au deja, aproape un sfert s-au gândit să facă un curs sau o specializare, iar 1 din 5 români a luat în considerare să își facă o asigurare. 16% dintre participanții la studiu au luat în considerare ideea de a-și schimba locul de muncă și tot atâția s-au gândit să și deschidă o afacere. Doar 7% s-au gândit să ia un credit de consum și 5% unul ipotecar.

 

STAREA DE URGENȚĂ: LECȚII ÎNVĂȚATE

# Aproape 1 din 5 români spun că principala lecție învățată pe perioada crizei generată de pandemia de COVID – 19 este importanța igienei. 10% dintre participanții la studiu declară că au conșientizat importanța celor dragi, 9% vorbesc despre importanța sănătății, iar 7% despre importanța respectării indicațiilor autorităților și responsabilitate.

Vârstnicii, persoanele din rural și cei cu educație scăzută, alături de votanții PNL, sunt mai optimiști în privința șanselor ca lucrurile să revină la normal până în iunie, în timp ce tinerii între 18 și 35 de ani sunt mai pesimiști cu privire la acest aspect.

 

PERCEPȚIA PANDEMIEI ȘI A VIRUSULUI

# Aproape jumătate dintre români cred că virusul SARS-CoV2 este mai puțin periculos pe cât se crede, în timp ce 1 din 5 români apreciază că este chiar mai periculos.

Femeile, vârstnicii, persoanele din Sudul țării, dar și votanții PNL cred, în proporții mai ridicate decât media, că virusul este mai periculos decât se crede, în timp ce persoanele cu vârsta de cel mult  50 de ani, cei cu educație scăzută,  care locuiesc în mediul rural, dar și respondenții din Moldova sunt de părere că virusul este mai puțin periculos. 

 

# În ceea ce privește gravitatea pandemiei, opinia românilor este împărțită: jumătate cred că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei și o altă jumătate cred că contrariul.

Respondenții cu educație scăzută, cei care locuiesc la sat, dar și cei din Moldova și votanții Alianței USR-PLUS tind să fie de părere în proporții mai ridicate cu ideea că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei.

De cealaltă parte regăsim în proporții mai ridicate persoanele între 51 și 65 de ani, respondenții cu studii superioare și votanții PNL.

 

SPECIALIȘTI VS. POLITICIENI

# În timp ce 55% dintre români cred că România are specialiști pe care să se bazeze în vremuri de criză, 56% dintre participanții la studiu sunt de părere că politicienii au fost cei care au decis în perioada stării de urgență.

Persoanele peste 51 de ani, cei cu un nivel ridicat de educație, dar și votanții PSD, PNL și cei ai Alianței USR-PLUS cred, în proporții mai crescute decât alte categorii, în existența specialiștilor.

Persoanele între 18 și 50 de ani și votanții PSD sunt cei care cred mai mult decât alții că, în perioada stării de urgență, în țara noastră au decis politicienii.

 

ACCES LA INFORMAȚII ÎN VREMEA PANDEMIEI

# Mai mult de jumătate dintre români cred că mass-media a informat corect publicul din România pe durata crizei generate de pandemia de COVID – 19, în timp ce 4 din 10 români cred contrariul.

Femeile, persoanele peste 51 de ani, respondenții care locuiesc în mediul Rural, cei din Transilvania și Banat și votanții PNL și PSD sunt cei care cred în corectitudinea informării mass-media, cei mai neîncrezătoare fiind persoanele între 36 și 50 de ani.

 

# Jumătate dintre români cred că statul a ascuns informații importante în această criză și același procent cred că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID – 19

Bărbații și votanții Alianței USR-PLUS sunt respondenții care cred în proporții mai crescute că statul le-a ascuns informații, iar tinerii între 18 și 35 de ani, cei care locuiesc în Moldova și votanții PSD sunt cei care cred mai mult decât alții în existența unei înțelegeri între stat și presă pentru a trunchia, denatura sau limita informațiile cu privire la COVID – 19.

 

RECONFIGURAREA RELAȚIEI DINTRE STAT ȘI CETĂȚEAN DUPĂ STAREA DE URGENȚĂ

# Întrebați dacă văd statul român drept un partener de încredere după această criză, doar o treime (36%) au răspuns pozitiv, în  timp ce 2 treimi (62%) dintre cei chestionați par să își fi pierdut încrederea în stat.

Vârstnicii și respondenții cu educație ridicată, votanții PNL și cei ai Alianței USR-PLUS continuă să crediteze cu încredere statul român în proporții mai ridicate decât alții.

 

# România va ieși mai dezbinată după criza generată de pandemia de COVID – 19, cred jumătate dintre români și doar 42% cred că țara noastră va ieși mai unită după această încercare.

Spun înclinați să spună că România va ieși mai dezbinată bărbații, tinerii, respondenții cu educație media și votanții PSD, în timp ce respondenții cu educație scăzută și votanții PNL și cei ai Alianței USR-PLUS se poziționează mai mult în favoarea ideii conform căreia țara noastră va ieși mai unită.

 

# 8 din 10 români spun că ar renunța la drepturile și libertățile lor pentru a rămâne în siguranță într-o situație de criză similară celei generate de virusul SARS-CoV2.

Mai dispuși să renunțe la drepturile și libertățile lor sunt respondenții între 51 și 65 de ani, femeile, cei cu educație scăzută, persoanele care locuiesc în mediul rural, cele care locuiesc în Transilvania și Banat, dar și participanții la studiu care declară că la viitoarele alegeri parlamentare vor vota cu PNL și cu Alianța USR-PLUS. 

 

VIITORUL PRIVIT CU ÎNGRIJORARE

# După pandemia de COVID – 19, asigurarea unui viitor sigur devine grija principală pentru mai mult de jumătate dintre români. Grija banilor este primordială pentru 17% dintre participanții la studiu, grija locului de muncă pentru 11%, iar grija pentru starea de sănătate pentru 9%.

Preocupați pentru viitor sunt în proporții mai ridicate respondenții tineri, cei cu educație medie și superioară, persoanele care locuiesc în Moldova, dar și votanții Alianței USR-PLUS.

Grija banilor este importantă într-o măsură mai mare pentru respondenții cu educație scăzută, pentru cei care locuiesc în Transilvania și Banat și pentru votanții PSD, în timp ce pentru locul de muncă sunt preocupați mai mult respondenții între 36 și 65 de ani și cei care locuiesc în Transilvania și Banat.

 

# Activitățile de socializare și mișcare sunt primele pe lista românilor pentru perioada post-COVID – 19. Reuniunile cu familia și prietenii (31%), călătoriile (21%), plimbările (15%) sunt primele pe lista primelor lucruri pe care le fac românii după ieșirea din starea de urgență. 

 

ROMÂNII SUNT FAVORABILI TESTĂRII, DAR MAI REȚINUȚI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE VACCINAREA ÎMPOTRIVA COVID – 19

# 6 din 10 români declară că ar fi dispuși să se testeze pentru a primi un ”pașaport de imunitate” la COVID – 19.

Mai reticenți la testare decât media sunt respondenții cu educație scăzută, cei care locuiesc în mediul rural și cei din Moldova.

 

# Peste 4 din 10 români ar fi dispuși să se vaccineze împotriva COVID – 19 odată ce ar exista un vaccin omologat, dar 33% spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă.

Pro-vaccinare sunt, în proporții mai ridicate, bărbații, persoanele peste 51 de ani, cei care locuiesc în orașe, cei din Transilvania și Banat, votanții PSD și cei ai Alianței USR-PLUS.

Cei mai reticenți privind vaccinarea împotriva COVID – 19 sunt respondenții tineri și cu vârsta de cel mult 50 de ani. 

 

CE VA URMA DUPĂ STAREA DE URGENȚĂ? OPTIMIȘTI VS. PESIMIȘTI

# Aproape jumătate dintre români cred că după ieșirea din starea de urgență va scădea numărul îmbolnăvirilor de COVID – 19 din țară, în timp ce 30% cred că va crește.

57% dintre participanții la studiu cred că situația economică a României se va degrada, în timp ce aproape un sfert sunt de părere că se va ameliora.

În ceea ce privește situația financiară personală, 3 din 10 români cred că aceasta se va degrada în timp ce 16% cred că se va ameliora.

 

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, a realizat, în perioada 13 – 14 mai 2020, al optulea val al studiilor dedicate percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor românilor pe durata crizei provocate de pandemia de COVID – 19. Acest studiu a avut ca obiectiv evaluarea impactului stării de urgență asupra vieții românilor.

 

 

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.027 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%

Perioada realizării anchetei: 13 – 14  mai 2020

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) 

 

Actualitate

Dincolo de performanță: Reconfigurarea capabilităților aeriene pentru teatrele de operațiuni moderne

Publicat

pe

De

Forțele armate care vizează modernizarea flotelor aeriene nu mai caută doar aeronave cu performanțe tehnice superioare la costuri competitive. Nevoia actuală este de a găsi un partener de misiune capabil să livreze nu doar tehnologie „future-ready”, ci și expertiza inginerească necesară adaptării acestor platforme la cerințe operaționale specifice, totul într-un cadru de timp și buget strict definit. Esențială în acest ecosistem este continuitatea: suportul și mentenanța pe tot parcursul ciclului de viață al misiunii.

Platforme versatile pentru misiuni strategice

Avioanele de afaceri, prin caracteristicile lor remarcabile – viteză, autonomie, disponibilitate rapidă și eficiență operațională – au devenit soluția ideală pentru noua generație de platforme aeriene. Aceste aeronave, odată echipate cu radare avansate, senzori și încărcături utile complexe, sunt desfășurate pentru misiuni de Inteligență, Recunoaștere și Supraveghere (ISR), dar și pentru avertizare timpurie (AEW&C).

Capacitatea lor de a fi redeployate rapid în noi zone de operațiuni sau de a fi realocate dinamic le transformă în active strategice. Mai mult, prin interioare modularizate, o singură platformă poate îndeplini roluri multiple, de la patrulare maritimă și evacuare medicală, până la transport strategic, demonstrând o adaptabilitate crucială într-un peisaj al amenințărilor în continuă evoluție.

Succesul programelor critice: Dovezile eficienței

Eficiența acestui tip de platformă este demonstrată prin programe militare de mare succes. Un exemplu elocvent este flota utilizată de forțele aeriene americane pentru programul Battlefield Airborne Communications Node (BACN). Cunoscute drept „Wi-Fi-ul cerului”, aceste avioane acționează ca un gateway de comunicații la mare altitudine, asigurând interoperabilitatea între forțele aeriene și cele terestre, surmontând bariere geografice precum munții sau distanțele vaste.

Un alt punct de cotitură este sistemul High Accuracy Detection and Exploitation System (HADES). Această platformă este pilonul următoarei generații de senzori aerieni, permițând monitorizarea la distanțe strategice de siguranță. HADES transformă radical modul în care este colectată și livrată inteligența militară, oferind acoperire persistentă asupra unor zone întinse și susținând operațiunile multi-domeniu, fără a expune echipajele la riscuri inutile.

Parteneriatul dincolo de hardware

Succesul acestor programe se bazează pe colaborarea strânsă cu lideri în inovația tehnologică de apărare. Abordarea nu este una de tip „one-size-fits-all”, ci una adaptată: de la furnizarea platformei brute până la expertiză inginerească complexă, modificări structurale și servicii de mentenanță integrată.

Cu un suport global care acoperă peste 100 de locații, mentenanța predictibilă devine o realitate, permițând clienților guvernamentali o vizibilitate mai clară asupra cerințelor bugetare pe termen lung. Într-o lume în care cerințele se schimbă rapid, filozofia centrată pe client asigură nu doar o soluție tehnică personalizată, ci un partener care rămâne alături de forțele armate pe toată durata de viață a misiunii.

Citeste in continuare

Actualitate

Traficul trimis de ChatGPT a crescut de peste patru ori în cinci luni: ce arată datele pe septembrie de pe trafic.dwf.ro

Publicat

pe

Un studiu DWF pe 400.000 de răspunsuri ChatGPT explică saltul: traficul pe chatgpt.com a rămas același, dar răspunsurile au început să trimită direct către site-uri.

București, 15 octombrie 2026 – Cele 782 de site-uri românești monitorizate de DWF pe trafic.dwf.ro au primit în septembrie 2026 aproximativ 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie, când erau circa 312.000. În aceeași perioadă, traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut, iar la căutările de cumpărare ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri direct în text a urcat de la sub 1% la 49%.

Saltul traficului din AI a început în iulie, odată cu linkurile din răspunsuri

  • Față de septembrie 2025, traficul din asistenții AI e de 4,3 ori mai mare (+328%), iar septembrie este a 15-a lună la rând peste nivelul anului anterior.
  • Creșterea nu a fost constantă. Între iunie 2025 și iunie 2026, traficul din AI a stat aproape pe loc, între 284.000 și 385.000 de sesiuni pe lună, în medie circa 333.000.
  • Din iulie 2026, traficul a urcat la 533.000 de sesiuni, apoi la 854.000 în august și la 1,36 milioane în septembrie.
  • Peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie 2026. Din cele 1,36 milioane de sesiuni din septembrie, aproximativ 1 milion sunt peste nivelul de dinainte de linkuri.

Legătura se vede în timp: momentul saltului coincide cu apariția linkurilor, iar studiul DWF nu a găsit o altă schimbare în răspunsurile ChatGPT în această perioadă. Click-urile individuale nu pot fi atribuite unui anumit tip de răspuns.

Graficul 1. Sesiunile din asistenții AI pe lună și ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri în text. Surse: trafic.dwf.ro, studiul DWF.

ChatGPT căuta și înainte, dar sursele nu apăreau în text

Studiul DWF a analizat 400.000 de răspunsuri ChatGPT la căutări în limba română, făcute din România, din ianuarie până în septembrie 2026. Un singur lucru s-a schimbat în această perioadă: locul în care stau sursele.

  • În ianuarie, ChatGPT căuta deja pe internet la întrebările de cumpărare. Fiecare răspuns avea în medie 24 de surse, cam jumătate site-uri străine precum Alibaba, Wikipedia sau Reddit, dar toate stăteau într-un panou separat, deschis cu butonul „Sources”.
  • În septembrie, 49% din răspunsuri aveau linkuri direct în text, în medie 2,8 pe răspuns.
  • Nouă din zece linkuri din text duc către site-uri românești.

 

Căutarea „camere dvr” în ChatGPT 15 ianuarie 2026 10 septembrie 2026
Linkuri în textul răspunsului 0 3
Unde ajunge cine dă click nicăieri, sursele stau în butonul „Sources” pe site-urile respective

Tabelul 1. Aceeași căutare în ChatGPT, la opt luni distanță. Sursa: studiul DWF.

Vizitele sunt reale: în GA4 cresc în același ritm atât sesiunile marcate cu parametri UTM, cât și cele identificate după site-ul de proveniență, iar rata de engagement a rămas aceeași.

Schimbarea nu e doar locală. ChatGPT a început să afișeze linkuri mai vizibile către branduri în mai 2026, iar Similarweb a măsurat atunci, la nivel global, o creștere de peste 150% a traficului trimis către site-uri într-o singură săptămână.

„Până acum, prezența în răspunsurile AI era o curiozitate de măsurat. Acum e un canal care trimite click-uri importante, iar nouă din zece duc pe site-uri românești. Dacă brandul tău nu apare în răspuns, concurentul care apare ia traficul”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

O vizită din AI la fiecare 30 din Google

  • Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
  • Traficul din AI înseamnă 3,19% din traficul de search și 0,89% din traficul total, cu 59% peste august.
  • ChatGPT aduce 98,9% din acest trafic și trimite deja mai mult decât Bing, al doilea motor de căutare din datele studiului.

Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des, dar cumpără mai scump

Magazinele online din studiu AI, aprilie 2026 AI, septembrie 2026 Google organic, septembrie 2026
Rata de conversie 3,44% 2,09% 1,91%
Coșul mediu 282 lei 391 lei 303 lei

Tabelul 2. Conversia și coșul mediu pe magazinele online din studiu. Sursa: trafic.dwf.ro.

Graficul 2. Rata de conversie din AI și din Google organic, ianuarie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.

  • În aprilie, vizitatorul venit din AI cumpăra de aproape două ori mai des decât cel din Google organic. În septembrie, diferența aproape a dispărut.
  • Comenzile din AI sunt însă mai mari: coșul mediu a urcat la 391 de lei, cu 29% peste organic.
  • Veniturile aduse de AI magazinelor, de 2,1 milioane de lei în septembrie, sunt de peste patru ori mai mari decât acum un an, dar reprezintă încă doar 0,8% din vânzări.
  • Ipoteza DWF, de urmărit în lunile următoare: linkurile din text aduc pe site și oameni care încă explorează, nu doar pe cei care au ales deja ce cumpără.

Piața: scăderea traficului încetinește a treia lună la rând

Traficul total este cu 4,8% sub nivelul din septembrie 2025, după scăderi de 10,7% în iulie și 7,1% în august. Search-ul rămâne canalul cu cea mai mare scădere, dar ritmul s-a redus de la 20% în iulie la 12,6%.

Canal Sesiuni septembrie 2026 Evoluție anuală iulie Evoluție anuală august Evoluție anuală septembrie
Trafic total 153,3 mil. −10,7% −7,1% −4,8%
Search 42,8 mil. −20,0% −18,3% −12,6%
Paid 44,7 mil. −1,7% +7,0% +7,6%
Social 3,6 mil. −1,0% +9,8% +11,1%
Direct 30,7 mil. −6,5% −10,9% −3,1%
Asistenți AI 1,36 mil. +47,6% +154,4% +327,8%

Tabelul 3. Traficul pe canale și evoluția față de anul anterior, iulie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.

Magazinele online cresc puțin peste inflație

  • Veniturile din septembrie sunt cu 7,4% mai mari decât acum un an, la 268 de milioane de lei.
  • Inflația anuală a fost de 6,6% în septembrie, iar mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, potrivit INS. În termeni reali, vânzările sunt deci aproape la nivelul de anul trecut.
  • Comenzile au crescut cu 2,8%, iar coșul mediu cu 4,4%, la 333 de lei, mai puțin decât inflația.
  • Tabloul se potrivește cu datele INS pentru întregul comerț cu amănuntul, care a avut în august prima creștere anuală după 12 luni, de 0,9%.
  • Organicul continuă să aducă mai puține vizite, dar mai mulți bani: sesiunile scad cu 18,1%, iar veniturile cresc cu 2,2%.

De reținut

  • Site-urile din studiu au primit în septembrie 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie (circa 312.000).
  • Traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut: stă între 20 și 26 de milioane de vizite pe lună de 16 luni, potrivit Similarweb.
  • Canalul AI crește, dar peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie, după ce ChatGPT a început să pună linkuri în răspunsuri: la căutările de cumpărare, de la sub 1% în ianuarie la 49% în septembrie.
  • Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
  • Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des decât cel din Google, dar lasă un coș cu 29% mai mare.
  • Magazinele online cresc cu 7,4%, puțin peste inflația de 6,6%.

Notă metodologică

  • trafic.dwf.ro agregă anonim datele din Google Analytics 4 a 782 de site-uri din portofoliul DWF, cu 153,3 milioane de sesiuni în septembrie, mai ales companii active în marketing (magazine online, firme de servicii, advertiseri), fără portaluri de știri. Cifrele descriu aceste site-uri, nu întregul internet românesc.
  • Cohorta se recompune la fiecare ediție: procentele de evoluție sunt comparabile între ediții, volumele absolute nu.
  • De la această ediție, cifrele lunare sunt calculate pe luna calendaristică întreagă. Ediția pe august folosea o fereastră de 30 de zile și raporta 995.000 de sesiuni din AI, față de aproximativ 855.000 pe luna calendaristică.
  • Traficul din AI include sesiunile identificate în GA4 după site-ul de proveniență sau parametrii UTM. Click-urile din reclamele ChatGPT sunt măsurate separat, iar cele din Modul AI al Google sunt numărate la Search.
  • Studiul despre linkuri: 400.000 de răspunsuri colectate din interfața ChatGPT în ianuarie-septembrie 2026, pentru 36.318 căutări în limba română, făcute din România. Vizitele pe chatgpt.com: Similarweb. Inflația și comerțul cu amănuntul: INS.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Studiul complet despre linkurile din ChatGPT este disponibil la trafic.dwf.ro/ai.

f.ro | BĂNĂȚEANUL

Citeste in continuare

Actualitate

Talon Blue, drona autonomă Northrop Grumman, a efectuat primul zbor

Publicat

pe

De

Demonstrație autonomă în deșertul Mojave

Demonstratorul de dronă „wingman” Talon Blue, dezvoltat de Northrop Grumman, a zburat pentru prima dată deasupra deșertului Mojave din California. În cadrul testului, desfășurat la o dată care nu a fost precizată, aparatul a executat autonom rulajul, decolarea, manevrele în aer și aterizarea, potrivit companiei.

Craig Woolston, vicepreședinte și director general pentru cercetare și proiectare avansată în cadrul Northrop Grumman, a descris zborul drept un pas către o nouă generație de capabilități autonome. El a adăugat că fiecare test oferă lecții utile pentru dezvoltarea viitoare a acestor tehnologii.

Proiect finanțat de companie, în afara primului val al programului CCA

Northrop Grumman a finanțat până acum din resurse proprii dezvoltarea Talon Blue, după ce nu a fost selectată pentru contractele inițiale ale Forțelor Aeriene ale SUA privind aeronavele autonome de tip Collaborative Combat Aircraft (CCA).

În iunie, Anduril și General Atomics au fost alese pentru construirea dronelor din prima etapă a programului. Separat, în competiția dedicată software-ului de autonomie, au avansat Anduril, Shield AI și Collins Aerospace, filială a RTX.

Cu toate acestea, autoritățile americane au manifestat interes pentru Talon Blue, iar Forțele Aeriene i-au atribuit indicativul militar YFQ-48A.

Arhitectură modulară și software aflat în teste

Northrop Grumman promovează designul modular al aeronavei și afirmă că compartimentul său pentru armament poate fi adaptat pentru misiuni diferite. Compania dezvoltă, de asemenea, o suită software de autonomie numită Prism, testată pe Model 437, o dronă produsă de filiala Scaled Composites.

Nu este clar dacă Talon Blue a fost pilotată în primul zbor folosind software-ul Prism. Un purtător de cuvânt al companiei nu oferise încă o precizare în acest.

Competiția pentru drone autonome continuă

O a doua etapă a programului CCA este în curs de dezvoltare. În paralel, și alți producători, inclusiv Lockheed Martin, și-au prezentat conceptele de drone „wingman”, fără să le asocieze în mod public cu programe specifice.

Primul zbor al Talon Blue marchează astfel o etapă importantă pentru proiectul Northrop Grumman, într-un domeniu în care companiile încearcă să transforme autonomia aeriană într-o capabilitate operațională.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv23 de ore ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...

Exclusiv23 de ore ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...

Exclusiv23 de ore ago

Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Exclusiv23 de ore ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...

Exclusiv23 de ore ago

I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”

Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...

Exclusiv23 de ore ago

Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii

Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...

Exclusiv3 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu

După ce i-am trecut prin bisturiu pe: Picior Florin-Alexandru – agentul-spray prins de propriul body-cam, Mataiche Marian – Rambo de...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea

Grădinița de cadre – ediția Baicoi: bătaie, botezuri și băi de „apă vie” la Poliția lui Pinochio & prietenii (aici)...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA

SRPCIV Prahova, structură care ar trebui să fie un pilon al siguranței rutiere, funcționează, potrivit relatărilor interne și investigatiilor Incisiv...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii

După ce i-am așezat pe masa de disecție pe: agentul-spray Picior Florin-Alexandru (Episodul 2), „Rambo” de serviciu Mataiche Marian (Episodul...

Exclusiv4 zile ago

Ploiești, orașul în care barierele ilegale rezistă mai mult decât legea. IPJ Prahova, TCE și Bariera Omnia – anatomia unui oraș ținut în șantaj de „pile”

În Ploiești, cetățeanul care respectă legea este, oficial, fraier. Actele o spun, nu pamfletarul. Hârtii cu ștampilă, semnături, dispoziții și...

Exclusiv4 zile ago

Articolul 10 – Sindromul «Să moară și capra judecătorului din provincie». Legea contenciosului administrativ, cancer procedural în 151 de dosare din M.A.I.

Când legea nu mai apără drepturi, ci protejează oboseala instanțelor din București În România juridică, statul de drept are o...

Exclusiv5 zile ago

Dosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN

Într-un colț de Europă unde ploile fug, grâul crapă și fermierii își vând vaca să mai plătească un credit, statul...

Exclusiv5 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații

Dacă în Episodul 2  (aici) l-am disecat pe agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul care s-a împiedicat în propriul body-cam,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv