Actualitate
Scenariul negru cu dedicație pentru turismul românesc

Acest scenariu poartă semnătura în clar a premierului Ludovic Orban. Este produsul unei școli de gândire, conform căreia românii nu vor avea încotro și, într-o bună zi, vor lua cu asalt, în orice condiții, hotelurile și pensiunile din România. Iar turismul intern va exploda. În sens pozitiv. Primul ministru săvârșește, intenționat sau nu, o gravă eroare. Viitorul nu va arăta așa. Ci cu totul altfel. Jumătate din întreaga industrie românească a turismului prezintă un risc ridicat de faliment. Iar Executivul o împinge în mare viteză în prăpastie.
Industria turistică din România, înțelegând prin aceasta nu numai hotelurile și pensiunile, ci și restaurantele și agențiile de turism, deși se află sub media la nivel mondial, își aduc totuși un aport substanțial la realizarea Produsului Intern Brut. Din păcate mult sub un potențial care ne plasează pe unul dintre cele mai bune locuri din lume. Și sub pragul mediu de 10% din PIB, care reprezintă aportul turismului la nivel mondial. Cu toate acestea, industria turistică, fără prea mare ajutor din partea statului, exceptând câteva măsuri excepționale luate sub guvernările PSD, a avansat până la criza coronavirusului. Iar acum, ca rezultat al unei școli de gândire căreia i-a căzut victimă Ludovic Orban, asta în caz că nu este rău intenționat, industria turistică este în pragul colapsului.
Se întâmplă un fenomen interesant. Și în același timp dramatic. Nu este zi de la Dumnezeu în care reprezentanți ai Guvernului să nu vorbească despre repornirea turismului românesc, oferind în acest sens în mod public fel de fel de angajamente. Iar reacția industriei turismului, fie ea organizată sau spontană, sună din ce în ce mai pregnant ca un semnal de alarmă. Reprezentanții din acest sector reclamă faptul că Guvernul, deși s-a întrecut în promisiuni, nu a optat pentru niciunul dintre scenariile care au fost prezentate în scopul repornirii acesui sector. Răspunsul lui Ludovic Orban este, cel puțin aparent, stupefiant. El consideră că turismul va porni în România cândva pe la mijlocul lunii iunie și că românii, neavând încotro, vor lua cu asalt hotelurile și pensiunile autohtone. Renunțând să-și mai cheltuiască banii peste hotare. Unde, presupune premierul, nu vor mai avea cum să călătorească. Prizonieri în propria țară, ei își vor cheltui, odată eliberați de constrângerile generate de epidemie, economiile aici. Se înșală.
Grecia a anunțat că dă liber turismului cel mai târziu la data de 1 iulie. La fel Bulgaria. Nu mă îndoiesc că și Turcia va proceda la fel. Cât despre Croația, cred că este primul stat care a anunțat nu numai că repornește degrabă turismul, dar în acest scop creează și culoare, prin care să poată sosi din diverse locații viitorii clienți. Bulgaria și Grecia anunță și ele deschiderea de culoare rutiere. În curând vom auzi și despre din ce în ce mai multe culoare aeriene. Industriile turistice din aceste state au primit cu adevărat scheme de ajutor, astfel încât până la repornirea turismului sunt capabile să reziste financiar și să-și păstreze sau să-și recupereze forța de muncă. Ce se întâmplă însă în România? Aparent, cele mai lovite sunt agențiile de voiaj. Acestea au încasat banii de la zeci de mii de cetățeni și au achiziționat în beneficiul acestora fie bilete la agențiile aeriene de transport, fie locuri în diverse hoteluri și pensiuni din lume. Statul român a făcut diligențe la Bruxelles și se pare că poate primi granduri în valoare de 65 de miioane de euro, pentru a susține financiar companiile Tarom și Blue Air. Acestea, în schimb, nu vor fi obligate, contrar normelor Uniunii Europene, să le înapoieze banii încasați și neutilizați celor 250.000 de potențiali turiști români care au plătit avansuri. Dacă situația continuă așa încă două luni și ceva, jumătate dintre cele 12.000 de agenții vor da faliment. Și jumătate dintre cele 2000 de societăți comerciale din domeniul turismului.
Școala de gândire Orban va împinge turismul românesc într-o prăpastie. În condițiile în care sistemul hotelier nu mai are resurse pentru a se pregăti să-i primească pe turști în condiții cât de cât civilizate, iar pensiunile vor fi și ele peste o lună-două într-o situație de faliment, românii vor alege cu prioritate destinații în străinătate. În state care se pregătesc intens pentru a le pune la dispoziție în vacanța de vară care urmează tot ceea ce este necesar. Nu vor pleca în masă spre litoral, spre Valea Prahovei sau în alte stațiuni din România, așa cum speră Ludovic Orban, ci vor alege Bulgaria, Croația, Turcia, Grecia, Spania, probabil și Italia. Totul în materie de destinații depinde de rutele terestre care se creează, precum și de culoarele aeriene care vor fi repornite. În acest fel, coronavirusul, combinat cu o mișcare strategică greșită a Guvernului Orban, va deveni toxic pentru turismul din România și va favoriza alte state, care s-au mișcat mai inteligent și mai repede. Domnul Cîțu, atunci când se va uita în buzunare, asta în ideea că va mai rămâne ministru al Finanțelor până la sfârșitul anului, va descoperi că aportul turismului la Produsul Intern Brut s-a dus vertiginos la vale.
Și încă ceva extrem de important. Cu sau fără coronavirus, cu sau fără o criză economică globală, potențialul turistic al României rămâne intact și reprezintă o virtuală mină de aur. O mină care, în baza principiului vaselor comunicante, dacă jumătate din industria autohtonă va falimenta, va fi folosită de altcineva. De industria cu capital străin. Sper că nu asta a urmărit cu tot dinadinsul Ludovic Orban.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 21 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”