Actualitate
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA dlui CATALIN PREDOIU, MINISTRUL JUSTITIEI

Domnule ministru,
In considerarea atributiilor prevazute de art. 12 din HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 1, alin. (1) din HG nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și pentru modificarea HG nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției (MJ),
Supunem atentiei dumneavoastra, cu toata seriozitatea si responsabilitatea din partea ziarului, cateva concluzii ale unei investigatii jurnalistice in legatura cu anumite carente, suficient de grave pentru a face obiectul informarii dv., disfunctii aparute de mult timp in activitatea si managementul comisarului șef de poliție penitenciară, STANCIU FLORIN, directorul Penitenciarului de Femei Târgşor, loc. Târgşorul Nou, jud. Prahova, din structura Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care treneaza si astazi.
Va confiem ca, dat fiind contextul pandemiologic generat de raspandirea virusului SARS-COV-2, temerile noastre sunt si mai mari si mai justificate prin factualitatea deplorabila a non-masurilor specifice de preventie luate / mimate sau nerespectate la Penitenciarul de Femei Targsorul-Nou.
Ca sa ne exprimam jurnalistic, sa nu va mirati, domnule Predoiu, daca va veti trezi in propria „ograda” cu un cogeamite focarul de COVID-19!
De ce? Pentru ca:
În această perioadă de pandemie, contrar regulilor de distantare sociala elementare / minimale, directorul penitenciarului obișnuiește să organizeze ședințe în clubul unității, un spațiu complet închis, in fapt o improvizatie de încăpere neventilata, de multe ori chiar cu un număr de persoane, ideal pentru transmiterea necontrolata in colectivitate a periculosului virus SARS-COV – 2, care a intors Planeta cu susul in jos. Pe Stanciu il doare in epoleti! Are „spatele” asigurat.
Ca nu da doi bani pe ordonantele militare, ordinele MJ si ale ANP, rezulta si din aroganta ca, simtindu-se a fi alesul lui Dumnezeu pe Pamant, „dribleza” inconstient filtru de intrare în penitenciar cu valente de triaj epidemiologic.
Subiectul ne-a atras atentia in demersul nostru gazetaresc din cel putin doua motive:
I. STANCIU FLORIN a devenit celebru in presa locala si nationala, scrisa si audio-vizuala, din cauza acuzatiilor de:
– fals material si complicitate la fals intelectual in pontaje:
Notele redactiei: 1. Asa cum am aflat toti, recent, din presa, managerul mentionat a incercat o ajustare a viitorelor drepturi de pensie prin manipularea pontajelor in care aparea ca ar fi lucrat in zile de sambata si duminica ceva mai mult decat in restul saptamanii, vizand majorarea de 75% care s-a calculat la un salariu corespunzator functiei de director, majorat, pe alocuri, si cu spor TBC!
Un post important de televiziune a difuzat detalii privind acest subiect, oferind inclusiv pontajele respective, iar ministrul Justitiei s-a autosesizat si a dispus un control. Nu avem toate detaliile situatiei, dar se pare ca unul dintre aspectele vizate, dincolo de faptul ca pontajele erau “umflate” exagerat, a fost si acela ca registrele de acces au suferit modificari, pentru ca nu se potriveau nicicum cu pontajele managerului. Lipsa aprobarii sefului ierarhic (directorul general ANP), pentru prestarea muncii suplimentare, apare ca un simplu detaliu neimportant in speta.
luna ianuarie 2018: 65 ore cu 75%, 11 ore spor TBC, 8 ore de noapte.
luna februarie 2018: 58 ore cu 75%, 20 ore spor TBC.
luna martie 2018: 72 ore cu 75%, 18 ore spor TBC.
2. Familiarizat cu “cheia succesului” in concursurile profesionale, în 2013, Stanciu Florin a câștigat concursul organizat pentru un post de director la Târgșor. Însă, după sancțiunea primită în 2011, Stanciu nu ar fi putut participa la concurs. La condiții era stipulata si acelea potrivit carora persoanele care candideaza să nu fi fost destituite în ultimii șapte ani și, respectiv, să nu fi fost sancționate disciplinar (conform Ordinului MJ nr. 2478 din 2010 al Ministerului Justiţiei, art.3 alin. 4).
Exista suspiciunea rezonabila ca participarea sa la concurs, avut loc ca urmare a comiterii unor infracțiunii de fals in inscrisuri oficiale, iar pe membrii comisiei ii suspecțam de abuz în serviciu si complicitate la fals. Rezultă fără putință de tăgadă că sancțiunea disciplinară de revocare din funcția de conducere se radiază după împlinirea termenului de șapte ani. Asadar, Florin Stanciu se afla sub efectul sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 70 lit. e din Legea nr. 293/2004 și, pe cale de consecință, apreciem că înscrisul cu nr 42553/DMRU/04.06.2013 este un fals (la poziția 13, îndeplinirea condiciilor de participare la concurs de către comisaru-șef de penitenciare Florin Stanciu). Sesizarea faptelor a ajuns, via Corpul de Control al MJ, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru a verifica dacă s-a comis vreo fapta penala. Este neclar ce si cum s-a derulat procedura penala la organul de urmarire penala, cert este ca cel in cauza este, din nou, director de penitenciar.
– Nerespectarea regimului armelor si munitiilor:
Comisarul şef Stanciu Florin a tinut prima pagina de ziar după ce a fost amendat contraventional cu 5.000 lei şi i s-a suspendat permisul de port armă. Poliţiştii dâmboviţeni l-au sanctionat după ce, într-o noapte din luna iunie 2013, din maşina lui au dispărut un pistol Glock de calibru 9 mm, două încărcătoare, precum şi suma de 7.000 de euro. La vremea respectivă, a declarat că a intrat doar câteva minute în curtea unui prieten, timp în care i-a fost spartă maşina, dar surse apropiate anchetei susţineau că e vorba de curtea unei prietene, foarte apropiată de director, care ar şi deţine maşina cu care circula Stanciu, un Volkswagen roşu cu numărul de înmatriculare DB-07-FDA.
– Management defectuos (fiind revocat prin ordinul ministrului Justitiei nr. 2726 din 10 iulie 2018), fiind reintegrat in functia publica de director penitenciar [Tribunalul Dâmbovița dând următoarea soluție: „Admite acțiunea în parte. Completează dispozitivul sentinței nr. 859/11 07.2019 pronunțată în dosarul nr. 567/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița, în sensul că dispune reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută, de director al Penitenciarului de femei Targșoru Nou. Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata daunelor morale. Document: Hotarâre 1429/2019 03.12.2019.”]. De fapt, era a doua revocare și, din motive misterioase, a revenit pe aceeași funcție, în același loc.
Dacă organele de control ale dv., domnule ministru, s-ar apleca cu obiectivitate asupra acestui caz, Stanciu Florin ar trebui să “beneficieze” de o a treia revocare. Istoricul, insa, nu ne incurajeaza sa speram intr-o “vitejie” din partea actualei conduceri a MJ, deoarece – vorba Geniului pustiu, Eminescu,: “Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine. Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu … Tu rămâi la toate rece. Multe trec … şi trecutul. Sunt a filei două feţe…”
Nota redactiei: Conform legislatiei in vigoare in materie, in cazul functionarilor publici cu statut special, managerii pot fi revocati din functie fara cercetare in comisia de disciplina, pe criterii care vizeaza evaluarea managementului, verificari care sunt foarte complexe. Lista revocatilor este foarte scurta, insa lista cu cei revocati de doua ori include un singur nume: Stanciu Florin. Dupa prima revocare pe care a primit-o, s-a intamplat, insa, ceva extrem de ciudat pentru istoria sistemului nostru.
Stim ca un functionar public poate sustine un concurs pentru ocuparea unui post vacant doar daca indeplineste printre altele si urmatoarea cerinta: nu a fost eliberat din motive imputabile sau destituit dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani (Legea 293/2004 art 11). Iar aceasta cerinta a blocat accesul la o noua functie, pentru o perioada de 7 ani, tuturor salariatilor din sistem care au incasat vreo revocare. Cu exceptia lui Florin Stanciu. Pentru el, Ministerul Justitie a dat o dispensa in 2012, rasucind cuvintele pana nu a mai inteles nimeni nimic. Asta inseamna sa fii influent. Cert este ca Florin Stanciu, desi fusese revocat dintr-o functie de director, a primit verde sa ocupe o alta functie similara, concursul fiind evident o formalitate dupa un astfel de raspuns al MJ.
De altfel, treaba cu revocarile si (re)numirile in functii de conducere ale personajului nostru cu talent de comediant, este in realitate o dulceag-amara telenovela sud americana sau turceasca, ori – in alt registru abordand-o, putem spune ca ar merita scris pentru posteritatea organizatiei un roman epic.
În anul 2011, luna martie, la inițiativa ANP, comisarul Stanciu, pe atunci director al Penitenciarului Mărgineni, era sancționat cu schimbarea din funcție de MJ. Florin Stanciu a contestat măsura disciplinară la Curtea de Apel București, însă judecătorii au menținut sancțiunea disciplinara a eliberarii din functie.
În 2006, Stanciu se prezenta la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante în jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). Însă soarta îi e potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temperează absolut deloc ambiţiile.
După jenantul eşec, în mandatul ministrului Tudor Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, în pofida celui pe care tocmai îl picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi cateva zile.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfârşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) unde până în prezent s-a remarcat semnând un tabel şi participând la simulacrul de control a …. 11 penitenciare într-o singură zi (sic!).
– Lipsa de respect fata de subordonati fata de care uzeaza (chiar abuzeaza) de un limbaj trivial. Intreaga atutudine este de superioritate, similara celei a vatafului pus sa se ingrijesca de mosia boierului. Nu o data, SNLP a fost la un pas de a organiza actiuni de protest in fata penitenciarului pentru ca celelalte posibilitati de actiune fusesera epuizate. In general, mesajul lui Florinel, a fost unul clar, asumat, de destructurare a filialei sindicatului din penitenciar, ceea ce aproape s-a si intamplat. Nu putem afirma ca Florin Stanciu nu are calitati. Noi, in investigatia facuta, nu le-am descoperit.
Salariatii sunt obisnuiti sa primeasca alarme (s-a intamplat si de doua ori in aceeasi saptamana) fara sa existe evenimente reale, la ore dintre cele mai ciudate, iar pe timpul alarmelor ofiterii si agentii erau tinuti in picioare in vestita sala de club nerenovata de decenii si nedotata cu scaune pana acum un an de zile (la nevoie se aduceau niste taburete de lemn micute), in sala fiind pastrata si o uriasa lozinca comunista afisata pe un perete, cu iz de vremuri apuse, din perioada romantica a socialismului biruitor. Salariatii stateau in picioare, in uniforme, in afara orelor de program, fara un motiv concret si fara salariu pentru acele ore, fiind obligati sa asculte discursuri interminabile de cate trei ore, presarate cu amenintari si cu jigniri de toate tipurile; salariatii primeau tot felul de apelative fiind categorisiti drept „pachetari”, curve etc. Asa intelege Stanciu conceptul de management, menirea democratica de director de penitenciar.
Solicitat sa inceteze cu jignirile si abuzurile, Stanciu a continuat cu un comportament antisocial, neadecvat. Sedintele ad-hoc, convocate in interesul său chiar si saptamanal, diferit de cele de consiliu, sunt un calvar: spatiu total insuficient, personal numeros, fara respectarea distanțarii sociale.
Cea mai năpăstuita structura din Penitenciar este Sectorul operativ (paza) este cel mai criticat de dansul, în situația în care nu au fost evenimente negative.
Insa, ceea ce nu prea am auzit vreodata de cand suntem in bransa asta, este ca directorul Stanciu, om luminat, le impune sindicalistilor sa fie informatori, nu parteneri de consultari, de dialog.
De altfel, chiar el este incapabil sa dialogheze, fiind arogant, având obiceiul ca atunci când cineva îi solicită un drept, în loc să analizeze situația și să rezolve într-un mod legal, dar omenos, individul începe și amenință cu mutarea în alte posturi și cu schimbarea din funcție. De aceea nu ne miram ca are obiceiul de a lua decizii de unul singur, încearcand să determine organizațiile sindicale să aibă mai mult un rol informativ, nicidecum consultativ.
Angajații, de-a-lungul timpului, au fost toți etichetați ca hoți, infractori, pachetari (insinuează că primesc șpăgi) etc. (Ec Adrian Radu).
Va facem trimitere la materiale mass-media scrisa si audio-vizuala:
https://www.libertatea.ro/stiri/sef-al-puscariei-printr-un-posibil-fals-1505954
Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, în comedia „Greu de revocat 3”
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/comisarul-sef-stanciu-vedeta-din-neatentie-averea-fostului-director-al-penitenciarului-poarta-alba-pradat-de-hoti-documente-461293.html
https://adevarul.ro/locale/targoviste/targsor-1_51cd9aa1c7b855ff56d81918/index.html
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/alerta-in-dambovita-sef-de-penitenciar-jefuit-de-7-000-de-euro-si-un-pistol–14564.html
https://www.romaniatv.net/sef-de-penitenciar-jefuit-de-7-000-de-euro-si-un-pistol_86635.html
http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/sef-al-puscariei-printr-un-posibil-fals-directorul-de-la-penitenciarul-de-femei-de-la-targsor-a-uitat-la-numire-ca-era-sanctionat-sapte-ani-6172442
Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, un personaj greu de revocat
Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, în comedia „Greu de revocat 3”
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 5 zile
Pușcăria românească: Între reforme ‘pe hârtie’ și orgoliile umflate ale sefilor ANP – Va exploda sistemul?
-
Exclusivacum o zi
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 24 de ore
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 2 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!