„Este povestea emoționantă a lui Calypso, fetița care învinge durerea provocată de absența mamei cu ajutorul magiei lecturii și al prieteniei, cucerind inimile cititorilor de pretutindeni. Volumul a câștigat în 2017 mai multe premii: Oxfordshire Book Award, Stockport Children’s Book Award și Tower Hamlets Book Award.

Calypso poate fi văzută de obicei singură, cu nasul în cărți. Dar, din ziua în care în clasa ei își face apariția o nouă colegă, Mae, la rândul ei pasionată de citit și de scris povestiri, între cele două fete se leagă o prietenie strânsă. Locuința lui Mae este agitată, veselă și gălăgioasă – cum, de altfel, este și ea –, iar din cauza asta lui Calypso îi place să-și petreaca timpul acolo.

După moartea mamei lui Calypso, tatăl ei se transformase într-un om retras și distant. Dar, în clipa în care descoperă tristul secret ascuns în biblioteca acestuia, Calypso își dă seama că ceva nu este deloc în regulă.

Va reuși Calypso să rescrie povestea familiei sale și să îi ofere un final fericit?”

Jo Cotterill – Lămâi, cărți și prieteni. Traducere de Andrei Covaciu. Editura Corint junior. 288 pag.

OSCAR-ul consolării

Recenta festivitate de înmînare a premiilor Oscar a început cu marea surpriză a plasarii în fruntea celor mai bune filme a unui western — Dance with the Wolves. Dar cînd pentru realizatorii aceluiaşi film, a început să plouă cu statuete — alte şase au fost acordate, după cum se știe, echipei care a dansat cu lupii — scenariul festivităţii a început să devină plicticos. Pentru cei învinși și dezamăgiţi marea, consolare a fost spectacolul, al căuui cap de afiș a fost Madonna – sex-simbolul irezistibil, și pentru lumea filmului, după cum se vede – cu numărul ei muzical din Dick Tracy. O frumoasă consolare pe care v-o oferim și dvs., cei care, alături de noi, n-aţi participat și n-aţi concurat la Oscar, odată cu exclusivitatea unor imagini primite de la Hollywood.

Ziarul Libertatea din 13 aprilie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Cristine Valmy

femeia care a descoperit
un munte
de aur
în
AMERICA

Ziarul Libertatea din 13 aprilie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 13 aprilie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 13 aprilie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

„Gura lumii” ÎN IMAGINI

AMBIDEXTRU

Anul acesta decernarea Oscarului a însemnat mai mult decît o festivitate obişnuită, dată fiind şi aniversarea a 108 de ani de Ia înfiinţarea Cinematografiei in 1891 la Paris.
Comicul Billy Crysta, ales pentru a doua oară să prezinte spectacolul, a apărut cu un cal pe scenă. „Ce, aţi aşteptat să vin cu o limuzină?” Surpriza anului a fost, însă cind cei 5.000 de membri ai Academiei au votat filmul „Dance with the Wolves” – un film „western” – ca cel mai bun film al anului, acesta culegînd 7 statuete din cele 12 nominaţii, care includ film, regie, scenariu, cinematografie, decupaj, muzică originală şi sunet.
Festivitatea celui de-al 63-lea Oscar a fost o nouă mărturie că nimic nu trebuie luat de-a gata. Că de o concurenţă sănătoasă beneficiază toţi şi, in special, spectatorii, fără de care aceste premii n-ar însemna prea mult.
Alegerea premianţilor a fost oarecum previzibilă din cauza „Globului de Aur” decernat de către „Hollywood Foreign Press” – din care face parte şi distinsul nostru corespondent, Ray Arco – care are loc cam cu două săptămîni înaintea Oscar-ului şi este socotită ca un barometru avant Ia lettre. Cu toate că exista fără îndoială unele diferenţe de gust şi apreciere, ca de exemplu, alegerea Iui Depardieu la categoria actori şi „Cyrano de Bergerac” dintre filme.
OSCARUL LUPILOR – „Dance with the Wolves” – co-realizatorul (regizorul) şi actorul principal – Kevin Costner au fost preferaţi în linie Ia aceasta ediţie a Oscar-ului.
Un film cu subiect „western” n-a mai luat un Oscar din 1952. „Dansul” a spulberat această prejudecată iar tînărul lup – Kevin Costner – a înşfăcat mielul Oscar-ului, cu siguranţa unui nărăvit la marile premii.
• CRONICA UNUI MARIAJ ANUNŢAT. Kathy Baker – Best actress – e cunoscută mai mult pentru munca ei în teatru. „Am fost votată poate pentru că am fost la momentul şi locul potrivit”, spune ea eu modestie. „Acum cred că sînt gata de căsătorie”, a declarat ea nelăsînd vreo îndoială că alesul ar putea fi altul decît Tony Camposim cu care e împreună de 13 ani.
• VEDETA CA INTRODUCERE. Au fost onorate, în special pentru întreaga lor carieră cineastică, Sophia Loren, care a fost introdusă de Gregory Peck (în instantaneul alăturat) şi Mirma Loy, introdusă de Angelica Huston.
Cît despre Gregory Peck care a devenit o „instituţie” din era de aur a Hollywodd-ului, el continuă să selecteze scenarii al căror rol l-ar satisface. Săltînd vîrsta de 70 de ani, marele actor surâde amar amintindu-şi de alte vremuri în compania şi a generaţiei lui Spencer Tracy şi a mul ton altora care s-au prăpădit în ultimii trei-patru ani dar care au lăsat o dîră puternică de lumină în peliculele deceniilor trecute.
• PENTRU VETERANII DE MÎINE. Joe Pasei e un veteran a cărui fată abia acum răsare pe mapa mondială, fiind numit „best Support actor” pentru filmul „Good fellas“ al lui Warner Bros. Alegerea lui a fost o surpriză pentru toţi inclusiv pentru el. Este posibil ca viitorii veterani ai actualei generaţii de cinefili să vadă şi filmul.
• UN SUPORT DE AUR. Un alt fenomen interesant l-a constituit apariţia multivalentei actriţe de culoare Whoopi Goldberg, aleasă ca „suport” în filmul „Ghost” al studiourilor Paramount. O asemenea onoare nu s-a mai oferit unei actriţe de culoare din 1939. „Nu lucrez ca să-i satisfac pe critici ci pentru plăcerea mea”, a afirmat nu de mult proaspăta vedetă. „Arta nu are nici culoare şi nici sex, filme ca „Ghost” au valoare culturală, minimă, dar fac o mulţime de bani“. Ceea ce înseamnă un suport deloc de neglijat.
• JEREMY ÎN DILEMA ŞI ÎN MARELE TOP. „Best actor” – Jeremy Irnos pentru filmul „Reversal of fortune”, n-a ştiut cum să-i mulţumească soţiei sale Sinead Cusack – de origine engleză – în public. Elefant şi fermecător, încă nu e decis dacă preferă teatrul sau filmul, iar Sinead îl lasă suspendat în această dilemă din care, deocamdată, s-a ales cu un Oscar.

Ziarul Libertatea din 13 aprilie 1991, pag. a 5-a ▼

Topul restaurantelor

XXXXX Firmă cu mari pretenţii, local de lux, servicii impecabile. Mergeţi cu toată încrederea. Merită să vă oferiţi din cind in cind o plăcere scumpă
XXXX Firmă serioasă. Local select cu un anumit specific, servicii de excelentă calitate. Dacă sînteţi înzestrat cu rafinament şi bani merită să deveniţi clientul casei.
XXX Local bun. De obicei serviciul este corespunzător. Merită să-l frecventaţi dacă vă este în drum sau dacă sînteţi cunoscut de personal.
XX Este ceea ce se cheamă un local de mina a doua, chiar dacă preţurile sint deocamdată de lux. Veti găsi ceea ce nu aşteptaţi şi rareori veţi găsi ce vă doriţi. Încercaţi să vă menajaţi nervii şi manifestaţi prudenţă în toate privinţele. Dacă veţi reveni o veţi face din motive sentimentale sau din nevoie.
X Nu riscaţi

La concret

XXXXX În Bucureşti nu există un astfel de local.
XXXX MADRIGAL, BALADA (Inter 21) CASA LIDO SALONUL SPANIOL SALONUL CAPŞA
XXX BUCUREŞTI – ambianţă plăcută, clientelă diversă; bucătăria specific franţuzesc; serviciul corect. De acelaşi rang: BOLTA RECE, MOLDOVA; LEBĂDĂ; SELECT, Discoteca BAVARIA NORD-HOTEL; barul ATHENEE; barul INTER, AMBASADOR (Athenee), CONTINENTAL NAN-JING (specific chinezesc); CAPŞA (braserie)
XX OLIMP – ’90; BULEVARD; PALAS; CAPITOL; PARC; PODUL MOGOŞOAIEI; LE PRESIDENT BERLIN, DOI COCOŞI; BELLA ITALIA; PADUREA BĂNEASA; PESCARUL; CIŞMIGIU, SNAGOV PALACE; PESCĂRUŞ, LIDO; salonul DIPLOMAT (Athenee), NICK, LA FLORENTIN, FLORA, BUCUR; LA PEŞTENA, BRASERIA INTER.
X CASA ROMANA; VOICU ET CO.; FICUS; GAMBRINUS; BERLIN (braserie); CARUL CU BERE; 1 MAI; HAMKA; CAFE BAR „LUXUS”, MONACO, DEALU MARE, OPERA, TURN; MĂRUL DE AUR; VARŞOVIA, OVIDIU

Criterii cu circuit deschis

Un început real de normalizare a raportului dintre calitatea serviciului şi preţurile practicate în comerţ se va face, din cîte s-a putut afla recent, şi în România prin introducerea sistemului de brevetare. Uzuală în toate ţările cu o economie de piaţă, brevetarea, sau titlul de licenţă, înseamnă prima măsură juridică avînd ca finalitate expresă protecţia cumpărătorului, prin ierarhizarea nivelului serviciilor, în regim de concurenţă. Este un demers administrativ, util. Rămîne, desigur, ca aplicarea să fie, de la început, compatibilă cu principiile.
Pentru cititorii ziarului „Libertatea” biroul de presă al domnului Inspector L a fost împuternicit să facă publice încă de la mijlocul anului trecut cînd a fost iniţiat „Topul restaurantelor”, criteriile generale în baza cărora s-a realizat clasificarea. Stricta lor respectare de către titularul licenţei a fost una din principalele clauze pentru exercitarea ei în continuare începînd din acest an fiind agreată şi de către departamentul de specialitate al ministerului de resort – cel al comerţului. Diferenţele dintre grila generală aplicată în comerţ şi rigorile concrete ale unui domeniu nu contrazic compatibilitatea, întrucît ambele se aliniază la sţandardele internaţionale. Topul restaurantelor a marcat, aşa cum s-a putut constata, evoluţia, unei ierarhii, observată pe baza unor criterii. Autoritatea sa ţine – evident de recunoaşterea autorităţii celui care o realizează, dar baza unor criterii rămîne prima condiţie a obiectivitătii.

Biroul de presă al domnului Inspector L face cunoscut, în acest număr, setul de criterii prin a căror grilă pot fi interpretate opţiunile din Topul restaurantelor reţelei bucureştene, precum şi, pe baza unei convenţii recente cu departamentul de specialitate din Ministerul Comerţului, ai celor de pe Litoral.
Dl. Inspector L urează tuturor competitorilor succes!

Biroul de presă al domnului Inspector L

Ziarul Libertatea din 13 aprilie 1991, pag. a 6-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 13 aprilie 1991, pag. a 7-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 13 aprilie 1991, pag. a 8-a ▼ Click pe imagine pentru mărire