Actualitate
VIRUSUL CHINEZ – O NOUA MEGA-MUSAMALIZARE A AUTORITATILOR DIN ROMANIA?
(Preluare Inpolitics):
Un banc celebru în comunism relata că, în panica produsă de anunțul iminent al sfîrșitului lumii, Ceaușescu a dat buzna la TVR să liniștească românii: ”Noi n-avem treabă, suntem în urmă cu o sută de ani”. Dincolo de bășcălie, România lasa, într-adevăr, mult prea adesea senzația că în ce privește anumite probleme e imună în raport cu alte state, iar epidemia de coronavirus din acest moment nu face excepție.
În România comunistă nu existau țigani, pentru că așa voia conducerea statului. Existau doar ”români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități”.
În România comunistă nu existau homosexuali, pentru că așa voia conducerea statului.
Și nici SIDA, din același motiv.
În România comunistă nu existau zeci de mii de orfani în cămine ale groazei, pentru că așa voia conducerea statului.
În România comunistă nu a existat accidentul de la Cernobîl decît cu o întîrziere de zile bune față de restul lumii, cînd s-a decis conducerea statului, în fine, să vorbească.
În România capitalistă, membră NATO, nu există oficial, bunăoară, soldați cu misiuni externe care să fi acuzat vreodată stres post-traumatic, deși au fost unii care și-au ucis bestial familiile după revenirea în țară. Abia acum vreun an s-a admis ceva, cu jumătate de gură, de către MApN.
În România capitalistă nu a existat, multă vreme, nici criza economică globală din 2008. Lumea se dădea de ceasul morții, dar premierul Tăriceanu ne dădea vestea bună că românii vor putea să îşi cumpere apartamente ieftine în SUA, bugetul pe 2009 era construit pe creștere estimată de 6,5%, iar Isărescu ne spunea, în mai 2009, că am depășit vîrful crizei.
Toate celelalte țări se confruntă periodic cu unele fenomene negative, noi nu.
De fapt, la noi se mușamalizează mai tot, mereu și mereu.
E greu să nu îți pui niște întrebări, prin prisma unui asemenea background al ”discreției”, în ce măsură se spune adevărul, public, în acest moment, legat de epidemia de coronavirus.
O epidemie care produce contaminări explozive în țări precum Italia, dar care parcă manifestă stinghereală în raport cu România, deși românii din peninsulă se întorc în țară cu miile. De fapt, aflăm că puținii atinși de virus mai degrabă se vindecă decît că sunt afectați serios. Ori că un italian pleacă din România ”sănătos” și fără să fi infectat pe nimeni, dar e depistat la el în țară cu virus.
Or fi reale aceste informații (prea) liniștitoare, ori asistăm, din nou, la o mușamalizare tipică guvernanților români?
Sigur că o conducere a statului interesată să provoace alegeri anticipate fix în momentul cînd două ”pandemii”, coronavirusul și imigranții, ne bat la ușă are toate motivele să minimalizeze pe cît se poate amenințările.
Zice, indignat, aseară, liberalul Ludovic Orban, la B1TV:
„Eu am făcut un apel la calm, adică nu avem de ce să ne comportăm altfel decât în normal. Vreau să dau nişte asigurări(…) Dacă studiezi media, declaraţiile multor lideri politici, declaraţiile multor formatori de opinie, foarte multe postări de pe online, în spaţiul virtual este plin de fake-news, plin de informaţii neverificate, care au un singur scop, să inducă panica sau să crească traficul unor site-uri sau pagini de Facebook şi care de fapt nu au niciun fel de bază. Am cerut de la început cetăţenilor români să caute informaţiile oficiale”.
La o altă epidemie, în octombrie 2009, PNL era foarte panicat, în schimb, și acuza vehement puterea că e mai preocupată de campania electorală decît de combaterea virusurilor.
PNL în 2009: ”Preşedintele în exerciţiu, în loc să abordeze temele importante, se ocupă de campanie”
Prin vocea deputatului Horia Cristian, spre exemplu, liberalii cereau guvernului Boc să instituie urgent nivelul patru de alertă pandemică, din cauza focarelor de gripă AH1N1 din Iaşi şi Bucureşti.
„Măsurile de prevenţie trebuie luate imediat. Asta înseamnă limitarea călătoriilor în grup, interzicerea manifestărilor publice, purtarea de măşti în spaţiile închise în care se află mai multe persoane. Din păcate, pe fondul scandalelor(sic) provocate de dl Traian Băsescu, acest eveniment pare să treacă neobservat şi, din nou, preşedintele în exerciţiu, în loc să abordeze temele importante, el se ocupă de campanie. (s.n.) Nu vreau să mă gândesc că cineva va pune în faţa interesului naţional campania electorală. Acest virus este identic genetic cu virusul care a produs epidemia spaniolă din 1918 şi afectează adulţii tineri, între 15 şi 45 de ani. Atunci a făcut 20 de milioane de victime şi în Alaska a afectat 80 la sută din adulţii tineri”, afirma liberalul.
Cu doar cîteva luni înainte, în 2009, alt liberal, Eugen Nicolăescu, era la fel de indignat.
El critica aspru gestionarea primului caz de gripă porcină semnalat în România, menţionând că sistemul de supraveghere a bolilor ar fi trebuit să preia şi să izoleze pacientul de la graniţă şi cerându-i ministrului pedelist Ion Bazac să-şi ia în serios rolul de ministru
O femeie venită din SUA şi cei doi copii ai săi fuseseră internaţi, reamintim, pentru că prezentau simptome de gripă porcină, ei fiind externaţi la scurt timp din Institutul „Matei Balş”.
„Este inadmisibil ca acest om să intre în ţară fără să fie preluat de la graniţă şi introdus în sistemul de alertă. S-a aşteptat să se ducă acasă şi numai după ce ea s-a simţit rău şi s-a prezentat la medic din proprie iniţiativă s-a declanşat procedura de supraveghere”, tuna Nicolăescu, adăugînd că „sistemul de supraveghere a bolilor ar fi trebuit să ia pacientul de la graniţă şi să-l fi izolat, pentru a nu se risca răspândirea virusului” afirma el.
COVID-19 e mult mai periculos și stîrnește mai multă îngrijorare la nivel internațional decît gripa porcină din 2009.
Doar că acum, același PNL, la butoanele guvernării de astă dată, ne dă asigurări liniștitoare și acuză alți politicieni că provoacă intenționat panică.
Și, fabuloasă ironie a sorții: în 2009, gripa porcină se suprapusese cu datul iama de către DNA în medicii români, ceea ce provocase o reacție furibundă a acelorași liberali:
„Vă somez să renunţaţi la închiderea medicilor români, la ameninţarea acestora, la tratarea ca infractori, ca hoţi de buzunare şi să vă luptaţi să creşteţi fondurile sănătăţii, să asiguraţi banii necesari pentru o medicină decentă. În caz contrar, plecaţi! Duceţi-vă acasă la Monaco, aşa cum vă place să spuneţi, acolo la iahturi şi la raliuri, dar lăsaţi sistemul de sănătate celor care-l respectă şi preţuiesc medicii, nu pretinşii medici ca dvs care utilizează diploma în scop propagandistic” declara Eugen Nicolăescu.
Nicio legătură cu scandalurile Pintea ori Beuran din ultimele zile, desigur.
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
Actualitate
Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill
Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.
Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii
Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.
Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.
Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor
Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.
Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.
Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării
Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.
Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.
Tactica maximalistă și realitatea industriei
Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.
Actualitate
Bătălia pentru Orbită: Statele Unite alocă resurse gigantice pentru „Domul de Aur” în bugetul anului 2027
Solicitarea bugetară a Forțelor Spațiale americane pentru anul fiscal 2027 marchează o accelerare fără precedent a investițiilor militare, punând bazele tehnologice și financiare pentru ambițiosul proiect „Golden Dome” (Domul de Aur). Această inițiativă de apărare antirachetă a administrației Trump devine motorul principal al cheltuielilor, vizând transformarea spațiului într-o barieră impenetrabilă prin sisteme avansate de monitorizare și rețele de date de ultimă generație.
Miliarde pentru „Ochii” de pe Orbită: Revoluția detectării timpurii
Forțele Spațiale propun o sumă colosală de 6,4 miliarde de dolari pentru cercetarea și dezvoltarea celor trei piloni ai avertizării timpurii: constelația de ultimă generație Next-Gen OPIR, sistemul rezilient MWT-MEO (orbită terestră medie) și stratul de urmărire în orbită joasă (LEO) gestionat de Space Development Agency (SDA).
O schimbare strategică majoră este realinierea acestor programe sub o nouă structură de comandă unificată. Deși finanțarea totală crește, documentele bugetare indică și decizii drastice: proiectul Northrop Grumman pentru doi sateliți polari a fost redus la zero în planificarea actuală, în timp ce programul MWT-MEO primește un impuls masiv, cu o solicitare de 1,4 miliarde de dolari, dublu față de anul precedent. Primele lansări pentru noua rețea de 30 de sateliți sunt deja programate pentru începutul anului 2027.
Țintele în mișcare nu mai au scăpare: Tehnologia GMTI și AMTI rescrie regulile jocului
Un capitol esențial al noului buget este dedicat capacității de a urmări din spațiu țintele aflate în mișcare, fie că sunt la sol (GMTI), fie în aer (AMTI). Deși detaliile tehnice rămân sub sigiliul clasificării, cifrele vorbesc de la sine despre importanța acestor „radare orbitale”.
Pentru monitorizarea țintelor aeriene (AMTI), solicitarea bugetară explodează cu peste 7 miliarde de dolari, fonduri direcționate către achiziții prin mecanisme de reconciliere financiară. Această infuzie masivă de capital sugerează că Pentagonul dorește implementarea rapidă a unei capacități de supraveghere globală care să elimine orice „unghi mort” în fața amenințărilor hipersonice sau a aviației stealth inamice.
Internetul Războiului: SDN și arhitectura „coloanei vertebrale” a comunicațiilor
În centrul conceptului „Domul de Aur” se află nevoia unei transmisii de date ultrarapide între senzori și sistemele de armament. Forțele Spațiale solicită pentru prima dată 1,48 miliarde de dolari pentru Space Data Network (SDN), o rețea hibridă militar-comercială menită să asigure fluxul informațional în orice condiții de conflict.
Dezbaterea strategică actuală se concentrează pe integrarea proiectului anterior MILNET (operat de SpaceX) ca o „coloană vertebrală” de comunicații în orbită joasă. Această rețea ar urma să includă mai mulți furnizori comerciali, creând un sistem de tip „mesh” care să reziste atacurilor cibernetice sau fizice, asigurând că datele de interceptare ajung la destinație în milisecunde.
Enigma din umbră: Fonduri record pentru activități speciale și interceptori secreți
Cea mai misterioasă secțiune a bugetului pentru 2027 este saltul spectaculos de la 712 milioane la 2 miliarde de dolari pentru „Activități Spațiale Speciale”. Experții din industrie speculează că acest „cont colector” ascunde finanțarea pentru prototipurile de interceptori spațiali – elementele active ale Domului de Aur care vor avea misiunea de a distruge fizic rachetele inamice direct de pe orbită.
Prin acest buget record, spațiul încetează să mai fie doar un domeniu de suport și devine linia întâi a apărării naționale. Integrarea logisticii, a senzorilor de înaltă rezoluție și a capacităților de atac sub umbrela „Domului de Aur” semnalează o schimbare de paradigmă în doctrina militară a Statelor Unite, unde supremația tehnologică orbitală este considerată singura garanție a securității globale.
-
Exclusivacum 4 zileMarea ghenă ploieșteană: Cum se dă „Bin Go” la miliarde sub bagheta magicianului Ganea și a Primarului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 3 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 2 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Exclusivacum 2 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!
-
Featuredacum 4 zileOfensiva „Blitz” la graniță: Mărfuri de lux false, de peste 1,6 milioane de lei, confiscate de polițiștii de frontieră
-
Featuredacum 4 zileIdentitate sub reflector: Prahova a celebrat Ziua Internațională a Romilor printr-un manifest al solidarității
-
Administratieacum 4 zileGazele naturale în Valea Slănicului: Sprint administrativ pentru o investiție vitală în infrastructura județului



