Actualitate
Economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste

Multumesc publicatiei Gandul pentru preluarea punctului meu de vedere referitor la incetinirea ritmului de crestere economica a Romaniei (si efecte). “Noi nu putem vedea în acest moment motoarele creșterii economice nici în prognoza CE, nici în cea oficială, a Guvernului României. Care vor fi motoarele de creștere economică? Industria nu, pentru că este în recesiune de trei trimestre, consecutiv. Serviciile financiare nu au motive să crească, pentru că vedem ritmul de majorare a creditelor în sectorul privat diminuat substanțial, pentru că statul face un deficit mai mare, iar din cauza asta se bate pe resursele de finanțare cu sectorul privat. Telecomunicațiile nu au motive majore să crească și nici măcar agricultura nu are motive majore să crească, decât ca prognoză”. Mai mult, aici, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:
„Comisia Europeană creditează România cu o creștere economică de doar 3,8% în 2020. Analiștii vorbesc de un trend realist de majorare a PIB-ului”
Chiar dacă bugetul pentru anul în curs a fost construit de Guvernul României pe un avans al Produsului Intern Brut (PIB) real de 4,1%, peste cel de 4 procente în 2019, în concordanță cu prognozele de creștere anticipate la nivel internațional care anticipează o temperare de ritm, Comisia Europeană (CE) a anunțat joi o menținere a PIB-ului României la valoarea de 3,8% în 2020.
„Conform previziunilor, creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021”, se menționează într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles de joi, 13 februarie 2020, cu privire la previziunile economice de iarnă.
În plus, vocile autorizate ale CE estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019, atunci când vine vorba de economia blocului comunitar (UE27), în ansamblu.
„În pofida unui mediu plin de provocări, economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă, cu o creștere constantă a numărului locurilor de muncă și a salariilor. Dar ar trebui să fim atenți la riscurile potențiale care se profilează la orizont: un peisaj geopolitic mai volatil, cuplat cu incertitudini comerciale. Prin urmare, statele membre ar trebui să utilizeze acest respiro pentru a continua reformele structurale menite să stimuleze creșterea economică și productivitatea. În plus, țările cu o datorie publică mare ar trebui să își crească nivelul de protecție prin aplicarea unor politici fiscale prudente”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.
Viziune optimistă a Comisiei Europene
Într-o intervenție telefonică pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (CF) în mandatul 2010-2019, a mărturisit că previziunile experților de la Bruxelles sunt optimiste în ceea ce privește creșterea economică previzionată pentru România, în condițiile în care mai toți analiștii de la noi din țară estimează o „decelerare” a avansului PIB.
Ecartul dintre calculele Bruxelles-ului și estimările este de 0,8 puncte procentuale pentru anul în curs și chiar și de 1,5 pp pentru 2021, în viziunea lui Dumitru.
„Ne așteptăm la o decelerare a creșterii economice la 3%, anul acesta, și 2% anul viitor”, a precizat pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru. „Toți analiștii din piață anticipează o decelerare, iar argumentele sunt destul de clare, și anume consolidarea fiscală de care avem nevoie și încetinirea economică globală, care, probabil, va fi mai pronunțată, în contextul în care au apărut factori de risc suplimentari”.
Și el, dar și ceilalți analiști intervievați consideră că ponderea agriculturii în PIB-ul României ar trebui să fie semnificativ mai mare decât în alte țări din Uniunea Europeană (UE). Și asta datorită potențialului imens generat de suprafața agricolă cel puțin generoasă de care dispunem.
În viziunea fostului șef CF, trebuie să avem însă în vedere o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, astfel încât să securizăm pe termen lung aportul agriculturii în PIB.
„Dacă ne uităm la potențialul nostru agricol, acesta este unul foarte mare. Suntem a cincea țară ca mărime după suprafața agricolă, la nivel european. Oricum te-ai uita la cifre, România ar trebui să fie, după orice criteriu, un jucător foarte important la scară europeană în zona agricolă. Dacă ne uităm la situația noastră de acum, eficiența a crescut în agricultură, dar productivitatea este încă mică versus mediile europene. Asta înseamnă că mai este încă loc de creștere și, mai ales că, o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, ar fi favorizată și de condițiile naturale pe care noi le avem în România. Ar trebui însă stimulată această convergență agricolă și prin politici structurale în domeniu. Asta înseamnă, spre exemplu, investiții în infrastructura de irigații și multe altele”, a menționat analistul economic.
El recunoaște revirimentul pe care agricultura l-a cunoscut în ultimii ani, dar și dezvoltarea mai semnificativă a celorlalte sectoare care a majorat distanța în ceea ce privește impactul fiecăreia asupra creșterii economice.
„Dacă ne uităm cât de mare este agricultura noastră, ca potențial, referindu-ne aici la suprafața agricolă, este clar că ponderea agriculturii în PIB-ul României trebuie să fie semnificativ mai mare decât în alte părți din Europa. Oricum, agricultura și-a sporit ca importanță ponderea în activitatea economică, nu neapărat că a avut un recul, ba dimpotrivă, productivitatea a crescut, dar celelalte sectoare s-au dezvoltat mai repede”, a conchis Dumitru.
Guvernul Orban și Comisia Europeană au viziuni diferite
Reputatul analist economic, Radu Soviani, și-a exprimat și el viziunea în ceea ce privește diferența de aproape un punct procentual între ceea ce avansa Guvernul Orban la finele anului și ceea ce estimează Executivul de la Bruxelles, atunci când vine vorba de creșterea economică a țării noastre.
Conform precizărilor sale pentru Gândul.info, economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste.
„Eu cred că inclusiv prognoza de creștere economică de 3,8% este optimistă, deși ea arată clar că economia încetinește din punct de vedere al ritmului de creștere, iar efectele principale vor fi, din punctul meu de vedere, realizarea faptului că bugetul anului 2020 a fost făcut pe venituri supraestimate și un deficit mai mare”, a mărturisit Soviani.
Viziunea sa este una pesimistă și în ceea ce privește sectoarele economice cu potențial de creștere și susținere a PIB-ului, agricultura fiind, poate, singura verigă mai trainică în ceea ce privește majorarea PIB, dar doar ca prognoză.
Actualitate
Strategia lui Donald Trump pentru un scut antirachetă: Prioritățile Departamentului Apărării

Focalizarea pe conștientizarea domeniului
Pentru a transforma viziunea președintelui Donald Trump despre un scut antirachetă de tip Iron Dome pentru Statele Unite în realitate, Departamentul Apărării ar trebui să se concentreze mai întâi pe crearea unei arhitecturi multi-layer de senzori, capabilă să detecteze amenințările de la distanțe mari, a declarat astăzi comandantul US Northern Command, gen. Gregory Guillot, care conduce de asemenea Comandamentul Aerian de Apărare Nord-American (NORAD).
Importanța detectării
„Prioritatea de bază în eforturile noastre de a răspunde ordonanței executive [pentru Iron Dome pentru America] este, înainte de toate, stabilirea unei conștientizări sporite a domeniului,” a precizat Guillot în timpul unei audieri la Comitetul Senatorial pentru Servicii Armate. „Nu poți înfrunta ceea ce nu poți vedea, iar adversarii noștri au o capacitate în creștere de a ne ataca din zone dincolo de ceea ce unele dintre sistemele noastre actuale pot detecta și urmări.”
Componentele arhitecturii de senzori
Această arhitectură va include senzori bazate în spațiu și pe teren, active aeriene precum E-7 Wedgetail și alte noduri de detectare pe fundul mării, toate având rolul de a oferi capacități sporite de detectare, urmărire și avertizare a rachetelor, a subliniat el.
„Unele dintre aceste capabilități sunt aproape de faza de implementare,” a spus Guillot. „Altele probabil că vor fi disponibile în termen de trei până la cinci ani, dar cred că, în termen de un an, am putea avea o capacitate semnificativă care să integreze aceste elemente într-o rețea de detectare unificată.”
Obiectivele acțiunilor
Trump a făcut din „Iron Dome pentru America” o prioritate majoră în campania sa, promițând să construiască „un dom ca niciodată, un scut avansat de apărare antirachetă care va fi construit integral în America.” La o săptămână după preluarea mandatului, președintele a emis o ordonanță executivă pe 27 ianuarie, care acordă Pentagonului 60 de zile pentru a dezvolta un plan pentru a înfrunta „rachetele balistice, hipersonice, rachetele de croazieră avansate și alte atacuri aeriene de nouă generație din partea adversarilor de rang egal, aproape de rang și rogue.”
Inițiativele și cererile de informații
De atunci, Departamentul Apărării a accelerat eforturile de a dezvolta și desfășura scutul antirachetă, care va combina capacitățile actuale și tehnologiile emergente, precum și modalitățile de finanțare a unui proiect considerat costisitor și tehnologic provocator.
Săptămâna trecută, Agenția pentru Apărarea Rachetelor a lansat o cerere de informații (RFI) privind tehnologiile ce ar putea fi integrate în Iron Dome. RFI-ul caută capabilități ce pot fi desfășurate în tranșe de doi ani până în 2030, precum și idei pe termen lung care ar putea deveni operaționale ulterior.
Necesitatea imbunătătirii detectării amenințărilor
Guillot a informat legislatorii că efortul Iron Dome ar trebui să se bazeze pe interceptoare existente și pe interceptoare de nouă generație concepute pentru a combate rachetele balistice intercontinentale. El a adăugat că este „imperativ” ca Pentagonul să extindă capacitățile bazate în spațiu pentru a urmări rachetele hipersonice, cum ar fi Senzorul de Spațiu pentru Urmărirea Hipersonică și Balistică (HBTSS).
Îmbunătățirea detectării amenințărilor devine din ce în ce mai importantă având în vedere activitățile intensificate ale Chinei și Rusiei în apropierea teritoriului american.
Actualitate
Achiziția Ucrainei de drone pentru securitate în contextul războiului
Actualitate
Ghid rapid pentru alegerea unui cadou-experiență de 1 și 8 Martie

Atunci când vine vorba de alegerea unui cadou pentru 1 și 8 Martie, experiențele sunt una dintre cele mai apreciate opțiuni. În locul unui obiect clasic, care poate fi uitat în timp, un cadou-experiență oferă emoții autentice și amintiri de neuitat. Fie că alegi o experiență de relaxare, o activitate creativă sau o aventură plină de adrenalină, există numeroase opțiuni potrivite pentru fiecare femeie specială din viața ta.
De ce să alegi un cadou-experiență?
Un cadou-experiență este mai mult decât un simplu obiect – este o oportunitate de a crea momente speciale și de a oferi destinatarei ocazia de a se bucura de ceva nou. Spre deosebire de cadourile tradiționale, experiențele sunt personalizate și adaptate pasiunilor și preferințelor fiecărei persoane.
Printre cele mai populare opțiuni se numără zilele de relaxare la spa, atelierele creative, experiențele culinare și activitățile de aventură. Acestea sunt alegeri ideale pentru a transforma o ocazie specială într-un moment de neuitat.
Experiențe de relaxare pentru 1 și 8 Martie
Pentru femeile care au nevoie de o pauză de la agitația zilnică, o zi de relaxare este cadoul perfect. O sesiune de masaj, o baie termală sau un tratament facial de lux pot oferi o stare de bine și de revitalizare.
Dacă vrei să oferi ceva cu adevărat special, un cadou experienta la un centru spa poate fi alegerea ideală. Aceste experiențe includ adesea pachete personalizate cu terapii de relaxare, acces la saună și alte tratamente de înfrumusețare. Este o modalitate perfectă de a-i arăta persoanei dragi că merită momente de răsfăț și liniște.
Cadouri-experiență pentru mame
Mamele sunt cele mai importante persoane din viața noastră, iar alegerea unui cadou pentru ele trebuie să reflecte dragostea și aprecierea pe care le avem. În locul unui dar obișnuit, o experiență personalizată poate aduce mai multă bucurie și satisfacție.
Dacă ești în căutarea unor cadouri mama originale, poți opta pentru o degustare de vinuri, un curs de gătit cu un chef renumit sau chiar o excursie-surpriză într-un loc deosebit. Astfel de experiențe nu doar că oferă o oportunitate de relaxare, dar și creează amintiri care vor rămâne pentru totdeauna.
Experiențe pentru femeile care iubesc aventura
Pentru cele care adoră senzațiile tari și vor să trăiască experiențe unice, cadourile bazate pe adrenalină sunt o alegere excelentă. Un zbor cu balonul cu aer cald, o plimbare cu elicopterul sau o sesiune de echitație sunt variante care oferă trăiri intense și memorabile.
Aventurile pot fi adaptate în funcție de preferințele destinatarei, astfel încât să ofere atât distracție, cât și o experiență complet nouă. Indiferent de activitatea aleasă, important este să oferi un cadou care să reflecte personalitatea și dorințele celei care îl primește.
-
Exclusivacum 4 zile
Controversa carierei a lui Dan Halchin: O analiză critică
-
Exclusivacum 4 zile
Zona Văleni de Munte- raiul evaziunii fiscale si a disprețului față de lege
-
Exclusivacum 4 zile
Posibile incălcări ale legii și nerespectarea Hotărârilor Consiliului Local Ploiești: Incisiv de Prahova solicita clarificări
-
Exclusivacum 4 zile
UWS/Rosal, actual Bin Go Solutions: Măști și promisiuni neîmplinite în salubritatea din Ploiești
-
Exclusivacum 4 zile
Managementul AMEPIP: Între provocări administrative și tensiuni sociale
-
Exclusivacum 8 ore
Mafia deșeurilor din Ploiești: Revelații și inregistrări audio cutremurătoare
-
Ancheteacum 3 zile
Controversele comentariilor Procurorului General Alex Florenta
-
Exclusivacum 3 zile
Problemele de implementare a PNRR și impactul asupra bugetului național