Actualitate
Economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste
Multumesc publicatiei Gandul pentru preluarea punctului meu de vedere referitor la incetinirea ritmului de crestere economica a Romaniei (si efecte). “Noi nu putem vedea în acest moment motoarele creșterii economice nici în prognoza CE, nici în cea oficială, a Guvernului României. Care vor fi motoarele de creștere economică? Industria nu, pentru că este în recesiune de trei trimestre, consecutiv. Serviciile financiare nu au motive să crească, pentru că vedem ritmul de majorare a creditelor în sectorul privat diminuat substanțial, pentru că statul face un deficit mai mare, iar din cauza asta se bate pe resursele de finanțare cu sectorul privat. Telecomunicațiile nu au motive majore să crească și nici măcar agricultura nu are motive majore să crească, decât ca prognoză”. Mai mult, aici, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:
„Comisia Europeană creditează România cu o creștere economică de doar 3,8% în 2020. Analiștii vorbesc de un trend realist de majorare a PIB-ului”
Chiar dacă bugetul pentru anul în curs a fost construit de Guvernul României pe un avans al Produsului Intern Brut (PIB) real de 4,1%, peste cel de 4 procente în 2019, în concordanță cu prognozele de creștere anticipate la nivel internațional care anticipează o temperare de ritm, Comisia Europeană (CE) a anunțat joi o menținere a PIB-ului României la valoarea de 3,8% în 2020.
„Conform previziunilor, creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021”, se menționează într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles de joi, 13 februarie 2020, cu privire la previziunile economice de iarnă.
În plus, vocile autorizate ale CE estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019, atunci când vine vorba de economia blocului comunitar (UE27), în ansamblu.
„În pofida unui mediu plin de provocări, economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă, cu o creștere constantă a numărului locurilor de muncă și a salariilor. Dar ar trebui să fim atenți la riscurile potențiale care se profilează la orizont: un peisaj geopolitic mai volatil, cuplat cu incertitudini comerciale. Prin urmare, statele membre ar trebui să utilizeze acest respiro pentru a continua reformele structurale menite să stimuleze creșterea economică și productivitatea. În plus, țările cu o datorie publică mare ar trebui să își crească nivelul de protecție prin aplicarea unor politici fiscale prudente”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.
Viziune optimistă a Comisiei Europene
Într-o intervenție telefonică pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (CF) în mandatul 2010-2019, a mărturisit că previziunile experților de la Bruxelles sunt optimiste în ceea ce privește creșterea economică previzionată pentru România, în condițiile în care mai toți analiștii de la noi din țară estimează o „decelerare” a avansului PIB.
Ecartul dintre calculele Bruxelles-ului și estimările este de 0,8 puncte procentuale pentru anul în curs și chiar și de 1,5 pp pentru 2021, în viziunea lui Dumitru.
„Ne așteptăm la o decelerare a creșterii economice la 3%, anul acesta, și 2% anul viitor”, a precizat pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru. „Toți analiștii din piață anticipează o decelerare, iar argumentele sunt destul de clare, și anume consolidarea fiscală de care avem nevoie și încetinirea economică globală, care, probabil, va fi mai pronunțată, în contextul în care au apărut factori de risc suplimentari”.
Și el, dar și ceilalți analiști intervievați consideră că ponderea agriculturii în PIB-ul României ar trebui să fie semnificativ mai mare decât în alte țări din Uniunea Europeană (UE). Și asta datorită potențialului imens generat de suprafața agricolă cel puțin generoasă de care dispunem.
În viziunea fostului șef CF, trebuie să avem însă în vedere o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, astfel încât să securizăm pe termen lung aportul agriculturii în PIB.
„Dacă ne uităm la potențialul nostru agricol, acesta este unul foarte mare. Suntem a cincea țară ca mărime după suprafața agricolă, la nivel european. Oricum te-ai uita la cifre, România ar trebui să fie, după orice criteriu, un jucător foarte important la scară europeană în zona agricolă. Dacă ne uităm la situația noastră de acum, eficiența a crescut în agricultură, dar productivitatea este încă mică versus mediile europene. Asta înseamnă că mai este încă loc de creștere și, mai ales că, o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, ar fi favorizată și de condițiile naturale pe care noi le avem în România. Ar trebui însă stimulată această convergență agricolă și prin politici structurale în domeniu. Asta înseamnă, spre exemplu, investiții în infrastructura de irigații și multe altele”, a menționat analistul economic.
El recunoaște revirimentul pe care agricultura l-a cunoscut în ultimii ani, dar și dezvoltarea mai semnificativă a celorlalte sectoare care a majorat distanța în ceea ce privește impactul fiecăreia asupra creșterii economice.
„Dacă ne uităm cât de mare este agricultura noastră, ca potențial, referindu-ne aici la suprafața agricolă, este clar că ponderea agriculturii în PIB-ul României trebuie să fie semnificativ mai mare decât în alte părți din Europa. Oricum, agricultura și-a sporit ca importanță ponderea în activitatea economică, nu neapărat că a avut un recul, ba dimpotrivă, productivitatea a crescut, dar celelalte sectoare s-au dezvoltat mai repede”, a conchis Dumitru.
Guvernul Orban și Comisia Europeană au viziuni diferite
Reputatul analist economic, Radu Soviani, și-a exprimat și el viziunea în ceea ce privește diferența de aproape un punct procentual între ceea ce avansa Guvernul Orban la finele anului și ceea ce estimează Executivul de la Bruxelles, atunci când vine vorba de creșterea economică a țării noastre.
Conform precizărilor sale pentru Gândul.info, economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste.
„Eu cred că inclusiv prognoza de creștere economică de 3,8% este optimistă, deși ea arată clar că economia încetinește din punct de vedere al ritmului de creștere, iar efectele principale vor fi, din punctul meu de vedere, realizarea faptului că bugetul anului 2020 a fost făcut pe venituri supraestimate și un deficit mai mare”, a mărturisit Soviani.
Viziunea sa este una pesimistă și în ceea ce privește sectoarele economice cu potențial de creștere și susținere a PIB-ului, agricultura fiind, poate, singura verigă mai trainică în ceea ce privește majorarea PIB, dar doar ca prognoză.
Actualitate
DIA publică un cadru de analiză pentru evaluarea „voinței de a lupta”
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
Actualitate
Boeing câștigă contractul pentru avionul naval de generația a șasea, dar adevărata probă abia începe
Boeing a fost desemnat câștigătorul competiției pentru construirea avionului de luptă naval de generația a șasea F/A-XX, devansând Northrop Grumman. Aeronava va înlocui treptat avioanele F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, aflate în ultimele etape ale ciclului lor operațional.
Contractul, evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, consolidează poziția Boeing ca principal producător american al avioanelor de luptă de generația a șasea. Totuși, analiștii avertizează că succesul comercial nu garantează automat și o execuție fără probleme.
De la risc de retragere la controlul viitorului aviației de luptă
Victoria reprezintă o schimbare spectaculoasă pentru divizia de apărare a Boeing. Compania s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți în derularea unor programe majore, printre care avionul-cisternă KC-46 și aeronava de antrenament T-7.
În martie 2025, Boeing a obținut însă contractul pentru avionul de luptă F-47 al Forțelor Aeriene, iar câștigarea programului F/A-XX marchează o nouă etapă în revenirea companiei.
„Pentru Boeing, acesta este un pas uriaș într-o redresare extraordinară: de la un producător al unor programe de avioane de luptă aflate la final, la compania care controlează viitorul aviației de vânătoare americane”, a apreciat Richard Aboulafia, director general al AeroDynamic Advisory.
Stacie Pettyjohn, analistă în cadrul Center for a New American Security, a descris situația drept o schimbare radicală pentru Boeing. Compania a trecut de la perspectiva închiderii liniilor de producție pentru avioane de luptă la deținerea ambelor contracte americane majore pentru aeronave de generația a șasea.
Poate Boeing să construiască simultan două avioane de generație nouă?
Principala întrebare privește viteza cu care Boeing va putea dezvolta un F/A-XX operațional. Răspunsul depinde, în parte, de gradul de similitudine dintre noul avion naval și F-47.
Jeremiah Gertler, consilier principal la AeroDynamic Advisory și fost analist pentru aviația militară în cadrul Congressional Research Service, a explicat că, dacă cele două proiecte folosesc tehnologii și soluții comune sau au fost dezvoltate parțial în paralel, F/A-XX ar putea ajunge să zboare mai devreme decât se estimează.
În schimb, o platformă navală complet distinctă ar presupune un calendar mai lung și riscuri tehnologice suplimentare.
Forța de muncă, următorul punct vulnerabil
Capacitatea Boeing de a mobiliza suficient personal reprezintă o altă problemă. În complexul industrial din St. Louis, compania ar urma să lucreze simultan la programele F/A-XX, F-47 și T-7A Red Hawk, în timp ce pregătește și o creștere semnificativă a ritmului de producție pentru F-15EX.
„Întrebarea este dacă Boeing are deja oamenii necesari — și dacă îi poate recruta — pentru a menține toate aceste linii la un nivel ridicat de producție în același timp”, a spus Gertler.
Doug Birkey, directorul executiv al Mitchell Institute for Aerospace Studies, a subliniat că necesarul de personal pentru primele etape ale programelor F-47 și F/A-XX va trebui gestionat atent. Compania va trebui să evite ca cele două proiecte să intre în competiție pentru aceiași ingineri, tehnicieni și specialiști.
Investitorii vor urmări costurile și structura contractului
După atribuirea contractului, Roman Schweizer, analist la TD Cowen, a afirmat că investitorii vor examina cu atenție prețul propus de Boeing și modul în care este construit acordul. Ambele aspecte au creat probleme în trecut pentru unele programe ale companiei.
Potrivit lui Schweizer, decizia Marinei sugerează că oficialii au acordat o importanță deosebită capacității industriale a Boeing și posibilității de a livra aeronave la scară largă.
În ultimii ani, Boeing a investit masiv în infrastructura din St. Louis și în instrumente de proiectare digitală. Aceste investiții ar fi contribuit la convingerea Marinei că producătorul poate gestiona simultan mai multe programe complexe.
Boeing a respins anterior îndoielile privind capacitatea sa de a construi avioane pentru Marină și Forțele Aeriene în paralel. Steve Parker, șeful diviziei de apărare, a declarat că dezvoltarea simultană a celor două avioane avansate a fost prevăzută încă de la început, iar investițiile companiei au fost planificate în consecință.
Northrop Grumman pierde competiția, dar nu rămâne fără proiecte strategice
Pentru Northrop Grumman, înfrângerea în competiția F/A-XX reprezintă o lovitură importantă. Compania încerca să redevină producător principal al unui avion de luptă pentru prima dată după celebrul F-14 Tomcat.
Totuși, analiștii consideră că pierderea contractului nu pune în pericol viitorul companiei. Northrop are deja programe majore în portofoliu, inclusiv bombardierul B-21 Raider, racheta balistică intercontinentală Sentinel și componente pentru avioanele F-35 produse sub coordonarea Lockheed Martin.
Richard Aboulafia a apreciat că impactul asupra companiei va fi limitat, în timp ce Gertler a subliniat că nici Boeing, nici Northrop nu depind de acest singur contract pentru supraviețuirea diviziilor lor de apărare sau aeronautică.
Northrop este așteptată să analizeze posibilitatea contestării deciziei. Totuși, procedurile de protest în cazul competițiilor pentru aeronave militare clasificate au, în mod tradițional, o rată redusă de succes.
Boeing va închide liniile Super Hornet și Growler
Într-o ironie a tranziției tehnologice, în aceeași perioadă în care a fost selectată pentru dezvoltarea F/A-XX, Boeing a primit și un contract pentru sprijinirea închiderii liniilor de producție ale F/A-18E/F Super Hornet și EA-18G Growler.
Compania a fabricat timp de decenii avioane de luptă pentru Marina SUA, însă aceste programe se apropie acum de final. F/A-XX va prelua treptat rolul lor în viitoarea structură aeriană a grupărilor navale.
Contractul finanțează testarea mai multor prototipuri
Anunțul Pentagonului precizează că acordul acoperă faza de dezvoltare la scară completă și include fabricarea mai multor aeronave de testare.
Acestea vor fi utilizate pentru verificări la sol, evaluarea navigabilității, testarea sistemelor și integrarea armamentului. Marina nu a prezentat încă detalii despre configurația avionului, dar oficialii au indicat că F/A-XX va avea o rază de acțiune superioară celei oferite de actualele avioane de luptă.
F/A-XX, în centrul aripii aeriene navale a viitorului
Noul avion va trebui să opereze alături de viitoarele Collaborative Combat Aircraft, drone de luptă concepute pentru a executa misiuni împreună cu aeronave pilotate.
Marina SUA dezvoltă acest concept ca parte a unei noi arhitecturi pentru gruparea aeriană de pe portavion. Amiralul Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale, a confirmat că programul dronelor și F/A-XX sunt elemente interdependente ale acestei strategii.
Stacie Pettyjohn a subliniat că echilibrul dintre avioanele pilotate și cele autonome va fi esențial pentru capacitatea Marinei de a proiecta forță. În opinia sa, un avion de luptă pilotat trebuie să rămână nucleul aripii aeriene, în jurul căruia vor fi integrate sistemele fără pilot.
Numărul de aeronave care vor fi comandate, proporția dintre avioanele cu echipaj și drone, precum și tipul de arme instalate pe F/A-XX vor indica prioritățile operaționale ale Marinei. Aceste decizii vor fi decisive mai ales în Pacific, unde distanțele sunt foarte mari, iar forțele chineze dispun de arme cu rază lungă de acțiune capabile să pună presiune asupra navelor americane.
Actualitate
AEVEX preia BlackSea Technologies într-o tranzacție de până la 650 de milioane de dolari
Compania își consolidează poziția pe piața vehiculelor maritime autonome
AEVEX, companie specializată în tehnologii de apărare, a anunțat achiziția firmei BlackSea Technologies, producător de sisteme navale autonome. Valoarea tranzacției ar putea ajunge la 650 de milioane de dolari, iar operațiunea este programată să fie finalizată în luna septembrie.
Prin această preluare, AEVEX urmărește să-și extindă prezența în domeniul vehiculelor de suprafață și subacvatice fără echipaj. Totodată, compania vizează un acces mai larg la contracte și programe derulate de Marina americană, Comandamentul pentru Operații Speciale al Statelor Unite și partenerii aliați.
Tehnologii reunite pentru operațiuni aeriene, maritime și subacvatice
Integrarea celor două companii va permite combinarea unor tehnologii complementare destinate platformelor aeriene, de suprafață și subacvatice.
„BlackSea aduce capabilități maritime excepționale și perfect aliniate din punct de vedere strategic. La fel de important este însă faptul că firma are o cultură axată pe misiune și pe inovație, valori care se află la originea AEVEX”, a declarat Brian Raduenz, fondatorul și președintele executiv al companiei.
BlackSea dezvoltă o navă autonomă testată de Marina SUA
BlackSea Technologies produce Global Autonomous Reconnaissance Craft, cunoscută sub acronimul GARC. Este vorba despre o navă autonomă de mici dimensiuni, cu o lungime de aproximativ 4,9 metri, testată de Marina americană la Naval Base Coronado.
Sistemul este operat de Unmanned Surface Vessel Squadron 3, unitate înființată de Marina SUA în 2024 pentru exploatarea și evaluarea vehiculelor maritime fără echipaj.
GARC face parte din eforturile Statelor Unite de a dezvolta flote autonome capabile să execute misiuni de recunoaștere, supraveghere și sprijin operațional în medii maritime complexe.
AEVEX aduce în portofoliu platforma Mako
AEVEX, cu sediul în Solana Beach, California, dezvoltă la rândul său mai multe sisteme autonome. Printre acestea se numără Mako, un vehicul maritim fără echipaj conceput pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere, dar și pentru operațiuni cu efecte cinetice.
Achiziția va reuni portofoliile celor două companii și ar putea accelera dezvoltarea unor soluții autonome pentru misiuni maritime desfășurate în zone contestate sau cu acces limitat.
Tranzacția combină plata în numerar cu acțiuni
Acordul prevede plata a 250 de milioane de dolari în numerar și transferul unor acțiuni ordinare de clasă A ale AEVEX, evaluate la aproximativ 350 de milioane de dolari.
În funcție de îndeplinirea anumitor obiective de performanță, BlackSea ar putea primi suplimentar până la 50 de milioane de dolari.
BlackSea își păstrează obiectivele, dar câștigă capacitate de producție
Directorul executiv al BlackSea Technologies, Bob Pudney, a descris preluarea drept o etapă firească pentru companie. El a subliniat că firma a acumulat experiență în dezvoltarea și utilizarea sistemelor maritime autonome în condiții operaționale reale.
Aceste aplicații au inclus operarea unor flote mixte și misiuni logistice în medii contestate. Potrivit conducerii BlackSea, sprijinul oferit de AEVEX prin capacitatea de producție, infrastructura industrială și ecosistemul de tehnologii autonome va permite extinderea rapidă a soluțiilor deja dezvoltate.
„Misiunea noastră rămâne aceeași, însă capacitatea de a o îndeplini va crește”, a declarat Pudney.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 5 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 2 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 3 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 3 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?



