Actualitate
MACABRU/Dupa ce l-a atacat pe maestrul Tudor Gheorghe, GHIOLBANUL „emana” o oda pentru Soros/Ne meritam soarta ca natie!
Soros pentru naivi şi necunoscători în 7 Q&A:
1) Cine este Soros?
A: Un nenea care a făcut enorm de mulţi bani speculând, utilizând mecanismele legale ale capitalismului sălbatic.
2) De ce a băgat bani în Europa de Est?
A: Fiind originar de aici, a dorit, pe banii lui, cam un miliard de dolari anual, să facă o inginerie socială în acest colţ de lume, după căderea comunismului. La vremea respectivă ingineria socială propusă era larg îmbrățișată atât de popor (”demos”) cât și de puterea politică (”kratos”): conceptul de ”societate deschisă” la care se referea era înțeles de toți ca o fraternizare a estului european cu occidentul de care fusese izolat 50 de ani, precum și promovarea bunei înțelegeri între popoarele care se încruntau unele la altele în zona Balcanilor și a Europei de Est și lupta împotriva antisemitismului.
3) A făcut chestii naşpa?
A: Nu. A băgat banii lui finanţând oameni şi proiecte (de obicei importante) într-o perioadă în care era cam singura sursă de finanţare. Atunci nu erau proiecte europene, burse Erasmus, etc. Atunci îţi trebuia viză să mergi la Viena, cu greu ajungeai la un congres ştiinţific, etc. iar Fundaţia Soros era singura care finanţa asta. În general vârfurile societăţii din România anilor 90 reuşeau să fie finanţate de Soros.
4) În ce exact consta acest „social engineering”?
A: În mare el propovăduia ideea unei „societăţi deschise”, un nume inspirat din cartea lui Popper, „The Open Society and Its Enemies”. Ceea ce propovăduia avea mult sens în dinamica anilor 90 la est de Viena.
5) Având în vedere cele de mai sus, care e problema cu Soros de fapt?
A: În acest moment istoric, mulţi oameni de la putere (”kratos-ul”) cât și mulți oameni din popor (”demos-ul”), consideră că agenda lui Soros nu ar aduce beneficii lor şi ţării lor. Dacă în anii ’90 era unanim salutat efortul său de a finanța deschiderea Estului către Vest, acum mulți oameni se încruntă la ideile sale ”progresiste”.
6) De ce e controversat ceea ce vrea să facă?
Pentru că ”societatea deschisă”, văzută inițial ca frăția firească a popoarelor de la Ural la Pacific, care au Atlanticul în mijlocul lor, s-a transformat în ideea unei ”societăți deschise” pe axa Nord-Sud. Altfel spus, ”societatea deschisă” era înțeleasă inițial ca frăția popoarelor care aveau un mare grad de compatibilitate culturală, mai ales în ceea ce privește drepturile omului, egalitatea femeilor cu bărbații, separarea statului de biserică, respectul față de viață. Astăzi, ”societatea deschisă” propovăduită de Soros în anii ’90 nu mai e percepută ca fiind aceeași ”societate deschisă”: noua ”societate deschisă” vizată de Soros azi e înțeleasă ca vizând deschiderea noastră către societăți despre care mulți oameni cred că nu sunt compatibile cultural cu noi, cel puțin pe coordonatele vitale descrise mai sus: drepturile omului, egalitatea femeilor cu bărbații, separarea statului de biserică, respectul față de viață. E ca un om care ar deschide azi un ”Magazin de Haine” în care vinde costume și rochii, iar peste 30 de ani, sub același nume, vinde ”haine” pe care, de obicei, le găsești în sex-shop. Orban din Ungaria e un caz tipic: studiile lui Orban în Anglia au fost finanţate şi de către Soros, astăzi el fiind un oponent al lui Soros. E probabil ca mulți oameni finanțați de Soros în anii ’90 să nu fie deloc de acord cu el astăzi.
7) Unde e controversa referitoare la decizia lui de a finanța universități cu 1 miliard de euro?
Universitățile sunt prin lege (Art. 118, alin. 1, lit. i, Art. 118, alin. 2, Art 123, alin. 1) și Constituție, insule de independență politică și ideologică. Or, propunerea lui este citită de mulți ”vă dau bani pentru a preda ideologia impusă de mine”, totul deghizat sub forma unor granturi. Universitățile sunt fabrici de creiere, deci primele care trebuie să fie în slujba științei -care prin natura sa e obiectivă- și nu a agendelor politice, oricât ar părea acestea de generoase.
Adevărata şi reala problemă este următoarea: în democraţie orice inginerie socială trebuie să fie rezultatul politic al procesului democratic, adică al alegerilor libere. Când un om, cu propria lui agendă, injectează sume de bani uriașe, comparabile cu sumele de bani injectate de guvernele legitim alese prin procese democratice, inevitabil influenţează, de unul singur, direcţia în care o ia societatea. Un astfel de exemplu este Voiculescu cu Antena 3, care au făcut exact asta. Aşadar, după ce a făcut foarte mult bine oamenilor şi societăţilor din Europa de Est după 1989, Soros se izbeşte acum de puterea politică legitim aleasă a acestor ţări, care consideră că Soros este pe cale să intervină prea mult în societate. Și eu cred că dictatura comunistă nu trebuie înlocuită cu dictatura bunelor intenții oengiste, oricât de generoase pot să pară aceastea. Să nu uităm că drumul spre iad este pavat cu bune intenții. Nu uitați: nu degeaba societățile noastre au evoluat atât de bine bazându-se pe Constituție, și, izvorând din aceasta, pe puterea politică democratic aleasă. Militez ca fiecare să fie cu rolul său: statul și puterea politică democratic aleasă să decidă conținutul și orientarea evoluției societății. Noi, cei care nu sutem putere politică, putem milita cât vrem. Dar nu în universități și școli. Vorba aia:
mai bine chimist,
decât activist,
mai bine atlantist,
decât comunist,
mai bine-s democrat,
decât orbanist zombat,
mai bine funerist,
decât tudorgheorghist.

Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 3 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 11 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Ancheteacum 3 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Exclusivacum 11 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Featuredacum 3 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Administratieacum 4 zileInvestiții în patrimoniul național: Ministerul Culturii lansează programul de finanțare a cercetării arheologice sistematice pentru anul 2026



