Actualitate
LEGISLATIA ELECTORALA, FACUTA VARZA
(Preluare Inpolitics):
Guvernul Orban și-a asumat ieri răspunderea în parlament pe legislația electorală, dar nu e deloc clar ce a urmărit și nici ce pași vor fi făcuți pe mai departe, pentru că pare să se fi intrat într-un clinci legislativ teribil.
Să prezentăm faptele cît mai succint.
Legea alegerilor locale din 2015 prevede că alegerile au loc într-un singur tur, iar președinții de consilii județene sunt aleși de către consilieri, deci în mod indirect.
Anul trecut, OUG 40 a guvernul Dăncilă modifică această lege și stabilește că președinții de CJ sunt aleși prin vot direct, de către cetățeni.
Guvernarea Orban are alte idei: alegerile locale să se deruleze în două tururi, dar președinții de CJ să fie aleși de către consilieri, precum în forma inițială a legii 115/2015.
De aici aflăm că s-a elaborat deja proiectul unei ordonanțe de urgență care urmează să fie adoptate și care să abroge ordonanța Dăncilă de anul trecut, astfel încît să se revină la sistemul cu președinții de CJ aleși de către consilieri.
Ieri, cabinetul Orban și-a asumat în parlament răspunderea pentru o lege de modificare a legii 115, care reintroduce alegerile în două tururi de scrutin.
De aici, încep marile întrebări.
Abrogarea OUG 40 nu înseamnă că se revine automat la vechea lege, situație posibilă doar în cazul în care ordonanța era declarată neconstituțională. Cum asta nu s-a întîmplat, OUG 40 are valoare de lege și modifică legea 115, ceea ce înseamnă că abrogarea ei va reclama rescrierea unor articole din legea respectivă.
Practic, asistăm la o operațiune ciudată, inexplicabilă, prin care guvernul Orban modifică o lege electorală pe două căi paralele, asumarea răspunderii și ordonanță de urgență.
Numai că executivul ar fi avut posibilitatea – și era chiar firesc să procedeze așa – de a face toate modificările electorale prin legea asumată ieri în parlament. Ar fi putut face asta chiar și dacă ar fi fost nevoie de modificarea mai multor legi, dar e vorba de una singură.
Nu a făcut-o, lăsînd impresia că tratează cele două mari probleme – alegerile în două tururi și alegerea președinților de CJ-uri – în mod distinct, prin două modalități diferite de legiferare.
La limită, am putea înțelege și asta.
Cu adevărat de neînțeles este altceva, însă.
Legea pentru care Orban și-a asumat ieri răspunderea introduce indirect alegerea președinților de CJ-uri prin votul cetățenilor.
Asta, în pofida faptul că modificarea principală adoptată ieri vorbește, la articolul 101, strict de alegerea primarilor în două tururi și a niciunei alte funcții.
”Art. 101.- (I ) Pentru functia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscriptie.
2) Este declarat ales primar candidatul care a intrunit majoritatea de jumatate plus unu din voturile valabil exprimate.
3) Daca niciunul dintre candidati nu a obtinut majoritatea de jumatate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna in procesul-verbal incheiat de biroul electoral de circumscriptie, se organizeaza un al doilea tur de scrutin.”
Numai că, în paralel, apar și referiri fără echivoc la alegerea președinților de consilii județene de către cetățeni și în două tururi.
Astfel, art.50 prevede, în noua formă
”Candidatii independenti pentru functia de președinte al consiliului judetean trebuie să prezinte o listă de sustinători, care să cuprindă minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor inscriși in Registrul electoral și in listele electorale complementare din circumscriptia pentru care candidează”.

De asemenea, art.102 prevede următoarele:

,,Art. 102. – (I) In cazul in care unul dintre candidatii la functia de primar sau de președinte al consiliului judetean, intre care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, decedează, renuntă sau nu mai indeplinește conditiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor.”
Trăgînd linie și adunînd, ne întrebăm ce s-a vrut ieri, în parlament?
Legea asumată ieri intră în contradicție atît cu legea 115 prin aceea că prevede alegeri în două tururi de scrutin și alegerea președinților de CJ-uri prin vot popular, dar și cu OUG 40, care prevede alegerea președinților prin vot popular, dar într-un singur tur.
Care OUG 40 aflăm că urmează, însă, să fie abrogată.
Ordonanța de urgență prin care guvernul Orban va modifica, din nou, legislația electorală, trebuie să armonizeze textul legii 115, în noua formă, cu ceea ce s-a asumat ieri, în parlament.
Cum și de ce s-a ales această metodă aiuritoare de a schimba legislația electorală prin mai multe metode cu puțin înaintea alegerilor, deschizînd posibilități multiple de atacare a măsurilor, de la dărîmarea guvernului prin moțiune de cenzură ori respingere a asumării de către CCR, pînă la contestarea la aceeași CCR a OUG de abrogare a OUG 40?
Cine și de ce vrea să facă legislația electorală varză, astfel încît să se pună, în final, sub semnul întrebării însăși corectitudinea organizării viitoarelor alegeri, cu nebănuite consecințe politice și sociale care ar putea decurge de aici?
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 16 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!



