Actualitate
VIRUSUL CHINEZ – AR FI UN MOMENT BUN SA NE PANICAM?

(Preluare Inpolitics):
Ultimul sfert de secol a adus cu sine în prim plan mai mult ca în alte epoci perspectiva unei pandemii, nu doar grație eforturilor Hollywoodului. Că a fost vorba de Ebola, pneumonia atipică, gripa aviară ori porcină, panica a cuprins în mai multe rînduri globul, cînd izbucnea cîte un focar de infecții majore. Întotdeauna zvonurile s-au dovedit exagerate, din fericire. Va fi la fel și acum, după izbucnirea noii epidemii din China? Să sperăm că da. Cu atît mai mult cu cît România este complet nepregătită să gestioneze o situație chiar și mult mai puțin gravă decît cea care se întrezărește în celălalt colț al lumii.
În 2006, un raport realizat de Institutul Lowy pentru Politici Internaţionale din Australia avertiza că o epidemie de gripă de mare amploare ar putea provoca moartea a 140 de milioane de oameni şi ar costa economia mondială circa 4.400 de miliarde de dolari. „În cazul scenariului «ultra», efectul ar fi moartea a circa 142,2 milioane de persoane, izbucnirea unei grave crize economice mondiale şi scăderea cu circa 50 la sută a economiilor ţărilor în curs de dezvoltare”, sublinia documentul. China, India şi Indonezia s-ar confrunta cu cel mai mare număr de victime atât în cazul scenariului „ultra”, cât şi în cazul unei epidemii „uşoare”, cu toate că ţările mai puţin dezvoltate ar avea, împreună, un număr mai mare de victime, între 330.000 şi 33 de milioane.
Cu doar un an înainte, alți specialiști reputați atrăgeau atenția că o pandemie de gripă aviară ar putea avea reprecusiuni asupra economiei mondiale comparabile cu cele ale marii crize din anii 1930.
Efectul ar fi devastator în special în cazul industriilor aeriană şi turistică, provocând un număr-record de falimente în toate sectoarele economiei şi ruinând companiile de asigurări, apreciau analiştii grupului financiar BMO Nesbitt Burns.
Caz concret: încă din 2003, bunăoară, se vorbea în România despre iminenta scumpire a computerelor – după ce penumonia atipică (SRAS) afectase China – pe motiv că multe componente electronice se fabricau acolo, iar producția era afectată de îmbolnăvirea angajaților.
Impactul economic poate fi catastrofal, dar tot moartea sperie cel mai tare.
În 2013, aceeași China a produs deranj mare la nivel mondial după ce savanții chinezi anunțaseră că au creat într-un laborator un virus hibrid al gripei aviare, amestecând genele gripei aviare H5N1 şi pandemiei H1N1, care avea potenţialul de a suferi mutaţii, fiind capabil să contamineze oamenii.
Savanți din toată lumea, de la universități de prestigiu punctau pe atunci un aspect extrem de important, acela că în laboratoare din China, și nu numai, se creează virusuri în mod artificial în numele unor cercetări care nu se prea justifică, dar generează riscuri imense.
Pentru că de prea multe ori, spuneau ei, s-au înregistrat scurgeri de virusuri din asemenea laboratoare ca să nu se ridice și mai multe semne de întrebare vizavi de oportunitatea respectivelor cercetări.
Panica s-a răspîndit atunci atît de puternic încît a fost nevoie, cîteva zile mai tîrziu, de intervenția unui laureat al Nobelului pentru Medicină, Peter Doherty, care a criticat „scenariile catastrofice” ce anunţau un nou virus gripal susceptibil să provoace moartea a milioane de persoane în lume, afirmând că oamenii de ştiinţă sunt în prezent mai bine înarmaţi pentru a răspunde pandemiilor.
Potrivit biologului australian specialist în imunologie, un nou virus cu grad ridicat de mortalitate şi foarte contagios ar putea să apară, dar fără să aibă consecinţele „gripei spaniole” din 1918.
„Când se vorbeşte de pandemii, se evocă întotdeauna aceste scenarii catastrofice, au succes la televizor, şi se scriu numeroase cărţi despre aceste infecţii teribile care ne vor ucide”, a ironizat el. „Dar eu cred că vom ieşi mai bine din aceasta decât din majoritatea pandemiilor” produse în trecut, a mai spus specialistul.
În 2003, a fost nevoie de trei luni pentru a analiza tulpina ce a stat la originea epidemiei de SRAS (Sindromul Respirator Acut Sever), care a provocat moartea a peste 800 de persoane în China, declanşând o alertă sanitară la scară mondială.
În prezent, ar fi suficiente câteva zile, mai spunea Doherty. „Suntem extrem de buni în diagnosticul viral, viteză de detectare şi astfel de lucruri, mult mai buni decât în trecut, prin urmare nu cred că o pandemie ne-ar putea decima”, conchidea savantul.
Vestea bună e că din 2013, de cînd ne liniștea Doherty, e probabil că știința a evoluat încă și mai mult.
O veste și mai bună, însă, e că de asemenea epidemii se ocupă alții, nu românii.
Pentru că la acest capitol, suntem praf.
Nu sunt decît cîțiva ani de cînd un distins ministru calcula indignat cîte festivaluri Shakespeare s-ar putea organiza din banii alocați prevenirii HIV.
O epidemie de gripă care ar afecta în acest moment România și ar conduce la necesitatea internării a cca.10.000 de pacienți concomitent ar pune la pămînt sistemul.
Bolile infecțioase se tratează, ca regulă, în unități dedicate, pentru a evita riscul contaminării altor bolnavi.
Doar două asemenea spitale avem în București pentru cca.4 milioane de locuitori și flotanți, plus alte cîteva în județe. În rest, doar secții în cadrul altor spitale, cu dotări deficitare și medici de profil insuficienți. Medicamentele și vaccinurile sunt și ele puține, anual apar la noi pe piață crize de vaccinuri chiar pentru gripele obișnuite. Nu e cazul să mai amintim penibila măsură a guvernanților de a militariza Institutul Cantacuzino în ideea eficientizării acestuia.
Și nici nu e cazul, de asemenea, să ne mai mirăm de toate astea, atît timp cît tragedia Colectiv a închis, cu mîna ministrului Vlad Voiculescu, singurul spital din București pentru arși, iar cazurile mai grave le expediem cu elicopterul în alte state mai dezvoltate, precum Bulgaria(!!).
În aprilie 1944, bucureștenii îngroziți de bombardierele americane se rugau ”Du-i, Doamne, la Ploiești”, altă țintă predilectă a aviației. Cam egoistă rugăciunea, dar pragmatică.
Nu ne rămîne decît să ne rugăm și noi în cazul virusului chinez: ”Du-l, Doamne, la alții, mai bine pregătiți pentru el!”. (Bogdan Tiberiu Iacob – material realizat cu sprijinul informațiilor Mediafax)
Actualitate
Camera Reprezentanților adoptă „Legea cea mare și frumoasă” a președintelui Trump, trimițând un pachet masiv de 150 de miliarde de dolari pentru apărare pe biroul președintelui

O victorie dificilă pentru administrația Trump, cu implicații majore pentru bugetul Pentagonului și prioritățile de apărare
Camera Reprezentanților a aprobat „Legea Cea Mare și Frumoasă” a președintelui Donald Trump, un pachet legislativ amplu, ce include 150 de miliarde de dolari pentru apărare, trimițându-l pe biroul președintelui înainte de termenul limită stabilit de acesta, 4 iulie.
Legea, adoptată cu 218-214 voturi, a fost aprobată cu dificultate. Conducerea GOP a elaborat legea folosind un proces cunoscut sub numele de conciliere bugetară, care permite unui partid cu o ușoară majoritate în ambele camere ale Congresului să avanseze legislația fără amenințarea de a fi blocat de un filibuster al partidului advers.
Lupte interne în cadrul Partidului Republican
Cu toate acestea, republicanii s-au luptat asupra detaliilor măsurii ample, care include 150 de miliarde de dolari pentru apărare, finanțare suplimentară pentru securitatea frontierei, o prelungire a reducerilor de taxe adoptate în prima administrație Trump și reduceri masive de cheltuieli pentru programe precum Medicaid și Programul Suplimentar de Asistență Nutrițională. Neadoptarea legii ar fi fost un dezastru pentru Pentagon, al cărui buget fiscal 2026 a fost construit în jurul finanțării suplimentare din conciliere.
O noapte dramatică în Congres
Într-un moment dramatic de la sfârșitul nopții trecute, a părut că legea nu avea voturile republicane necesare pentru a fi adoptată. Cinci parlamentari republicani au votat inițial împotriva unei moțiuni procedurale pentru a avansa legea – suficient pentru a împiedica avansarea acesteia – în timp ce alți opt republicani s-au abținut de la vot.
Persuasiunea Speakerului Johnson
Pe parcursul mai multor ore, Președintele Camerei, Mike Johnson, a reușit să convingă toți acei parlamentari republicani să voteze în favoarea legii, cu excepția unuia: Rep. Brian Fitzpatrick din Pennsylvania. Atât Fitzpatrick, cât și Rep. Thomas Massie din Kentucky s-au opus legii în timpul votului final.
Priorități de finanțare în pachetul de apărare
Deoarece Camera a optat pentru adoptarea versiunii legii elaborate de Senat, fără modificări, versiunea Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului privind majorările cheltuielilor pentru apărare va intra în vigoare. În forma sa finală, această lege includea:
- 29 de miliarde de dolari pentru construcția de nave și alte cheltuieli legate de baza industrială maritimă. Această finanțare este crucială pentru ca Marina să poată plăti cele 16 nave solicitate în cererea sa pentru anul fiscal 2026, inclusiv două distrugătoare din clasa Arleigh Burke și un al doilea submarin din clasa Virginia.
- 25 de miliarde de dolari pentru Golden Dome, scutul intern de rachete care este una dintre cele mai mari priorități de apărare ale lui Trump, cu un cost total estimat la 175 de miliarde de dolari.
- 25 de miliarde de dolari pentru muniții, distribuiți între numeroase programe. Cea mai recentă versiune a legii SASC a adăugat investiții de 5 miliarde de dolari în lanțurile de aprovizionare cu minerale critice.
- 16 miliarde de dolari pentru a accelera tehnologiile inovatoare, cum ar fi dronele, inteligența artificială și armele cu costuri reduse. În cea mai recentă revizuire a legii, SASC a crescut finanțarea pentru Oficiul pentru Capacități Strategice de la 250 de milioane de dolari la 600 de milioane de dolari.
- 15 miliarde de dolari pentru modernizarea nucleară, cu cea mai recentă versiune a legii adăugând 150 de milioane de dolari pentru a accelera programele de livrare a armelor nucleare și eliminând 96 de milioane de dolari din cheltuielile clasificate.
- 12 miliarde de dolari pentru cerințele de descurajare Indo-Pacific. În cea mai recentă revizuire a legii, SASC a șters 5,1 miliarde de dolari din fondurile spațiale clasificate din această secțiune, adăugând 1 miliard de dolari pentru avionul spațial X-37 și 3,6 miliarde de dolari pentru sateliți militari, printre alte investiții spațiale.
- 9 miliarde de dolari pentru superioritatea aeriană. Cea mai recentă versiune a legii a șters 1 miliard de dolari din cheltuielile pentru programe clasificate și a inserat 600 de milioane de dolari pentru o aeronavă de atac la distanță lungă a Forțelor Aeriene și 500 de milioane de dolari pentru o aeronavă de atac la distanță lungă a Marinei – două eforturi care nu par să fie asociate cu un program de înregistrare cunoscut public.
Actualitate
Scandal în Moldova: Blocul „Victoria” inițiază colectarea de semnături pentru unirea cu Rusia, anunță oligarhul Ilan Șor de la Moscova
Actualitate
Val de arestări în Turcia: Erdogan intensifică presiunea asupra opoziției, acuzații de corupție aruncă o umbră asupra democrației

Trei primari ai Partidului Republican al Poporului (CHP), reținuți sub suspiciunea de corupție, stârnind indignare și acuzații de abuz de putere.
Într-o mișcare controversată, trei primari importanți ai opoziției din Turcia au fost reținuți sâmbătă, 5 iulie, sub acuzații de corupție, alimentând tensiunile politice deja existente. Zeydan Karalar, primarul orașului Adana, Abdurrahman Tutdere, primarul orașului Adıyaman, și Mühittin Bocek, primarul orașului Antalya, toți membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), se află acum sub anchetă, conform informațiilor furnizate de Associated Press.
Acuzații similare, destine separate?
Agenția Anadolu din Turcia a raportat că, deși cazurile primarilor din Adana și Adiyaman sunt interconectate, cel al primarului din Antalya este tratat separat. Detaliile specifice ale acuzațiilor nu au fost încă făcute publice în totalitate, dar acuzațiile de corupție planează greu asupra viitorului lor politic.
Reacția primarului Karalar: „Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește onestitatea”
Într-o scrisoare publicată online imediat după reținere, primarul orașului Adana, Zeydan Karalar, a denunțat ceea ce el numește o detenție „nedreaptă și ilegală”. „Știți că am încercat doar să îndeplinesc datoria sacră pe care mi-ați dat-o,” a scris Karalar. „Nu m-am închinat și nici nu o voi face. Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește onestitatea.”
CHP denunță „răzbunare politică”
Reacția din partea CHP nu a întârziat să apară. Președintele CHP, Burhanettin Buluț, a condamnat reținerile, acuzând guvernul de folosirea sistemului judiciar ca „armă de răzbunare politică”. Buluț a subliniat că „nu le pasă de lege, ci de a-și proteja propria putere” și a promis că partidul său „nu se va supune niciodată acestui sistem murdar care lovește voința poporului”. Mai mult, Bulut a lansat un apel către locuitorii din Adana pentru a protesta împotriva detenției primarului.
Un tipar alarmant?
Aceste arestări vin într-un context politic tensionat, marcat de acuzații similare îndreptate împotriva altor figuri proeminente din opoziție. Cu o zi înainte, fostul primar al orașului Izmir, Tunç Soyer, și președintele provinciei Izmir din CHP, Șenol Aslanoglu, au fost și ei reținuți sub acuzații de corupție.
În martie, Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și un rival politic important al președintelui Erdogan, a fost de asemenea reținut sub acuzații similare. Deși Imamoglu a fost ulterior eliberat și desemnat candidat la președinție de către CHP, arestarea sa a declanșat proteste masive în toată Turcia.
Întrebări fără răspuns
Aceste evenimente ridică semne de întrebare serioase cu privire la independența sistemului judiciar turc și la utilizarea acuzațiilor de corupție ca instrument politic. Criticii susțin că președintele Erdogan folosește aceste acuzații pentru a intimida și a reduce la tăcere opoziția politică, consolidându-și astfel puterea.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste cazuri și ce impact vor avea asupra viitorului politic al Turciei. Un lucru este cert: tensiunile politice sunt în creștere, iar democrația turcă se află într-un moment critic.
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Târgșor: O menajerie a ilegalităților, condusă de un director cu GPS-ul defect și protejată de DIP-ul Stockholm
-
Administratieacum 2 zile
Canicula paralizează traficul greu: Restricții drastice în 15 județe din 7 iulie 2025
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova putredă: Justiția confirmă, mafia imobiliară se destramă (incet, dar sigur!)
-
Exclusivacum 2 zile
„Ați sărit ca sacalii pe președintele nostru!”: Sindicatul Solidaritatea Ploiești acuză abuzuri și promite răzbunare
-
Exclusivacum 2 zile
Vălenii de Munte: Circul justiției continuă! Telefon confiscat ilegal și o femeie transformată în trofeu pentru polițiști prea zeloși
-
Exclusivacum o zi
Inspecția penitenciară: Spectacol de marionete sau circ cu pretenții de control?
-
Exclusivacum 5 zile
Impactul noilor măsuri fiscale asupra polițiștilor
-
Exclusivacum 3 zile
DOBROGEA, CÂMP DE EXPERIMENTE. Fermierii acuză teste ilegale și pericole geopolitice! SISTEMUL ANTIGRINDINĂ, groparul agriculturii romanesti: Dezvăluiri Incendiare!