„Nu rezulta motivele pentru care paratul a luat masura eliberarii din functie… Paguba cauzata prin pierderea locului de munca si a venitului nu va putea fi reparata integral prin plata drepturilor restante… Trebuie sa asigure cu caracter de continuitate intretinerea copiilor minori si plata obligatiilor contractuale” .

Hotarare catastrofala pentru premierul Ludovic Orban! Curtea de Apel Bucuresti arata cum a inteles primul ministru al Romaniei sa isi exercite mandatul abia inceput, riscand sa lase practic in strada o familie, doar pentru ca a dorit sa ii demita pe cei care au fost numiti in functii de Guvernul PSD, dezvaluie Lumea Justitiei. Ce este si mai grav, astfel cum rezulta din hotararea instantei, este ca Orban a demis din functie o persoana fara sa prezinte motivele de fapt si de drept care au stau la baza deciziei.
Vorbim despre cazul lui Andrei Tinu, pe care Lumea Justitiei l-a prezentat in urma cu doua saptamani, cand am anuntat solutia pronuntata de judecatoarea Carmen Andreea Necula de la Curtea de Apel Bucuresti prin care Tinu a fost repus in functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, functie din care fusese demis de premierul Ludovic Orban imediat dupa instalarea la Palatul Victoria. Reinstalat in functie de instanta in data de 7 ianuarie 2020, Andrei Tinu a intampinat unele dificultati in reluarea cu drepturi depline a calitatii sale, dupa ce reprezentata PMP, Adriana Elena Mota, a refuzat pentru doua zile sa elibereze postul de presedinte al ANC in care fusese numita de Orban. In cele din urma, Mota a eliberat biroul si a predat stampilele institutiei pentru ca Tinu sa poata reveni pe post, astfel cum instanta a dispus de indata.
Revenirea lui Andrei Tinu la ANC a facut astfel posibila deblocarea situatiei create in Autoritate, inclusiv de acordare a salariilor angajatilor. Maniera in care Ludovic Orban a inteles sa il demita pe Andrei Tinu de la conducerea ANC, imediat ce a preluat functia de premier (punand in aplicare dorinta noului regim de a numi in functiile importante doar persoane apropiate) este insa aspru criticata, din motivarea solutiei CAB reiesind ca din graba premierului Orban de a scapa de oamenii pusi de PSD s-au facut greseli atat de ordin procedural cat si legal. Caci, Decizia Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 997/11.12.2019, prin care Andrei Tinu era demis de la conducerea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, nu motiveaza temeiurile care au stat la baza destituirii lui Tinu!
CAB: „Motivarea actului administrativ confera garantii ca actul in sine nu contine o decizie abuziva si ca atare nu poate vatama drepturi sau interese legitime”
Astfel cum veti vedea, modalitatea de destituire a lui Tinu din functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie a fost atent analizata de instanta, judecatoarea Carmen Andreea Necula retinand in motivarea sentintei nr. 6 din 7 ianuarie 2020 ca „din cuprinsul deciziei nr. 510/11.12.2019 nu rezulta motivele de fapt ori de drept pentru care paratul a luat masura eliberarii din functie a reclamantului”. Din contra, precizeaza judecatoarea Necula de la Curtea de Apel Bucuresti, „este mentionat art. 29 din OUG nr. 57/2019, care prevede ca deciziile emise de prim-ministru sunt acte administrative, ceea ce contureaza concluzia ca, in aparenta, decizia a carei suspendare se solicita se supune dispozitiilor Legii nr. 554/2004”:
„Sub aspectul cazului bine justificat, ramanand, desigur, in sfera aparentei pe care o presupune solutionarea unei cereri de suspendare a executarii unui act administrativ, Curtea constata ca din cuprinsul deciziei nr. 510/11.12.2019 nu rezulta motivele de fapt ori de drept pentru care paratul a luat masura eliberarii din functie a reclamantului. Din contra, este mentionat art. 29 din OUG nr. 57/2019, care prevede ca deciziile emise de prim-ministru sunt acte administrative, ceea ce contureaza concluzia ca, in aparenta, decizia a carei suspendare se solicita se supune dispozitiilor Legii nr. 554/2004.
Actul administrativ este definit in art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.
De regula, decizia cuprinsa intr-un act administrativ trebuie motivata atat in fapt cat si in drept, fiind necesar ca autoritatea sa expuna ratiunile pentru care dispune intr-o anumita maniera si respectiv considerentele pentru care dispune o anumita solutie, iar aceasta deoarece actul, care emana de la administratie, trebuie executat de indata, dar si pentru a putea fi examinat din perspectiva legalitatii de catre instanta de contencios administrativ, precum si sub aspectul oportunitatii, in masura in care marja de apreciere recunoscuta autoritatii publice a fost depasita. Astfel, motivarea actului administrativ confera garantii ca actul in sine nu contine o decizie abuziva si ca atare nu poate vatama drepturi sau interese legitime.
Desigur ca pot exista situatii in care, desi formal un act administrativ apare ca fiind nemotivat, exista o vasta documentatie prealabila care justifica atat in fapt, cat si in drept, masurile dispuse de autoritatea publica, iar destinatarului actului i-au fost aduse la cunostinta aceste motive. In cadrul cererii in anulare urmeaza a fi analizat daca aceste conditii sunt indeplinite in cauza ori daca paratul era scutit de obligatia de motivare a deciziei nr. 510/11.12.2019, insa aparenta de nemotivare a actului contestat este suficienta, in opinia instantei, pentru a se retine existenta unui caz bine justificat care impune suspendarea actului administrativ pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. 7217/2/2019, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti”.
CAB: „Paguba cauzata reclamantului prin pierderea locului de munca si a venitului nu va putea fi reparata integral prin plata drepturilor restante”
Potrivit hotararii pronuntate de judecatoarea Carmen Andreea Necula de la Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 7254/2/2019 pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate, pe langa lipsa motivarii deciziei de a-l destitui pe Andrei Tinu de la conducerea ANC, premierul Ludovic Orban a provocat si un prejudiciu de ordin financiar care insa, retine instanta, „nu va putea fi reparat integral prin plata drepturilor restante”. Iar aceasta intrucat prin decizia intempestiva a premierul Ludovic Orban de a-l demite pe Tinu s-a creat posibilitatea ca acesta sa nu mai aiba nicio sursa de venit, din moment ce functia ocupata era incompatibila cu orice alta functie publica sau privata si din moment ce acesta avea in intretinere doi copii minori, dar si obligatii contractuale asumate:
„Astfel, constata instanta ca prin emiterea actului contestat reclamantul si-a pierdut locul de munca, existand prezumtia simpla ca a pierdut si orice sursa de venit, din moment ce art. 10 din OUG nr. 5/2010 instituie incompatibilitatea calitatii de presedinte te al Autoritatii cu orice alta functie publica sau privata.
Totodata, analizand inscrisurile depuse la dosar, instanta apreciaza ca paguba cauzata reclamantului prin pierderea locului de munca si a venitului nu va putea fi reparata integral prin plata drepturilor restante, in ipoteza anularii in mod definitiv a actului contestat, din moment ce acesta trebuie sa asigure cu caracter de continuitate intretinerea copiilor minori si plata obligatiilor contractuale asumate, iar sanctiunile care intervin in caz de neexecutare sunt mult mai energice decat plata unor penalitati de intarziere.
De exemplu, neindeplinirea obligatiei de intretinere a copiilor minori se poate rasfrange in mod negativ asupra relatiilor familiale dintre reclamant si copiii sai.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept, in temeiul art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite in parte cererea de chemare in judecata, in considerarea capatului de cerere respins ca inadmisibil prin incheierea din data de 23.12.2019, si va dispune suspendarea executarii Deciziei nr. 510/11.12.2019, emise de paratul Prim ministrul Romaniei, pana la solutionarea definitiva a actiunii in anulare ce face obiectul dosarului nr. 7217/2/2019, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti”. (Irinel I.).