Actualitate
Copil de șase ani, ”acoperit” la Poliția de Frontieră! Vela știe?

(Preluare National – Catalin Tache):
Oamenii Direcției Audit Public Intern au început în sfârșit să strângă șurubul anchetei la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Iar după cum reiese din informațiile intrate în posesia noastră, Auditul verifică situația cel puțin stranie de la Poliția de Frontieră, singura structură care beneficiază practic de două ”direcții gemene”, ale căror atribuții par să se suprapună parcă prea mult pentru a mai justifica dubla existență. Este vorba desigur, după cum bine o știu inițiații sistemului și nu doar, de Direcția Logistică și de Direcția Asigurare Logistică! Asta ca să nu mai vorbim de o altă ”ciudățenie” organizatorică, reprezentată de existența unei structuri proprii precum Direcția Fonduri Externe Nerambursabile, în condițiile în care Direcția are corespondent în aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne. Iar dacă tot face atâta tapaj – și poate pe bună dreptate uneori – ministrul de Interne cu operațiunea intensivă și extinsă de reorganizare a Ministerului Afacerilor Interne, poate ar fi momentul oportun să se limpezească odată pentru totdeauna și situația ”direcțiilor paralele” din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
De asemenea, au început să curgă primele invitații de la Corpul de control al ministrului de Interne pentru a se afla tot ceea ce se ascunde în spatele înregistrării dezvăluite de ”lovitura” din 6 ianuarie. Cea în care ”oamenii lui Buda”, comisarul șef Aurelian Miu și chiar șeful structurii de control a IGPFR, comisarul șef Mihnea Sîrbu vorbea pe șleau despre cum erau numite diverse amante din subordine pe funcții de conducere, convorbire în care se fac și nenumărate referiri la ”șeful mare” sau ”domnul Buda”. Însă adevărata ”bombă” care ar putea arunca în aer definitiv ”șandramaua” așa-numitei ”Frății a frontieriștilor”, aflată la ”butoanele” strructurii de atâta amar de vreme pare a veni de la Giurgiu. Acolo unde se încearcă niscai ”decapări” de urgență și alte mutări cel puțin surprinzătoare, atât la nivelul PCTF cât și al SPF, existând informații că astfel se încearcă mușamalizarea unei operațiuni cel puțin șocante. Și în niciun caz nu este vorba de condamnarea la șase ani și patru luni de închisoare a lui Ionuț Ifrim, fost șef al Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu. Cel ”ratat” în schimb de ”structura de elită” a Serviciului Control, aflat încă se pare sub autoritatea comisarului șef Aurelian Miu, din moment ce amenințatul Mihnea Sîrbu deja își împachetează bagajele…
Supus aprobării inspectorului general
Însă ”vuietul” care deja se aude de la Giurgiu și care se poate transforma într-un ”tsunami” care să măture totul în cale, până la vârfurile anumitor structuri centrale din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră este reprezentat de primele murmure de uimire la informația că Serviciul Control ar fi folosit un copilaș de doar șase ani și ceva drept ”acoperit” – de fapt ”momeală” – într-o operațiune absolut halucinantă.
Mai ales că acum se verifică intens și o a doua informație, conform căreia comisarul șef Dorin Costea și-ar fi folosit prerogativele de șef Serviciu Control pentru a supune aprobării inspectorulu general folosirea de minori în scopul mai sus menționat pentru efectuarea unor misiuni sub acoperire de testare profesională!
Al cui e copilul?
Acum, ce-i drept, scopul poate fi considerat unul nobil, ca și încercarea de a depista polițiștii care ”pun botul” la frontieră atunci când este vorba de trecerea unor minori fără actele legale de însoțire, mai ales după emoția publică de după tragediile de la Caracal. Numai că, totuși, trebuie lămurit cine și-a luat angajamentul că un minor de doar șase-șapte ani a conștientizat sau nu la ce riscuri se expune în cadrul folosirii sale în efectuarea unei asemenea misiuni sub acoperire. Iar dacă este vorba chiar de copilul unui cadru MAI, așa după cum se pare din primele informații, situația se complică și mai mult. Ca să nu mai vorbim dacă Protecția Copilului a știut sau nu de folosirea unui asemenea procedeu cel puțin controversat. Mai ales că organele de control trebuie să afle acum nu doar dacă inspectorul general Ioan Buda ar fi autorizat un asemenea plan de acțiune, dar și dacă au mai fost folosiți și unde anume și alți copii drept ”acoperiți”. Pentru că se pare că ar mai fi fost! Iar după aceea să îl înștiințeze și pe ministrul Marcel Vela… Barem ca să nu mai aibă nicium motiv în întârzierea luării măsurilor legale ce se impun! Că poate cel puțin după ”reorganizare” nu vor mai fi folosiți copii de doar câțiva anișori drept ”momeală” pentru testarea vigilenței polițiștilor de Frontieră și identificarea celor corupți…
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 12 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”