Actualitate
SIIJ este garanţie legală a independenţei Justiţiei în România
(Preluare PRESA CURATĂ):
În urma unei solicitări pe legea 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, transmisă la sfârşitului anului 2019, CSM a dat publicităţii punctul de vedere transmis la CJUE în priviţa SIIJ şi nu numai. Data când CJUE a primit acest punct de vedere al CSM este 5 iunie 2019.
CSM cere respingerea sesizărilor la CJUE pentru că solicitările nu se referă la interpretarea dreptului UE, ci al celui naţional
În privinţa SIIJ, CSM arată că litigiul ridicat de Curtea de Apel Piteşti, se solicită Curţii, în fond prezentarea unei opinii consultative asupra unor modificări şi completări aduse legilor naţionale de organizare a Justiţiei cu referire specială la înfiinţarea SIIJ şi cere respingerea acesteia pentru că solicitarea pronunţării trebuie să se refere la interpretarea dreptului UE şi nu la interpretarea normelor de drept naţional.
CSM către CJUE: SIIJ este garanţie legală a principiului independenţei Justiţiei
CSM prezintă punct cu punct toate prevederile legale adoptate prin care a fost înfiinţat şi operaţionalizat SIIJ, prezintă decizia Curţii Constituţionale care a declarat constituţională SIIJ, toate criticile fiind declarate neîntemeiate şi susţine că înfiinţarea SIIJ , la nivelul celui mai înalt parchet naţional, are ca scop crearea unei structuri specializate, cu obiect determinat de investigaţie, constituind o garanţie legală a principiului independenţei Justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului.
Pe această cale, arată CSM în faţa CJUE, se asigură magistraţilor o protecţie adecvată împotriva presiunilor exercitate asupra lor, abuzurilor săvârşite prin sesizări sau denunţuri arbitrare şi nu în ultimul rând, existenţa unei secţii specializate generează practică unitară, argumentele fiind şi în deciziile CCR.
În România au mai existat structuri specializate. Din 1969 sunt reglementate competenţele în dreptul penal românesc
CSM arată că SIIJ constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei în general şi a independenţei judecătorului în special. Arată CSM că în cadrul Ministerului Public din România, au existat într-o formă sau alta, structuri specializate în anchetarea faptelor pretins săvârşite de magistraţi, şi exemplifică cu Serviciul de Combatere a Corupţiei din DNA înfiinţat de Laura Codruţa Kovesi prin Ordinul 10 din 2014, şi spune că în dreptul penal românesc din 1969 sunt reglementate competenţa personală a organelor de urmărire penală şi a instanţelor.
Mai mult, este de tradiţia dreptului penal românesc existenţa unor forme diferite de competenţă: cea materială, cea personală, cea teritorială. Iar totul de ţine de tradiţia juridică românească şi de opţiunile de politică publică.
Chiar MCV vorbeşte de competenţă personală atunci când se referă la “corupţia la nivel înalt”
Mai mult, CSM arată în punctul de vedere transmis la CJUE că MCV chiar atinge subiectul competenţei personale atunci când face trimitere la “corupţia la nivel înalt”, implicând automat o distincţie între subiecţii activi ai infracţiunilor de corupţie, respectiv între persoanele care nu atrag aplicarea unor excepţii de la regulile materiale şi persoanele care, deopotrivă, prin prisma calităţii personale speciale pe care o deţin, impun o astfel de derogare.
CSM susţine că dreptul european invocate nu se poate opune emiterii de către CSM a unor regulamente privind înfiinţarea SIIJ, pentru că CSM, ca garant constituţional al independenţei Justiţiei, doar şi-a îndeplinit obigaţiile în temeiul legii şi în limitele competenţelor.
Statele îşi pot organiza sistemele în mod autohton în baza tradiţiilor eterogene existente la nivel european
Referitor la dosarele aflate pe rolul CJUE şi solicitările instanţelor naţionale, CSM arată că organizarea judiciară a unui stat nu cade în competenţa exclusivă a CJUE şi statele membre pot să-şi organizeze sistemele în mod autohton, ţinând seama de tradiţiile juridice extrem de eterogene la nivel european.
Ce natură juridică are MCV?
În punctul de vedere transmis la CJUE la jumătatea anului trecut, CSM, garant constituţional al independenţei Justiţiei, arată că în ceea ce priveşte admisibilitatea cererilor conexate aflate pe rolul CJUE, este necesar mai întâi să se stabilească în ce măsură CJUE este competenţă să se pronunţe, în sensul în care să se stabilească dacă decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene şi recomandările cuprinse în rapoartele întocmite pe baza acesteia reprezintă sau nu acte adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile UE, supuse astfel interpretării CJUE şi dacă Decizia ar mai avea caracter obligatoriu raportat la aplicarea ei în 2018.
MCV este act legislativ sau non legislativ?
Aşadar, explică CSM, că se impune stabilirea naturii juridice a MCV, respectiv dacă acesta este un act legislativ al UE sau dacă e un act non legislativ, cât şi natura juridică a rapoartelor şi implicit a recomandărilor pe care acestea le cuprind.
MCV nu cuprinde obligaţii concrete pentru statului român!
CSM arată că decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene, deşi reprezintă în sens formal o decizie, se numeşte decizie, aceasta nu este în conţinutul său concret pentru că nu cuprinde obligaţii. “Aşadar după cum rezultă din însuşi conţinutul Deciziei sus menţionate, MCV nu stabileşte obligaţii concrete pentru statul român, ci mai degrabă creează cadrul necesar pentru acordarea de asistenţă specializată, prin organele Uniunii, în vederea garantării capacităţii organelor judiciare din România pentru a contribui la instituirea, în cadrul UE, a unei pieţe interne, a unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie”, arată CSM care precizează că finalitatea cadrului şi asistenţei o reprezintă politicile publice.
Raportele MCV nu impun statului monitorizat obligaţii legislative
De asemenea, CSM arată că şi în perioada 2007-2010, MCV nu a cuprins nicio dispoziţie specific prin care să ceară sau să impună adoptarea unei legislaţii naţionale, rămânând la aprecierea statului membru modul cum îşi adaptează legislaţia.
“Rapoartele MCV date publicităţii de CE cuprind în conţinutul lor, analize, evaluări şi recomandări cu titlu general, în condiţii de legalitate şi respectarea normelor de competenţă, nu pot trasa în sarcina statului monitorizat vreo obligaţie de natură legislativă”, arată CSM.
CSM explică că legiuitorul european a stabilit cu precizie şi claritate care sunt actele UE şi ce forţă juridică au fiecare, acesta fiind un criteriu de determinare a actelor după forţa lor juridică, clasificându-le în acte normative cu forţă juridică obligatorie, adică acte legislative,şi acte juridice neobligatorii.
CSM cere CJUE respingerea cererii ca inadmisibilă
Spre exemplu, subliniază CSM în faţa CJUE, printr-o recomandare, instituţiile îşi fac cunoscută opinia şi sugerează direcţii de acţiune, fără însă a şi stabili vreo obigaţie legală destinatarilor recomandării. Ca atare, CSM cere CJUE respingerea cererii privind pronunţarea unei hotărâri preliminare ca inadmisibilă, arătând că MCV prin rapoartele emise nu sunt acte legislative ale Uniunii Europene care să poată fi supuse interpretării art 267TFUE.
Dacă MCV ar fi obligatoriu, s-ar genera un nou izvor de drept, s-ar aduce în discuţie însăşi esenţa UE şi s-ar răsturna toate regulile de interpretare a actelor juridice
“Nu se poate atribui caracter obligatoriu MCV, care par a fi derivate din obiectivele de referinţă. O astfel de interpretare ar aduce în discuţie însăşi esenţa UE şi ar răsturna toate regulile de interepretare a actelor juridice, prin instituirea unei noi obligaţii în mod unilateral de către una dintre părţile semnatare ale unui act bilateral, peste voinţa celeilalte părţi”, concluzionează CSM în argumentele privind inadmisibilitatea, arătând că s-ar genera astfel din MCV un nou izvor de drept.
Comisia Europeană pentru CJUE: Deciziile CCR au prioritate faţă de legislaţia europeană
De altfel, în noiembrie 2019, Comisia Europeană a transmis CJUE, în procesul Gala Bute, că deciziile CCR au prioritate faţă de legislaţia europeană.
G4media.ro
De precizat că MAE şi MJ ţin la secret noua poziţie a României la CJUE în privinţa SIIJ, în ciuda transmiterii în presă a precedentei poziţii a României, noua poziţie a României se bazează pe un memorandum adoptat de Guvernul Ludovic Orban, la finalul anului trecut, într-o vineri seară, un memorandum plin de neadevăruri, care a fost adoptat fără consultarea sistemului judiciar românesc, contestat de magistraţi şi care contrazice 7 decizii obligatorii şi definitive ale unicei instanţe de jurisdicţie constituţională din România.
Documente care au ieşit la iveală arată că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a plănuit uniletral, prin intervenţii directe, atât modificarea punctului de vedere al României la CJUE cât şi memorandumul, încă din primul moment al preluării mandatului de ministru al Justiţiei în Guvernul Ludovic Orban.
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 18 ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 11 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri