Actualitate
Predoiu a plănuit, de la bun început, prin intervenţii directe, detonarea SIIJ printr-o decizie a CJUE, în baza unui memorandum plin de neadevăruri şi fără consultarea sistemului judiciar!
O serie de documente ies la iveală care probează că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a făcut intervenţii directe pentru schimbarea poziţiei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, vizavi de existenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în sensul desfiinţării acesteia prin memorandumul, plin de neadevăruri, adoptat de Guvernul Ludovic Orban, vineri seară, 27 decembrie 2019. Intervenţiile lui Predoiu pentru a obţine o decizie a CJUE în privinţa SIIJ, aşa cum arată documentele, sunt făcute de la bun început, imediat după instalarea sa şi sunt operate fără consultarea sistemului judiciar din România.
Preluare PRESA CURATĂ

4 noiembrie 2019: Predoiu devine ministru al Justiţiei, Aurescu devine ministrul Afacerilor Externe
Pe 4 noiembrie 2019, Guvernul Ludovic Orban depune jurământul de învestitură, iar Cătălin Predoiu şi Bogdan Aurescu devin miniştri ai Justiţiei şi ai Afacerilor Externe, în noul guvern Ludovic Orban instalat, ambii fiind “oameni de Sistem” şi în trecut apropiaţi, printre alţii, de fostul prin adjunct al SRI, Florian Coldea şi de fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi.
11 noiembrie 2019: La o săptămână de la instalare, Predoiu îi scrie lui Aurescu – fără consultarea sistemului judiciar- că România îşi schimbă poziţia în privinţa SIIJ, la CJUE, în baza unui memorandum ce urmează să fie adoptat

La o săptămână, pe 11 noiembrie 2019, în ciuda susţinerilor publice, legilor adoptate de legiutiorul principal şi a 7 decizii definitive şi obligatorii ale CCR, documentele arată că noul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, îi trimite un punct de vedere ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, urmare a mai multe schimburi de email (pe 30 şi 31 octombrie 2019) prin care îi cere nici mai mult nici mai puţin decât “să schimbe” şi “să completeze” textul în cauzele aflate în analiza CJUE vizavi de SIIJ, “prin inserare”.
“Raţiunea inserării respectivei propuneri de completare a textului rezidă în schimbarea poziţiei Guvernului României în ceea ce priveşte SIIJ. Pe această cale, încurajez MAE ca în situaţia în care CJUE va organiza faza orală în cauza AJFP, pledoaria ce va fi întocmită de MAE-AGCJUE să reflecte această nouă abordare, în sensul că SIIJ va fi desfiinţată sau radical modificată. După o îndelungată şi profundă analiză, văzând modul în care a funcţionat SIIJ, de la înfiinţare şi până în prezent, opinez în sensul în care această secţie trebuie desfiinţată sau radical modificată, în cadrul procedurilor parlamentare. Pledoaria ce urmează a fi susţinută în contextul fazei orale şi care va reflecta noua viziune a Guvernului României va fi adoptată prin memorandum de Guvern”, îi scrie Cătălin Predoiu lui Bogdan Aurescu, pe 11 noiembrie 2019, la doar o săptămână după ce devenise ministru al Justiţiei.


18 noiembrie 2019, după încă o săptămână: Guvernul Orban schimbă agentul României la CJUE. Schimbarea, la propunerea lui Aurescu, făcută în aceeaşi zi cu nota lui Predoiu pentru Aurescu
Mai trece încă o săptămână, şi Guvernul Orban mai face ceva. Pe 18 noiembrie 2019, premierul Ludovic Orban semnează 2 decizii de schimbare şi numire a noului agent guvernamental al României la CJUE. Culmea, deciziile premierului Orban se fac în baza unui memorandum al ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, din ziua în care îi scrisese de schimbarea poziţiei României în privinţa SIIJ pentru CJUE: adică 11 noiembrie 2019.

Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, la decorarea lui Bogdan Aurescu

Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, la decorarea lui Bogdan Aurescu
Aşa se face că pe 18 noiembrie 2019, prin decizie publicată în Monitorul Oficial, premierul Orban eliberează din funcţie vechiul agent guvernamental al României la CJUE, pe Radu Costin Canţâr, considerat apropiat PSD, care oricum demisionase pe 6 noiembrie, şi o numeşte tot la propunerea lui Aurescu, propunere trimisă tot în ziua punctului de vedere trimis de Cătălin Predoiu lui Bogdan Aurescu, pe Emilia Gane ca nou agent guvernamental al Guvernului la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.


Fostul agent al României la CJUE: Guvernul României şi-a schimbat poziţia la CJUE în privinţa SIIJ. Se propune desfiinţare sau modificare radicală
Şi lucrurile nu se opresc aici. Potrivit unor documente, şi pe fostul agent guvernamental la CJUE, se făcuseră presiuni pentru schimbarea punctului de vedere la CJUE în privinţa SIIJ.
Iată ce scrie fostul agent guvernamental la CJUE, Radu Canţâr, într-un document intern: “De asemenea, vă comunicăm că a intervenit o schimbare în poziţia Guvernului României în ceea ce priveşte SIIJ, în sensul că, în urma unei analize atente, văzând modul în care a funcţionat SIIJ de la înfiinţare până în prezent, acesta va trebui desfiinţată sau radical modificată, în cadrul procedurilor parlamentare. În situaţia în care se va organiza o şedinţă de audiere a pledoariilor în cauza C-355/19, AFJR, pledoaria României va reflecta această nouă viziune”.

6 decembrie 2019: Predoiu vine în Guvern cu memorandumul prin care propune desfiinţarea sau regândirea radicală a SIIJ. Memorandumul nu este adoptat.
Iar lucrurile merg mai departe. Pe 5 decembrie 2019, Guvernul Ludovic Orban publică pe siteul Guvernului agenda şedinţei de guvern de a doua zi, 6 decembrie 2019. Pe agenda publicată se află memorandumul cu privire la “evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea SIIJ şi propuneri”. Memorandumul care nu este adoptat în acea şedinţă de Guvern, propune la final, “desfiinţarea SIIJ ori după caz, regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”.

27 decembrie 2019, după alte 3 săptămâni, vineri seara: Predoiu vine în Guvern cu un memorandum schimbat, plin la fel de neadevăruri, prin care propune direct desfiinţarea SIIJ, poziţie ce va fi prezentată instituţiilor UE. Memorandumul este adoptat
După alte trei săptămâni, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, revine cu un nou memorandum în privinţa SIIJ în şedinţa de Guvern de vineri seara, 27 decembrie 2019, în care modifică primul memorandum, renunţă la regândirea radicală a SIIJ, şi propune direct defiinţarea SIIJ. “Propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii soluţiei desftiinţării SIIJ”, se arată în finalul textului memorandumului, plin de neadevăruri, adoptat vineri seară, pe 27 decembrie 2019, pentru a fi transmis, potrivit documentelor de mai sus, şi la CJUE.

După adoptarea memorandumului, plin de date inexacte, neadevăruri, interpretări contrare deciziilor unicei instanţe constituţionale din România, legilor şi chiar arhitecturii sistemului judiciar, mai mulţi judecători CSM, mai multe organizaţii reprezentând magistratura au reacţionat, cerându-i ministrului Justiţiei să nu mai dezinformeze chiar Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Pe 30 decembrie 2019, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu, ministrului Afacerilor Europene, Bogdan Aurescu, procurorului general al României, Bogdan Licu, reprezentant al ministerului Public, şi Consiliului Superior al Magistraturii le-au fost cerute atât punctele de vedere transmise sau solicitate pentru a fi transmise la CJUE în privinţa SIIJ, cât şi datele când acestea au fost transmise. Când răspunsurile celor 4 instituţii vor fi primite, în baza legii 544/2001, punctele de vedere vor fi publicate.

Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 13 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 6 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 2 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 3 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



