Actualitate
Predoiu a plănuit, de la bun început, prin intervenţii directe, detonarea SIIJ printr-o decizie a CJUE, în baza unui memorandum plin de neadevăruri şi fără consultarea sistemului judiciar!
O serie de documente ies la iveală care probează că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a făcut intervenţii directe pentru schimbarea poziţiei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, vizavi de existenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în sensul desfiinţării acesteia prin memorandumul, plin de neadevăruri, adoptat de Guvernul Ludovic Orban, vineri seară, 27 decembrie 2019. Intervenţiile lui Predoiu pentru a obţine o decizie a CJUE în privinţa SIIJ, aşa cum arată documentele, sunt făcute de la bun început, imediat după instalarea sa şi sunt operate fără consultarea sistemului judiciar din România.
Preluare PRESA CURATĂ

4 noiembrie 2019: Predoiu devine ministru al Justiţiei, Aurescu devine ministrul Afacerilor Externe
Pe 4 noiembrie 2019, Guvernul Ludovic Orban depune jurământul de învestitură, iar Cătălin Predoiu şi Bogdan Aurescu devin miniştri ai Justiţiei şi ai Afacerilor Externe, în noul guvern Ludovic Orban instalat, ambii fiind “oameni de Sistem” şi în trecut apropiaţi, printre alţii, de fostul prin adjunct al SRI, Florian Coldea şi de fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi.
11 noiembrie 2019: La o săptămână de la instalare, Predoiu îi scrie lui Aurescu – fără consultarea sistemului judiciar- că România îşi schimbă poziţia în privinţa SIIJ, la CJUE, în baza unui memorandum ce urmează să fie adoptat

La o săptămână, pe 11 noiembrie 2019, în ciuda susţinerilor publice, legilor adoptate de legiutiorul principal şi a 7 decizii definitive şi obligatorii ale CCR, documentele arată că noul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, îi trimite un punct de vedere ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, urmare a mai multe schimburi de email (pe 30 şi 31 octombrie 2019) prin care îi cere nici mai mult nici mai puţin decât “să schimbe” şi “să completeze” textul în cauzele aflate în analiza CJUE vizavi de SIIJ, “prin inserare”.
“Raţiunea inserării respectivei propuneri de completare a textului rezidă în schimbarea poziţiei Guvernului României în ceea ce priveşte SIIJ. Pe această cale, încurajez MAE ca în situaţia în care CJUE va organiza faza orală în cauza AJFP, pledoaria ce va fi întocmită de MAE-AGCJUE să reflecte această nouă abordare, în sensul că SIIJ va fi desfiinţată sau radical modificată. După o îndelungată şi profundă analiză, văzând modul în care a funcţionat SIIJ, de la înfiinţare şi până în prezent, opinez în sensul în care această secţie trebuie desfiinţată sau radical modificată, în cadrul procedurilor parlamentare. Pledoaria ce urmează a fi susţinută în contextul fazei orale şi care va reflecta noua viziune a Guvernului României va fi adoptată prin memorandum de Guvern”, îi scrie Cătălin Predoiu lui Bogdan Aurescu, pe 11 noiembrie 2019, la doar o săptămână după ce devenise ministru al Justiţiei.


18 noiembrie 2019, după încă o săptămână: Guvernul Orban schimbă agentul României la CJUE. Schimbarea, la propunerea lui Aurescu, făcută în aceeaşi zi cu nota lui Predoiu pentru Aurescu
Mai trece încă o săptămână, şi Guvernul Orban mai face ceva. Pe 18 noiembrie 2019, premierul Ludovic Orban semnează 2 decizii de schimbare şi numire a noului agent guvernamental al României la CJUE. Culmea, deciziile premierului Orban se fac în baza unui memorandum al ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, din ziua în care îi scrisese de schimbarea poziţiei României în privinţa SIIJ pentru CJUE: adică 11 noiembrie 2019.

Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, la decorarea lui Bogdan Aurescu

Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, la decorarea lui Bogdan Aurescu
Aşa se face că pe 18 noiembrie 2019, prin decizie publicată în Monitorul Oficial, premierul Orban eliberează din funcţie vechiul agent guvernamental al României la CJUE, pe Radu Costin Canţâr, considerat apropiat PSD, care oricum demisionase pe 6 noiembrie, şi o numeşte tot la propunerea lui Aurescu, propunere trimisă tot în ziua punctului de vedere trimis de Cătălin Predoiu lui Bogdan Aurescu, pe Emilia Gane ca nou agent guvernamental al Guvernului la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.


Fostul agent al României la CJUE: Guvernul României şi-a schimbat poziţia la CJUE în privinţa SIIJ. Se propune desfiinţare sau modificare radicală
Şi lucrurile nu se opresc aici. Potrivit unor documente, şi pe fostul agent guvernamental la CJUE, se făcuseră presiuni pentru schimbarea punctului de vedere la CJUE în privinţa SIIJ.
Iată ce scrie fostul agent guvernamental la CJUE, Radu Canţâr, într-un document intern: “De asemenea, vă comunicăm că a intervenit o schimbare în poziţia Guvernului României în ceea ce priveşte SIIJ, în sensul că, în urma unei analize atente, văzând modul în care a funcţionat SIIJ de la înfiinţare până în prezent, acesta va trebui desfiinţată sau radical modificată, în cadrul procedurilor parlamentare. În situaţia în care se va organiza o şedinţă de audiere a pledoariilor în cauza C-355/19, AFJR, pledoaria României va reflecta această nouă viziune”.

6 decembrie 2019: Predoiu vine în Guvern cu memorandumul prin care propune desfiinţarea sau regândirea radicală a SIIJ. Memorandumul nu este adoptat.
Iar lucrurile merg mai departe. Pe 5 decembrie 2019, Guvernul Ludovic Orban publică pe siteul Guvernului agenda şedinţei de guvern de a doua zi, 6 decembrie 2019. Pe agenda publicată se află memorandumul cu privire la “evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea SIIJ şi propuneri”. Memorandumul care nu este adoptat în acea şedinţă de Guvern, propune la final, “desfiinţarea SIIJ ori după caz, regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”.

27 decembrie 2019, după alte 3 săptămâni, vineri seara: Predoiu vine în Guvern cu un memorandum schimbat, plin la fel de neadevăruri, prin care propune direct desfiinţarea SIIJ, poziţie ce va fi prezentată instituţiilor UE. Memorandumul este adoptat
După alte trei săptămâni, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, revine cu un nou memorandum în privinţa SIIJ în şedinţa de Guvern de vineri seara, 27 decembrie 2019, în care modifică primul memorandum, renunţă la regândirea radicală a SIIJ, şi propune direct defiinţarea SIIJ. “Propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii soluţiei desftiinţării SIIJ”, se arată în finalul textului memorandumului, plin de neadevăruri, adoptat vineri seară, pe 27 decembrie 2019, pentru a fi transmis, potrivit documentelor de mai sus, şi la CJUE.

După adoptarea memorandumului, plin de date inexacte, neadevăruri, interpretări contrare deciziilor unicei instanţe constituţionale din România, legilor şi chiar arhitecturii sistemului judiciar, mai mulţi judecători CSM, mai multe organizaţii reprezentând magistratura au reacţionat, cerându-i ministrului Justiţiei să nu mai dezinformeze chiar Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Pe 30 decembrie 2019, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu, ministrului Afacerilor Europene, Bogdan Aurescu, procurorului general al României, Bogdan Licu, reprezentant al ministerului Public, şi Consiliului Superior al Magistraturii le-au fost cerute atât punctele de vedere transmise sau solicitate pentru a fi transmise la CJUE în privinţa SIIJ, cât şi datele când acestea au fost transmise. Când răspunsurile celor 4 instituţii vor fi primite, în baza legii 544/2001, punctele de vedere vor fi publicate.

Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Actualitate
Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 3 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.




