Actualitate
Cât de descoperiți sunt acoperiții din România/Acoperiții nelegali sunt buni de pușcărie

Servicii secrete, alte instituții ale statului, mass-media, ONG-uri și firme particulare, cu toate apelează fără drept la investigatori sub acoperire, încălcând flagrant și fără jenă drepturile cetățenești. Prin lege, doar
Poliția și Parchetele poate utiliza ofițeri sub acoperire și numai în condiții speciale, cu aprobările de rigoare.
SRI dispune de ofițeri sub acoperire plătiți cu bani grei din buzunarul contribuabilului, repartizați în toate sectoarele vieții economico-sociale ale țării noastre. Inclusiv în mediul politic și justiție – nu mai e un secret pentru nimeni -, a treia putere în stat devenind un câmp strategic jinduit de mulți.
SIE pune în practică aceeași procedură, atât sub formă de spionaj ori contraspionaj, cât și în treburile noastre interne, care n-au legătură cu siguranța națională. Mass-media este penetrată de ani buni de diverse interese, care n-au nici cea mai mică tangență cu cel național, ci mai degrabă cu cel personal, partinic ori de grup. ONG-urile îți strecoară și ele proprii investigatori prin zonele considerate de interes, la fel ca și firmele particulare importante, pentru a-și proteja propriile interese, deoarece este știut că acela care deține informația deține puterea.
Ca atare, întrebările pe care le lansăm în acest demers sunt următoarele:
1. Activitatea investigatorilor sub acoperire este sau nu legală?
2. Atentează această activitate la drepturile noastre cetățenești?
3. Cum ne putem proteja, atunci când granița dintre investigația sub acoperire și instigare este încălcată?
Când este legală munca sub acoperire
În legile privind organizare și funcțioarea serviciilor secrete din țara noastră nu există reglementări privind munca sub acoperire a ofițerilor fără nume.
La fel cum nu există în alte domenii de activitate, că doar trăim – după toate declarațiile și angajamentele – într-o societate democratică. Și-atunci, de ce „urechea și timpanul“ sunt mereu prezente, fără ca noi să prindem măcar de veste?
Gaborii au dreptul să lucreze sub acoperire, potrivit Legii nr. 218/2002 a Poliției Române. Însă asemenea misiuni sunt posibile doar pentru „prevenirea și combaterea corupției, a criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane, terorismului, traficului de droguri, spălării banilor, infracțiunilor informatice și a crimei organizate“. Iar aceste activități sub acoperire pot fi ordonate doar „la propunerea Inspectoratului General al Poliției Române, cu aprobarea ministrului de Interne și cu autorizarea procurorului desemnat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București“.
În acest caz, cum de-și permit pseudo-investigatorii ANAF să desfășoare fără drept acțiuni sub acoperire pe la covrigării și tarabe, ca să constate cine nu eliberează bon fiscal? Sau cum de au tupeul agenții de circulație să monteze aparatură radar pe automobile neinscripționate cu însemnele
Poliției, desfășurând o activitate sub acoperie, tot fără drept? Și exemplele pot continua, din păcate, la nesfârșit.
Acoperiții nelegali sunt buni de pușcărie
Noul Cod de procedură penală al României, în vigoare din februarie 2014, reglementează cu exactitate „Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor“. Numai că legea nu este respectă. Astfel, folosirea acoperiților nu este posibilă decât dacă a fost dispusă de către procurorul care supraveghează ori efectuează o urmărire penală și doar pe o perioadă de 60 de zile. Iar munca investigatorilor acoperiți este posibilă și legală doar atunci când „există o suspiciune rezonabilă“ privind săvârșirea de infracțiuni privind securitatea națională, traficul de droguri, arme sau persoane, actele de terorism sau finanțare a terorismului, spălarea banilor, falsificarea de monede, alte valori ori instrumente electronice de plată, șantajul, lipsirea de libertate, evaziunea fiscală când este vorba despre acte de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE etc., în general infracțiuni a căror pedeapsă se ridică la peste șapte ani de închisoare
(art. 148 din noul Cod de procedură penală).
Drept urmare, cum se face că inspectorii ANAF îndrăznesc să-și pună peruci și mustăți false, deghizându-se în ceea ce nu sunt, pentru a-i prinde cu ocaua mică pe ospătarii care primesc ciubuc nefiscalizat, pe gogoșari sau pe babele din piață care nu eliberează bon fiscal? Total în disprețul legii, este răspunsul exact. Mod în care cetățeanului de rând îi sunt răstrânse în chip samavolnic libertăți fundamentale, deoarece astfel de operațiuni sub acoperire nu sunt avizate de către procuror.
În concluzie, acoperiții care lucrează sub acoperire fără drept nu sunt decât niște infractori, deoarece au foarte clară reprezentarea faptului că încalcă legea (nu contează dacă din proprie inițiativă sau la dispoziția superiorilor) și totuși o fac. Iar pedeapsa pentru aceștia ar trebui să fie majorată corespunzător, datorită funcțiilor pe care le ocupă.(Cristina T.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 13 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”