Actualitate
Eșecul programat al Guvernului Orban
Este posibil ca peste câteva zile votul din Parlamentul României să trântească acest proiect guvernamental. Și atunci vom vorbi despre fostul viitor pemier Ludovic Orban. Dar la fel de posibil este ca guvernul să treacă. Dacă va trece, se va confrunta cu un eșec de mari proporții. Acest eșec previzibil este pus de cei mai mulți analiști pe seama compoziției extrem de eterogene a coaliției care va susține noul executiv. Numai că lucrurile nu stau chiar așa.
Desigur, este o nebunie să ne imaginăm că mai multe partide politice cu obiective nu numai diferite, ci chiar divergente își vor putea acorda instrumentele, astfel încât guvernul Orban să supraviețuiască. Și să aibă succes. Chiar în condițiile în care mandatul său e limitat în timp și în conținut. Există însă o cauză mult mai profundă a eșecului, pe care eu mă grăbesc să-l anticipez. Aceasta ține de management. Sau mai bine zis de lipsa managementului.
Ludovic Orban a condus o bună bucată de timp Partidul Național Liberal. A reușit să dovedească sau nu că este un bun manager de partid? Răspunsul la această întrebare este esențial. Cum ne-am putea imagina că o persoană incapabilă să-și conducă așa cum trebuie partidul, ar putea conduce în mod corespunzător o coaliție de partide? Și un guvern cum este cel al României? Eu unul am încercat să răspund și am și răspuns la întrebarea care mi se pare a fi cheia viitorului proxim. Cum a condus Ludovic Orban Partidul Național Liberal?
Într-un demers editorial anterior am arătat – și nimeni nu m-a contrazis și nimeni nu mă poate contrazice – că Partidul Național Liberal a funcționat alandala din perspectiva structurării sale pe comisii de specialitate. Despre modul în care PNL a evoluat din perspectiva organizării sale în teritoriu și la nivel central, s-au spus până în prezent multe lucruri și s-au făcut multe afirmații în general grave. În sensul că au existat și continuă să existe prea multe organizații cu conduceri provizorii, având la vârf oameni numiți practic de Ludovic Orban și care oricând pot fi debarcați de către acesta. Personalități de mucava, care nu au în spate votul democratic, de jos în sus, al liberalilor. Și, fiind lipsiți de legitimitate, sunt lipsii de autoritate și de forță. Ori fără oameni puternici, nu poate exista un partid puternic. Nimeni însă – sau aproape nimeni – nu a dezbătut public o altă realitate liberală, care, din perspectivă organizatorică, este la fel de gravă ca pierderea din perspectivă ideologică a substanței de partid liberal și național. Și mă întorc din nou la inexistența unui mecanism intern de dezbatere a marilor teme cu care se confruntă națiunea și statul român. Mecanism de dezbatere care ar fi fost de natură să se constituie într-o veritabilă bancă de idei și de proiecte și de soluții pe care acest partid, care, iată, e la un pas de a deveni guvernamental, să poată conduce în mod energic, inteligent și benefic România.
Conform statutului, au existat și în PNL, ca și în alte partide, comisii de specialitate. În fruntea acestor comisii ar fi trebuit să se afle cei mai buni specialiști în domeniile respective, recrutați din rândul fruntașilor liberali. Aceștia în mod normal ar fi primit încrederea partidului și ar fi fost în măsură să furnizeze staff-ului de conducere soluții pentru toate problemele cu care se confruntă administrația publică centrală și locală și să aducă partidul în situația în care să poată răspunde cu brio tuturor provocărilor, atât din poziția de formațiune politică de opoziție, cât și din cea de partid aflat a guvernare. Și iată s-a întâmplat un fapt pe care eu nu mă feresc să-l etichetez drept catastrofal. Acum, când PNL dă un prim examen în fața națiunii române, acele personalități care au condus comisiile de specialitate ale partidului sunt în mod straniu și de neînțeles absente. Cum este posibil?
Răspunsul la întrebarea dramatică de mai sus poate fi dat în două chei. Este posibil ca întreaga activitate internă a partidului la acest capitol esențial să fi fost formală. Cu alte cuvinte, șefii comisiilor de specialitate să fi fost puși în aceste poziții nu în raport cu statutul profesional al acestora, cu expertiza lor într-un domeniu sau altul, ci după criterii de tip clientelar. Dacă această structurare a partidului a fost formală și nu operată după rigorile unui management modern, atunci este de înțeles de ce în acest moment, când Ludovic Orban dă un examen important, oferind Românei o echipă care urmează să conducă guvernul, numele acestor șefi de comisii pur și simlplu nu se regăsesc în rândul formației cu care președintele PNL pleacă la drum. Deci în primul scenariu, întrucât șefilor comisilor de specialitate au fost puși în acele poziții după ureche și nu a mai interesat pe nimeni din partid cum funcționează respectivele comisii, devine de înțeles de ce, prins la înghesuială, Ludovic Orban își alege cabinetul virându-l altor persoane. Acest tipar trebuie extins și asupra comisiilor de specialitate din Parlamentul României, care și ele ar fi trebuit să îi furnizeze lui Ludovic Orban un material uman de valoare și deci valorificabil în noul executiv. Dar probabil că și desemnarea reprezentaților PNL în aceste comisii s-a făcut tot după ureche. Mai există însă un al doilea scenariu posibil.
În al doilea scenariu, pe care eu îl apreciez a fi mai optimist, comisiile de specialitate PNL, ca și cele din Senat și Camera Deputaților, au fost mobilate cu personalități bine articulate din punct de vedere profesional. Dar care, din motive încă de neînțeles, nu au fost recrutate de Ludovic Orban pentru a face parte din echipa guvernamentală.
Una peste alta, cum am arătat ieri, din cabinetul Orban, așa cum este el propus, nu face parte decât o singură persoană dintre cele asupra cărora m-am referit generic, și anume Liviu Brătescu, propus pentru Ministerul Culturii. Toți ceilalți sunt extrași de Ludovic Orban după criterii numai de el înțelese.
Și așa se face că liderul PNL, programat de Klaus Iohannis pentru a deveni premier în locul doamnei Viorica Dăncilă, ne propune astăzi o echipă cel puțin controversată. În care viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării este doamna Raluca Turcan. Devenită celebră în urma sechestrării Sorinei Plăcintă, fost palamentar PDL, în ziua în care, printr-o moțiune de cenzură, Guvernul PDL urma să fie demis și exista riscl ca Sorina Plăcintă să voteze „pentru”. Aceeași doamnă Raluca Turcan mai este identificată și cu persoana la care se referea Ludovic Orban, în sensul că ar fi făcut carieră politică trecând prin patul unor demnitari. Cu referire expresă la Theodor Stolojan. Raluca Turcan nu are niciun fel de experiență în domeniul pe care urmează să-l conducă din Palatul Victoria.
Un alt membru al proiectatului guvern Ludovic Orban este Cătălin Predoiu. Cel căruia, în două rânduri, Klaus Iohannis i-a promis că-l va desemna premier. Nu a făcut-o. Îl aduce acum Orban la Justiție. Cătălin Predoiu este de meserie jurist. Un jurist bun. Și a mai condus acest minister și în trecut. Când, în parteneriat cu Traian Băsescu și cu Monica Macovei, și-a asumat paternitatea celor mai importante legi după Legea Fundamentală, care este Constituția, respectiv a Codurilor civil, de procedură civilă, penal și de procedură penală. Numai că a făcut-o hoțește. Codurile au fost scrise pe genunchi, în mare viteză, nu au fost supuse dezbaterii publice, nu au fost supuse dezbaterii parlamentare și au fost adoptate prin procedura asumării răspunderii Guvernului. În felul acesta, România s-a pricopsit cu un sistem legislativ în mare parte aberant. Sunt sute de articole din aceste coduri importante identificate în prezent drept neconstituționale de către CCR.
Să continuăm? Să continuăm cu Nicolae Ciucă, în poziția de ministru al Apărării. PNL nu a găsit printre membrii săi niciun civil pe care să-l poată plasa în această poziție. Așa că a recurs la un general. În condițiile în care, prin Tratatul de aderare, România s-a angajat ca în poziția de ministru al Apărării să fie întotdeauna un civil și niciodată un militar activ.
Pot continua, dar referirile ar fi aproape fără sfârșit, această listă a găselnițelor lui Ludovic Orban pentru cabinetul său. Cu Sorin Moldovan, pupilul lui Vasile Blaga, pentru Ministerul Tineretului și Sportului. Cu Adrian Oros, propus de Nini Săpunaru și acceptat de Ludovic Orban, pentru Ministerul Agriculturii. Cu Costel Alexe, la Ministerul Mediului, plasat în această funcție numai și numai fiindcă i-a fost fidel lui Ludovic Orban din poziția de șef al filialei PNL Iași, una dintre cele mai slabe organizații liberale. Și așa mai departe, până la „rezistentul” Florin Cîțu, ejectat de sistemul bancar în toiul unui uriaș scandal de corupție și salvat de PNL, care l-a pus pe lista parlamentarilor. Cu Florin Cîțu la butoane, isteria împotriva bugetarilor se va materializa într-o mișcare care va da peste cap o bună parte din administrația publică centrală.
Dar mă opresc. Repetând afirmația că un slab manager de partid nu poate fi decât un manager de țară și mai slab. Și cumva, pentru prima dată în istoria recentă a României, eșecul este dinainte programat și proiectat cu o claritate dezarmantă.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Actualitate
Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 3 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.




