Actualitate
Cine a băgat ”conserve” la USR!

(Preluare National – Catalin Tache):
Creatorii ”partidului anti-sistem” Uniunea Salvați România au avut mare grijă ca să respecte de la bun început chiar prima regulă a sistemului! Și anume aceea ca pe funcțiile de conducere să fie promovați tocmai oameni șantajabili! Iar ”găsirea” la țanc a dosarului de la CNSAS a atât de vocalei lidere a USR-ului bucureștean, Roxana Wring este doar prima ”conservă” deschisă parcă special pentru a umple Uniunea cu mirosul pestilențial al colaboraționismului cu serviciile, încă de pe vremea Securității ceaușiste.
De asemenea, la doar câteva zile după decaparea Roxanei Wring i s-a arătat ”pisica” și rivalului de moarte al președintelui Klaus Iohannis pe dreapta politică românească… Însă în cazul lui Dan Barna aceasta nu a fost chiar ”moartă” cu totul! Pentru că ”ancheta jurnalistică”, adică publicarea unui dosar de la minister arată mai mult o crasă imoralitate, decât o ilegalitate evidentă. Dar cel puțin astfel i s-a transmis ”incontrolabilului” Barna că oricând cel care a băgat ”conservele” la USR le poate deschide public. Asta dacă adevărații băieți deștepți consideră că oricum acestora li se apropie ”termenul de expirare”, dacă nu cumva chiar s-au ”împuțit” cu totul între timp…
De ce nu o fi jucat a LOTO?
Cu toate că speța de acum fostei lidere useriste ar trebui în mod normal să se afle în mijlocul unei puternice controverse, cazul ei de colaborare cu Securitatea a fost ”îngropat” imediat cu demisia din fruntea Organizației USR București. Dar, totuși, biografia mai mult sau mai puțin romanțată a Roxanei Wring lasă în urma sa o mare întrebare : cum de nu o fi jucat aceasta la LOTO, la ce ”baftă” a putut avea în viață, mai ales pe vremea comuniștilor? Pentru că, în anul de grație 1977, imediat după terminarea facultății aceasta a fost angajată direct la ONT Carpați, la sediul central din ”buricul” Capitalei! Repet, în 1977, atunci când miile de studenți care la fel au terminat studiile universitare credeau că l-au luat pe Dumnezeu de picior dacă apucau la repartiție un loc unde totuși barem puteau ajunge direct cu trenul! Ce-i drept, după doi-trei ani sistemul relațional intervenea și atunci și se mai puteau obține derogări pentru întoarcerea în marile orașe unde au studiat. Dar ca Roxana Wring să fie repartizată direct de pe băncile facultății la ONT Carpați, asta da minune! Și cu toate că ghizii cu normă întreagă sau colaboratorii care aveau privilegiul însoțirii grupurilor de turiști străini erau de departe privilegiații sorții acelor vremuri, iată că Roxana Wring a părăsit instituția după doar doi ani! Ea lucrând la ONT Carpați între septembrie 1977 și noiembrie 1979, perioadă în care l-ar fi cunoscut pe britanicul Michael Roland Wring, un inginer petrolist care ulterior a făcut afaceri și în România. Iar comuniștii cei răi nu i-au dat drumul să plece din țară Roxanei Wring ”decât după șase luni”! Ce-i drept, un termen care în afară de Roxana Wring tuturor celorlalți care au încercat să părăsească România ceaușistă li se pare iarăși un adevărat miracol, din moment ce până și evreii, sașii sau șvabii erau fericiți dacă primeau această permisiune după doi-trei ani…
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 17 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”