Spitalele româneşti au depus, în patru luni, 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale şi de protecţie în lupta anti Covid-1.  Primele 54 de cereri, în valoare de 163 de milioane de euro, au fost deja aprobate, restul proiectelor europene fiind în diverse etape avansate ale procesului de evaluare, informează, joi – 1 octombrie –  Ministerul Fondurilor Europene.

Spitalele au depus 297 de proiecte, în valoare de 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale

,Deşi apelul a început timid în luna mai, instituţiile sanitare au înţeles treptat oportunitatea utilizării banilor europeni pentru dotarea cu echipamente medicale şi de protecţie, inclusiv pentru activitatea viitoare. Şi, cel mai important, au căpătat încredere văzând că mecanismul de finanţare funcţionează, este mai suplu decât în mod normal, iar echipele mixte din Ministerul Fondurilor Europene şi din Ministerul Sănătăţii oferă sprijinul promis. Cu alte cuvinte, două sunt câştigurile în urma acestei finanţări care a depăşit cu 363% alocarea iniţială: pe de o parte potenţialii pacienţi au la dispoziţie spitale care încep să fie utilate modern, pe de alta, beneficiarii, adică reprezentanţii unităţilor spitaliceşti, au căpătat încredere în accesarea banilor europeni”, a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

Miercuri, 30 septembrie, s-a încheiat apelul dedicat unităţilor spitaliceşti ce pot fi dotate cu echipamente medicale necesare în creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Lansat pe 15 mai cu o alocare iniţială de 350 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), apelul s-a bucurat de un interes foarte mare din partea unităţilor spitaliceşti care au înţeles oportunitatea finanţării atât în lupta actuală cu virusul, cât şi în vederea dotării pentru a fi pregătite în eventualitatea unui nou val pandemic, susţin reprezentanţii MFE.

Potrivit unui comunicat de presă, din cele 297 de proiecte, în ultima zi au fost încărcate 57 de cereri de finanţare în sistemul electronic MySMIS, oficialii Ministerului Fondurilor Europene luând în calcul suplimentarea bugetului prin intermediul facilităţii REACT-EU.

MFE informează că o altă inovaţie, necesară pentru eficienţa proiectelor europene, o reprezintă faptul că Programul Operaţional Sănătate este un program multifond, banii fiind alocaţi atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât şi din Fondul Social European+ (FSE+). ,,Programul vine cu o nouă abordare, inovativă, atât prin tipologia investiţiilor propuse, dar şi prin modul de grupare a intervenţiilor care va facilita accesul atât la investiţii în infrastructură şi dotări, cât şi la măsuri soft”, menţionează MFE.

4 miliarde de euro pentru viitorul Program Operațional de Sănătate

Pentru viitorul exercițiu financiar, România are în premieră un Program Operațional dedicat sănătății în valoare de 4,068 miliarde euro, din care fonduri europene de 2,882 miliarde euro.Bugetul total de 4,068 miliarde de euro alocat POS 2021-2027 va fi direcţionat către următoarele priorităţi: investiţii pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi, cu impact teritorial major – 1,28 miliarde de euro (FEDR, FSE+); servicii de asistenţă medicală primară, comunitară şi servicii oferite în regim ambulatoriu – 235 milioane de euro (FEDR, FSE+); servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii – 200 milioane de euro (FEDR, FSE+); creşterea eficienţei sectorului medical prin investiţii în infrastructură şi servicii – 1,523 miliarde de euro (FEDR, FSE+); abordări inovative în cercetarea din domeniul medical – 411,7 milioane de euro (FEDR); digitalizarea sistemului medical – 214 milioane de euro (FEDR); măsuri care susţin cercetarea, informatizarea în sănătate şi utilizarea de metode moderne de investigare, intervenţie, tratament – 203,5 milioane de euro (FEDR, FSE+).

În vederea construcţiei acestui Program, Ministerul Fondurilor Europene a organizat, în data 21 august 2020, o primă consultare publică la care au participat 115 reprezentanţi ai asociaţiilor, fundaţiilor, dar şi ai organizaţiilor din mediul academic de referinţă în domeniu.

Seria dezbaterilor publice pe baza cărora se va continua discuţia construcţiei Programului va fi reluată la sfârşitul lunii octombrie, după ce vor fi primite comentariile Comisiei Europene, menţionează comunicatul MFE.

Campionatul Naţional de Raliuri Betano a revenit pe asfalt pentru Transilvania Rally, a cincea etapă din sezonul 2020. Parte a două campionate europene, Tour European Rally şi European Rally Trophy, competiţia din judeţul Cluj a programat peste 130 de kilometri cronometraţi, incidentele de cursă, schimbările de vreme şi ploile abundente caracterizând desfăşurarea cursei.

DTO Rally Team s-a aliniat la startul Transilvania Rally în formulă completă, cu cinci echipaje: Cristi Dolofan şi Petre Tobă au participat cu Citroen-ul C3R5, Eugen Cărăgui şi Robert Fus la bordul Peugeot-ului 208 R2, în timp ce Bogdan şi Delia Năstase au revenit în cadrul clasei 11, pe un Mitsubishi Lancer EVO. Raul Badiu şi Rareş Fetean au continuat campania în cadrul Cupei Dacia, în timp ce Dorin Banciu şi Ioana Stan s-au aliniat la start cu superba Toyota Corolla GT3.

Motorsportul este deseori periculos, evoluţiile la limită fiind recompensate cu timpi extraordinari sau taxate cu ieşiri în decor. De acest lucru a avut parte şi echipajul format din Eugen Cărăgui şi Robert Fus, implicat într-un incident în prima parte a zilei de sâmbătă. Pe o secţiune rapidă, cei doi au ieşit în decor, lovind un copac şi aducând daune serioase maşinii de concurs. Deoarece pilotul DTO Rally Team s-a resimţit după şoc, a fost necesară intervenţia ambulanţei pentru acordarea primului ajutor.

Eugen a fost transportat la spital, unde a avut parte de controale amănunţite prin care s-a determinat faptul că este în afara oricărui pericol. Deşi a suferit lovituri la genunchi şi are parte de o vertebră tasată, Cărăgui urmează în aceste zile un proces de refacere completă, care va fi urmat de o perioadă de repaus. în paralel, Robert Fus, copilotul echipajului, nu a suferit lovituri şi este într-o stare foarte bună după incident.

‘Intensitatea sentimentelor trăite în momentul în care CRO (Responsabilul Relaţii cu Concurenţii) m-a anunţat că echipajul 13 a suferit un accident şi este necesară intervenţia ambulanţei, fără a avea iniţial alte detalii, nu poate fi descrisă în cuvinte. Doar când am ajuns la spital şi uşile ambulanţei SMURD au fost deschise, iar Eugen a zâmbit (deşi vizibil afectat de durere), abia atunci am înţeles că lucrurile sunt cât se poate de bine în contextul dat. Mulţumirile noastre merg către personalul medical care a intervenit cu mult profesionalism la faţa locului, dar şi către medicii de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj. Gestionarea evenimentului a fost făcută foarte bine de oficialii FRAS, iar suportul şi interesul arătat de majoritatea celor implicaţi în acest sport ne onorează’ a spus la finalul cursei Traian Pavel, team manager-ul DTO Rally Team.

Cu un început bun de cursă, Cristi Dolofan şi Petre Tobă au avut parte de timpi competitivi în prima zi a competiţiei, clasându-se pe locul 5 în cadrul clasei RC2, una foarte populată la Cluj. Schimbarea de vreme de sâmbătă şi incidentul suferit de Eugen şi Robert i-au făcut pe cei doi să reducă ritmul în timpul ploilor de sâmbătă, astfel încât echipajul a încheiat Transilvania Rally pe locul şase în clasa RC2 în Campionatul Naţional de Raliuri Betano.

Reveniţi pe probele speciale după o pauză de trei curse, Bogdan şi Delia Năstase au avut un raliu excelent la Cluj. Echipajul a dominat competiţia şi s-a impus pe aproape toate probele speciale, reuşind o victorie categorică în cadrul clasei 11 şi aducând puncte maxime pentru DTO Rally Team. ‘Transilvania Rally a avut o configuraţie nu tocmai pe placul nostru, fiind peste 80% ‘la vale’. Prima zi am simţit că mergem la curse şi am avut un ritm foarte bun, însă sâmbătă, ploaia, vestea despre colegii noştri şi alegerea greşită a cauciucurilor au fost factori care ne-au impus un ritm safe! Cu toate acestea, ne-am adaptat şi am reuşit o clasare bună, chiar dacă am mers la distracţie! Ne era dor! Ne pare rău pentru Eugen şi Robert şi le dorim recuperare uşoară, moralul ridicat şi să revină şi mai puternici pe probe!’ a spus Bogdan Năstase.

Pentru Raul Badiu şi Rareş Fetean, revenirea în Campionatul Naţional de Raliuri Betano a fost una de succes. Echipajul a continuat campania din Cupa Dacia şi a pornit cu un obiectiv clar: victoria în cadrul clasei RC5 şi în cupa monomarcă. Având un ritm constant şi rapid de-a lungul probelor speciale, cu victorii în cadrul categoriei pe aproape toate specialele şi cu o evoluţie matură, Raul şi Rareş au reuşit maximul la Cluj. Victoria în Cupa Dacia i-a readus în fruntea clasamentului, în timp ce lupta pentru titlul clasei RC5 se va da la Bacău, unde are loc Raliul Moldovei, în luna octombrie. ‘A fost o victorie tristă pentru mine, din cauza incidentelor, unele dintre ele chiar grave. Sper ca cei implicaţi să îşi revină cât mai repede, atât fizic, cât şi psihic, şi să îşi păstreze pofta de competiţii şi raliuri.’ a spus Raul Badiu la finalul cursei.

Problemele tehnice întâmpinate în prima zi de concurs au adus abandonul pentru Dorin Banciu şi Ioana Stan. Concurând cu un model Toyota Celica GT3, echipajul a fost nevoit să spună stop evoluţiei în Transilvania Rally după prima zi de concurs.

Prin prisma rezultatelor obţinute de către echipaje, DTO Rally Team a ocupat locul al treilea în clasamentul echipelor la Transilvania Rally, sezonul de raliuri continuând în luna octombrie cu macadamul din judeţul Bacău. Deşi calendarul programa Raliul Aradului în aceeaşi perioadă, anularea competiţiei din vestul ţării a forţat Federaţia Română de Automobilism Sportiv să introducă o nouă cursă în calendar: Raliul Moldovei.

În sezonul 2020, echipajele DTO Rally Team au alături o serie de parteneri puternici: Dolo Trans Olimp, Trust Motors – Importator Peugeot, Citroen si DS Automobile, Vilma, Catena, Tellur, Total, Oscar Downstream şi HidroGaz.
 

Cristian Băcanu, candidatul susţinut de PNL şi USR PLUS la funcţia de primar al Sectorului 5, și-a exprimat dezamăgirea cu privire la circulara emisă joi seara de Biroul Electoral Central prin care, precizează el, BEC ar fi interzis renumărarea voturilor. Astfel, din acest moment, spune Băcanu, se poate anticipa că solicitarea sa de renumărare a voturilor la Sectorul 5 va fi respinsă de Biroul Electoral Municipal, ca urmare a contestaţiei formulate de primarul ales Cristian Popescu Piedone.

Liberalul Cristian Băcanu: Putem anticipa că solicitarea mea (justificată de datele din teren) de renumărare la Sector 5 va fi respinsă

„Biroul Electoral Central a emis azi o circulară prin care a fost interzisă renumărarea voturilor şi, din acest moment, putem anticipa că solicitarea mea (justificată de datele din teren) de renumărare la Sector 5 va fi respinsă de Biroul Electoral Municipal (ca urmare a contestaţiei formulate de Piedone). Practic, o lege strâmbă spune că dacă oamenii din secţii nu şi-au făcut treaba sau au trădat, candidaţii nu mai pot contesta rezultatul chiar dacă acesta este urmare a unei fraude grosolane”, a scris Băcanu pe pagina sa de Facebook.

Cristian Băcanu: O lege strâmbă îl face primar pe Piedone cu doar câteva săptămâni înainte de comemorarea a 5 ani de la Colectiv

„Mi-e greu să exprim amărăciunea pe care o simt şi vreau să vă asigur că am făcut şi voi face tot ce este posibil pentru a apăra valorile în care cred şi interesele celor care şi-au pus încrederea în mine. (…) Tranzacţionarea ca la piaţă a mii de voturi este o realitate pe care nu ne mai putem face că nu o vedem. (…) Cu acest gând în minte, îmi continui activitatea politică servind valorile şi principiile în care cred”, conchide Cristian Băcanu.

Primarul în funcție al Sectorului 5, Daniel Florea, susține, la rândul său, că a câștigat alegerile și că este necesară renumărarea voturilor pentru întregul București

„La Biroul Electoral al Sectorului 5 s-a votat renumărarea voturilor. Înțeleg că s-a trimis la Biroul Electoral Municipal o contestație, formulată de unul dintre candidați și astăzi înțeleg că Biroul Electoral Municipal a trimis către BEC această solicitare. Vom vedea. Din punctul meu de vedere este o tergiversare inutilă. Cred că se impune renumărarea voturilor la Sectorul 5 și cred că în toată Capitala.Nu înțeleg de ce trebuie să stăm atât și să ne gândim dacă să facem sau nu o renumărare. Până la urmă este important votul cetățenilor și contabilizarea lui corectă, nu că muncesc unii în plus două sau trei zile, a declarat Daniel Florea, edilul în funcție, potrivit Digi 24.

Întrebat dacă crede că va câștiga alegerile la o eventuală renumărare a voturile Daniel Florea susține că va avea inclusiv o diferență semnificativă.

Biroul Electoral Central a emis joi o circulară pentru aplicarea unitară a legii în procesul de reverificare a datelor înscrise în procesele-verbale

Biroul Electoral Central a emis joi o circulară pentru aplicarea unitară a legii în procesul de reverificare a datelor înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării la alegerile locale din 27 septembrie, ca urmare a numeroaselor cereri de renumărare a buletinelor.

În document se arată că, în cazul în care birourile electorale de circumscripţie hotărăsc reverificarea datelor înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, această procedură va fi efectuată cu respectarea strictă a prevederilor Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 98/15.09.2020, ţinând cont de mai multe reguli.

Corecturile datelor din procesul verbal vor fi realizate de către preşedintele biroului electoral al secției de votare
* În cazul încărcării în SIMPV a fotografiei unui proces-verbal care conţine neconcordanţe, corecturile datelor înscrise în acesta vor fi realizate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, numai în baza hotărârii biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, la sediul acestora;

Orice altă modificare a proceselor verbale, operată numai în baza hotărârilor pronunţate ca urmare a soluţionării contestaţiilor.