Actualitate
CIRCULARA NENOROCITA/”Este necesar ca partea investigativ-operativa a activitatii sa fie armonizata… la aceste intalniri participarea ofiterilor SRI apare deosebit de utila”.

Laura Kovesi si-a pus oamenii sa instruiasca procurorii in spiritul colaborarii cu serviciile de informatii, dezvaluie Lumea Justitiei in exclusivitate. Gasca ce ii invata meserie pe procurori era formata din judecatoarea Dana Titian, procurorii Marius Bulancea, Ion Vasilache si Marius Iacob, dar si actualul judecator ICCJ Horia Valentin Selaru. Kovesi: „Este necesar ca partea investigativ-operativa a activitatii sa fie armonizata… la aceste intalniri participarea ofiterilor SRI apare deosebit de utila”.
Evolutia Laurei Codruta Kovesi de la „procuror cu trei dosare” la „zeita catuselor” a fost posibila cu ajutorul unor documente interne prin care le ordona procurorilor din subordine cum sa ancheteze, pe cine sa ancheteze si impreuna cu cine sa ancheteze. O circulara semnata in 2011 de fostul procuror general al Romaniei Laura Kovesi (foto stanga) ne arata ca inca de pe vremea cand conducea Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de a fi pusa sefa la DNA, Kovesi facuse un obiectiv din prezentarea cu titlu de trofeu a persoanelor inculpate pentru coruptie, in functie de profesiile detinute. Iar cei care acordau un sprijin important in activitatile procurorilor erau nelipsitii ofiteri de informatii ai Serviciului Roman de Informatii, in fata carora anchetatorii trebuiau sa raporteze. Printre cei pe care Laura Kovesi se baza in instruirea procurorilor s-a aflat si actualul judecator de la Inalta Curte, Horia Valentin Selaru (foto dreapta).
Documentul pe care Lumea Justitiei il prezinta in integralitate este o circulara ce poarta numarul 677/C/2011 pe care Laura Codruta Kovesi a aprobat-o in calitate de procuror general al Romaniei. In cuprinsul acestui document, transmis tuturor parchetelor din tara, sub necesitatea implementarii dispozitiilor Codului penal si a Codului de procedura penala (intrate in vigoare in 2014) – nicio vorba despre protocolul semnat in 2009 de Kovesi cu directorii SRI George Maior si Florian Coldea – procurorul general al Romaniei ii informa pe procurori ca a dispus organizarea unor intalniri regionale care urmareau aplicarea dispozitiilor din noile coduri in urmatoarele domenii:
1.mica coruptie;
2.evaziune fiscala, contrabanda si spalarea banilor;
3.criminalistica;
4.justitie militara;
5.comunicare publica;
6.practica judiciara unitara.
Pentru fiecare dintre aceste domenii, Laura Kovesi a desemnat cate un apropiat care sa coordoneze intalnirile regionale, la care, in mod obligatoriu, cu nota de „punct distinct”, trebuiau sa participe reprezentanti SRI carora procurorii le prezentau cazuri relevante, „cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Astfel, Circulara pe care o prezentam mai jos demonstreaza ca inca din 2011 Laura Codruta Kovesi avea trasata o tinta foarte clara cu privire la calitatea persoanei cercetate pentru fapte de coruptie, cautand inca de atunci trofee. Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta sesiunile regionale coordonate de fostul sau consilier Marius Bulancea, unde erau analizate si dezbatute dosarele privind fapte de coruptie, cu atentia pe condamnari, achitari si pedepsele aplicate si, atentie, „profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie”. In cadrul acestor intalniri regionale coordonate de Bulancea, un „punct distinct” il constituia „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Tinand cont in acel context ca protocolul de cooperare care prevedea constituirea unor echipe mixte formate din procurori si ofiteri de informatii, fusese semnat in 2009 de Parchetul General, prin Laura Codruta Kovesi, si procuroarea Gabriela Scutea, si de Serviciul Roman de Informatii, prin directorul general George Maior si directorul adjunct Florian Coldea, era evident, nu-i asa, sa se cuantifice si rezultatele sprijinului acordat de aceste institutii de informatii.
Judecatoarea Dana Titian instruia procurorii pe comunicare
Potrivit proiectului, pentru domeniile comunicare publica si practica judiciara unitara a fost desemnata in calitate de coordonator nimeni alta decat judecatoarea Dana Titian, la acea data consilier al procurorului general al Romaniei Laurei Codruta Kovesi.
La combaterea micii coruptii a fost desemnat coordonator procurorul Marius Bulancea, la randul sau ocupant al functiei de consilier al lui Kovesi la PICCJ, care trebuia sa organizeze sesiune regionale la care „se impune si participarea ofiterilor din cadrul unitatilor teritoriale ale DGIPI”, si in care, printre altele, sa fie prezentate rezultatele evalurilor dispuse in cursul anului 2010 de instante in cauze privind savarsirea infractiunilor de coruptie pentru care rechizitoriul nu a fost intocmit de DNA, fiind expuse numarul de condamnari nedefinitive sau definitive, achitarile nedefinitive sau definitive, dar si profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie. Desigur, astfel cum am precizat si mai sus, „un punct distinct al intalnirilor regionale” coordonate de Marius Bulancea avea sa il constituie „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Judecatorul ICCJ Valentin Horia Selaru specializa procurorii alaturi de SRI
Pe partea de criminalistica, Kovesi il desemnase coordonator de intalniri regionale pe cunoscutul procuror Marius Iacob, care mai tarziu la DNA i-a fost si adjunct, si care la acea data ocupa functia de sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica in cadrul Parchetului General, in timp ce pentru domeniul „justitie militara”, fusesera desemnati coordonatori de „lucrare” procurorul sef al Sectiei parchetelor militare, generalul maior Ion Vasilache, dar si fostul consilier al Laurei Kovesi, astazi mare judecator de instanta suprema, Valentin Horia Selaru.
Acelasi Valentin Horia Selaru a fost pus de fostul procuror general Kovesi sa coordoneze si domeniul „combaterea evaziunii fiscale, contrabandei si spalarii banilor”, unde, conform documentului, actiuni precum neachitarea taxelor si impozitelor aferente operatiunilor comerciale derulate, crearea unor grupuri infractionale specializate cauzau „o prejudiciere importanta bugetului general consolidat al statului fiind lezate grav valorile de securitate nationala prevazute de Constitutie si legislatia in domeniul securitatii nationale. Ei bine, sub aceasta palarie, PICCJ a invitat SRI sa ia parte la intalnirile cu procurorii. Caci din document reiese clar ca la intalnirile regionale coordonate de Horia Valentin Selaru se impunea ca fiind necesar ca, „pentru anul 2011”, alaturi de procurori sa participe si reprezentati din cadrul Inspectorului General al Politie Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, dar si Serviciul Roman de Informatii.
Mai mult, in cadrul acestor intalniri se dispune aprofundarea riscurilor, metodelor si modalitatilor de cooperare inter-institutionala necesare obtinerii unor rezultate pozitive in domeniie prioritare, dar si punerea in discutie a noilor dispozitii legale prevazute in noul Cod penal.
Iar pentru ca tacamul sa fie complet, prin ordinul semnat de Kovesi s-a trasat obligativitatea prim-procurorilor de la parchetele de pe langa tribunale ca, „in urma unor analize comune cu conducerile teritoriale ale IPJ, IJPF si SRI, sa prezinte: i) care sunt factorii de risc identificati a fi incidenti in activitatea ilegala desfasurata in domeniile prioritare specifice fraudei fiscale; ii) modalitatea si rezultatele analizelor de informatii provenite din surse deschise si inchise; iii) care au fost si care vor fi domeniile cu caracter prioritar stabilite a fi incidentale in circumscriptia din competenta; iv) metodele stabilite care sa permita monitorizarea domeniilor prioritare”.
De altfel, si in cadrul acestor intalniri, „un punct distinct” avea sa il constituie „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Vazand in integralitate circulara Laurei Codruta Kovesi din 2011, emisa la circa 2 ani de la semnarea protocolului de colaborare cu SRI, al carui continut a fost declarat neconstitutional de CCR, devine evident pentru orice om de buna credinta ca in toti acesti ani, mai cu seama pe vremea cand Kovesi conducea PICCJ si DNA, procuratura a fost sub jugul SRI, fiind emise in tot acest timp tot felul de circulare si note care sa dea senzatia ca activitatile desfasurate alaturi de ofiterii de informatii se situeaza sub umbrela legii.
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 12 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!