Actualitate
MARIONETELE CARE CANDIDEAZĂ LA PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI, BUGETUL SRI SI… „AGITATIA” MARE CU JUSTITIA!/ Mind belépünk és kész tébolyda.
Peste 30 de militari români au murit și 180 răniți, în Afganistan sau Irak, în teatrele de operațiuni la care participă România. Lor li se adaugă diplomațîi răniti zilele astea la Kabul, plus cei răniți în alte misiuni de lupta pe alte fronturi, mai puțîn sîngeroase, unele sub mandat ONU (Mali, Angola, Albania, Kosovo).
România nu și-a apropiat mai mult programul Visa Waiver în toți acești ani. Recent, am aflat că unui om de cultură din România îi trebuie viză să meargă și în Canada, unde a primit un premiu, crezînd că toată lumea că nu mai era nevoie, că așa s-a raportat: mare succes al României, cum că cine are viză americană nu mai are nevoie de viză în Canada. E fals!!
Concret, nu există un câștig real, de nicio natură, al participării noastre în aceste misiuni pentru Alianța Nord Atlantică și ne îndoim serios că diurnele militarilor merită riscul major de acolo. Americanii au altă filosofie, altă tradiție și alte resurse, ba chiar tactică de a cădea la pace cu talibanii, deja. Nimeni nu știe, real, cîtă lume a murit în misiunile astea, că de fapt nu au avut niciun impact asupra vizelor în ciuda promisiunilor oficialilor români, și că Rusia s-a înarmat în ultimul hal în urmă acestei politici stupide.
Cînd a fost ultima oară cînd ne-a întrebat cineva dacă vrem să participăm la aceste misiuni? Ori dacă primim baza militară străină la Aeroportul Mihail Kogălniceanu? Sau dacă avem nevoie de rachete anti-Iran la Deveselu, cu riscul – între timp materializat – că Rusia să priceapă că sunt de fapt contra ei și să se reînarmeze, să investească într-o suprarachetă, și alte mizerii care puteau fi evitate dacă, acum 15 ani, alegeam o altă politică externă, occidentală, fără a fi provocatoare?
Sau, alta intrebare cu raspuns potential negativ, dacă Georgia și Ucraina meritau invitate în NATO la summitul de la București, deși nici una, nici alta nu satisfăceau condiția preliminară necesară invitației (și nici vreo șansă să o satisfacă în viitor!), adică frontiere necontestate de vecini?
Românii nu au fost întrebați niciodată.
În Consiliul de Securitate nu am prins loc, s-a aruncat vina pe abaterea diplomației noastre de la politica tradițională (adică ne-am dat de partea lui Netanyahu, în loc să jucăm la ambele capete, deci și cu arabii), dar ca sa fie bine si sa nu fie rau, am înființat Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România cu sediul in Calea Victoriei nr. 218 !! Dacă acest gen de oportunism ține la noi locul politicii externe, vorba aceea, ce era să căutăm acolo ca figuranți, mai bine că s-a ales mica și principiala Estonie. Cum știm din comparația Finlandei cu noi după pactul Ribentropp-Molotov (și ne amintește jurnalul lui Nicolae Iorga, publicat la Humanitas zilele astea, care dă detalii din Consiliul de Coroană), țările mici rezistă nu atât cu tancurile, cât cu caracterul.
Dacă are vreunul!!
De altfel, în Consiliului de Securitate al ONU eram simple momai figurante, atâta timp cât NATO a început campania de bombardare a Serbiei în martie 1999, care a durat 78 de zile, operațiunea fiind lansată fără acordul Consiliului de Securitate al ONU.
Azi, numărul candidaților la președinție crește vertiginos și se cheltuiesc atîția bani pe publicitate, că aproape toată lumea știe cine sunt.
Însă, electoratul din România știe așa de puțin despre cele trei puteri în stat (legislativă, executivă și judecătorească), despre atribuțiile și competențele Parlamentului, Guvernului și Președintelui (începînd cu domeniul de facto al autorității prezidențiale și nu hărțuiala cu guvernul, blocarea numirilor de miniștri, orgolii că a plecat coana Veorica la Tel-Aviv fără să-i zică și lui Iohannis sau plecarea în SUA la Trump fără mandat de la Parlament, sau măcar o consultare) încât se va alege, din nou, cu un președinte care nu ar rezista cinci minute într-un talk show onest despre poziția lui cu privire la: politică externă, înarmare, reconfigurări zonale (precum planurile lui Macron pentru Europa cu două viteze), actuala repoziționare involuntară a Angelei Merkel[1], participarea la misiuni și așa mai departe.
Sau dacă nimeni nu bagă de seamă că mîncăm Rusia „pe pâine” în online (bani aruncați de servicii că să lupte cu trolii Moscovei), dar în politică noastră externă pupăm papucul lui Trump (nu al Americii, ci al lui, personal), care vrea Rusia înapoi în … G7- și tot așa.
[1]“Europa trebuie să se repoziţioneze pentru a putea răspunde provocărilor venite din partea celor trei rivali globali ai săi, China, Rusia şi SUA”, a declarat miercuri, 16 mai 2019, cancelarul german Angela Merkel, relatează site-ul cotidianului The Guardian.
Diaspora vrea să poată vota zile în șir în noiembrie.
Ca să voteze ce și pe cine ? Are cea mai mică idee care sunt pozițiile candidaților pe zonele lor de competență ?
Președintele nu poate reforma poliția, nici să vrea, și nici educația. Autoritatea lui e pe zona de mai sus, plus supravegherea și performanța serviciilor secrete, care a încheiat în dușmănie (mai trebuia unul cu BOR!) Protocoale secrete neconstituționale și contrare procedurii penale, în detrimentul drepturilor procesuale ale cetățeanului. Cunosc ei, electorii, că Președintele României, care este și Președintele CSAT, nici nu mișcă în fața SRI-ului care, cu 12.000 de angajați (cifră plauzibilă conform nivelului cheltuielilor de personal), este al doilea cel mai mare din NATO, după al FBI și că, în România, sunt mai multe cadre militare si salariați publici de informații la „intern” decât în Marea Britanie, Franța și Germania la un loc ??!!
Notă: O să îi întrebe cineva pe candidații la prezidențiale de ce SRI are buget dublu față de serviciul secret intern german BVF ?
În ultimii patru ani, bugetul SRI a crescut cu mai mult de 100%.
Bugetul propus pentru SRI în 2019 în forma transmisă Parlamentului de către Guvern era de peste 2,4 miliarde de lei, în creştere cu 4,82% faţă de execuţia preliminată din 2018. În acest timp, PIB a crescut cu mai puțin de 50%. La rectificarea din august, bugetul SRI a crescut cu peste 396,5 milioane de lei. Concomitent, au crescut și cheltuielile cu personalul cu un de peste 356 milioane de lei. De asemenea, cheltuielile SRI cu „bunuri și servicii” au sporit, și ele, cu peste 14 milioane de lei.
SRI a reușit astfel să depășească chiar și la cheltuiala absolută Franța (DGSE – 300 mil. €) și Germania (BVF-BND 350 mil. €).
Iar în Polonia, de exemplu, o țară de două ori mai mare decât România și cu economie aproape triplă, bugetul ABW, serviciul intern de informațîi, a stagnat la mai puțîn de 120 de milioane de euro.
Înainte de rectificare, bugetele serviciilor secrete din România arată așa: SRI – 500 mil. €, SIE – 63 mil. €, SPP – 42 mil. €, STS – 72 mil. €. Ultimele trei poate par mici față de SRI, dar de fapt sunt tot mari. De exemplu, serviciul polonez de spionaj extern, AW, se descurcă cu doar 44 de milioane de euro.

Cât despre „subtilitățile” că Centrul Național Cyberint al SRI nu funcționează legal, ci în afara oricărei legi, doar în baza unei hârtii „de bună-purtare”, nulă juridic, eliberată de la CSAT, sau dacă candidații vor propune în legislație ca, în sfârșit, Curtea de Conturi să poată controla efectiv și nu formal și serviciile noastre, să nu mai câștige firmele lor licitațîi săptămânal, nu credem că sunt cunoscute nici macar de un alegător din 10.000!!!
Agitație mare cu justiția !
Continuăm să conducem la CEDO la condamnări abuzive (undue process/proces necuvenit, nedrept) și să furnizăm cel mai mare număr de cazuri noi, semn că justiția nu stă așa faimos cum susțin unii.
Că motivele nu sunt cele invocate de Comisia de la Veneția și C. E., este o altă „finețe” inaccesibilă la secțiile de votare Fututa, Udaţi – Mânzu, Cioara de Sus, Măciuca, Mădulari, Milcoiu, Cioca-Boca Carcaliu, Căpățâna Porcului, Amarăștenii de Sus, Căcăcioasa etc.
Justiția nu merge bine nu din cauza înființării SIIJ, nici a atitudinilor curajoase ale unor magistrați (e. g. Dana Garbovan) și nici pentru că nu ar mai avea aportul de un „excepțional profesionalism și o deplină moralitate” ale tractoristului Augustin Lazăr, ale narcomanei Lidia Stanciu ori ale plagiatoarei Kovesi Codruța Laura.
Justiția nu face dreptate din cauza nelegiferarii răspunderii magistraților (așa cum toate breslele profesionale au), a „răzbelului” fratricid din CSM, din cauza unor papitoi fițoși și suficienți precum judecătorul Danileț, care acceptă raportul sexual om – animal ca fiind normal, numai dacă animalul nu țipă de durere! (Ce dezaxat!)
Dar, cea mai mare tară a Justiției, care îi va atârna de gât ca o talangă de vaci cu sunet spart, ce o va urmări ani de aici încolo, o reprezintă „haiducii de panoplie”, „cavalerii tristei figuri”, ex-procurorii DNA libidinoși Negulescu, Onea, Savu și „zdrențele” (expresia lui „Portocală”, nu a noastră!) Gilu și Cerasela, asortați la șireturi și chiloți cu milițienii judiciari și cozile de topor de la ANAF.
Candidații știu, măcar, că asta ar fi o problemă, dar despre ce soluții sunt, cui să le ceară, cum și când să le aplice etc., sunt tămâie!!
Se prefigurează deja, tradițional pe malurile Ciorogârlei, o mare bălăcăreală porcească. Toți ceilalți vor fi: penali, comuniști, retardați, neresetați, parveniți, fripturiști, securiști, neosecuriști, agenți ai Franței, SUA, Germaniei, Rusiei etc.
La bărbați, când nu mai au argumente, merge și întrebarea din bancul cu ursul și iepurașul: Da’ de ce n-ai bască?!
Bonus-uri pentru femei: că de ce se bagă în calea bărbaților, să stea la cratiță, sau că e prea tocită în genunchi, tută, fufă, agramată.
Dacă nu vor fi întrebați nimic in mod profesional, dacă nu expun poziții clare, legale și constituționale, pe problematica de care se ocupă președintele, candidații la aceste noi alegeri prezidențiale vor părea că joacă într-unul dintre sezoanele telenovelelor turcești de pe Kanal D: numai plânsete și vaiete, inimi frânte, trădări în dragoste, hărțuiri, incesturi, ambîțuri pseudo-masculine prostești, aroganțe nemăsurate, exacerbări ale ego-ului și alte scenete tragi-comice.
Păi, dacă Iohannis va fi din nou întrebat care este primul gest pe care îl va face dacă va fi reales Președinte și va raspunde că va renunta la imunitatea constituțională prezidențială, va rog să-l votați, că poate n-a avut timp omul cinci ani să rezolve problema.
Dacă va fi întrebat despre fraudele și falsurile cu casele și va va răspunde: „Ghinion!”, votați-l că altfel îl condamnă, dracu’, ăștia și pe el și pe Carmen.
Dacă domnul Barna, întrebat fiind care este primul gest pe care îl va face dacă va fi reales Președinte, va răspunde că dizolvă Parlamentul, puneți ștampila pe el pe buletinul de vot și sunați la 112!
Dacă Ramona Bruynseels va declara că „Suntem împreună cu Rusia parte a NATO”, votați-o și sunați-l pe Puțîn să-i dați vestea cea mare!
Astfel, spre linistea statului paralel, Comisiei de la Venetia, Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului Europei, principiilor de la Bangalore, Clubului de la Berna, Clubului de la Roma, Clubului Bilderberg, sorosistilor de prost gust si Asociatiei creșterii viermilor de mătase, deciziile vor continuă să fie luate de cine le-a luat și pînă acum, în zona obscură, în vreme ce civilii sunt ocupați cu circul, fanfara, șaorma cu de toate și mahalaua.
Nu mai multe zile de vot erau necesare, ci mai multă informație pe fond ce vor face candidații după ce ajung președinți și cu ce echipă !
Dar cui nu cere, nici nu i se dă !
Dacă nu ne implicăm toți, pentru a echilibra perfect balanțele, va fi un balamuc total!
Vorba lui Kelemen Hunor: Mind belépünk és kész tébolyda. (Ec Adrian Radu).
Actualitate
Northrop Grumman se alătură proiectului Hermeus: sisteme de misiune pentru drona supersonică Quarterhorse
Northrop Grumman va furniza sisteme de misiune pentru aeronavele dezvoltate de startup-ul Hermeus, consolidând echipa industrială care lucrează la drona de mare viteză Quarterhorse.
Potrivit unui comunicat publicat joi de Hermeus, Northrop va contribui la proiectarea, dezvoltarea, integrarea și susținerea sistemelor integrate de misiune. Parteneriatul ar putea dota aeronavele companiei cu tehnologii de detecție, comunicații, navigație și comandă-control, astfel încât acestea să poată îndeplini misiuni mai complexe.
„Construim o nouă clasă de aeronave, care le oferă militarilor viteză, rază de acțiune și flexibilitate sporite, integrându-se totodată în forța existentă”, a declarat Zach Shore, directorul general al Hermeus. El a adăugat că sistemele Northrop Grumman, testate în condiții operaționale, ar putea extinde capacitățile aeronavelor și accelera intrarea lor în serviciu.
Quarterhorse țintește viteze de până la Mach 3
Înființată în 2018, Hermeus dezvoltă drona Quarterhorse cu finanțare de la Unitatea de Inovare în Apărare a Pentagonului. Oficialii militari și-au exprimat un interes puternic față de proiect, iar compania urmărește ca aeronava să atingă viteze de până la Mach 3, printr-un proces de dezvoltare bazat pe testare și îmbunătățiri succesive.
Drona a depășit viteza sunetului la începutul acestui an. Northrop Grumman a precizat, într-un comunicat separat, că va integra propriile sisteme de misiune pe Quarterhorse.
Kyle Mimken, manager de program la Northrop, a declarat că firma va contribui cu tehnologii de război electronic, comunicații, detecție și navigație, precum și cu experiența necesară pentru integrarea încărcăturilor utile și proiectarea sistemelor. El nu a dezvăluit ce echipamente specifice vor fi instalate, dar a spus că acestea ar trebui să sporească supraviețuirea și eficiența aeronavei.
Prioritatea imediată, a explicat Mimken, este integrarea sistemelor de misiune și coordonarea cu Hermeus pentru pregătirea testelor de zbor. Northrop estimează că va începe, în timpul verii, testarea unor componente ale kitului de misiune în propriile medii de testare.
Anduril și Pratt & Whitney completează echipa
Intrarea Northrop Grumman în proiect vine după ce Hermeus a anunțat, în septembrie, un acord cu firma de tehnologie militară Anduril, care va furniza software de autonomie pentru viitoarele teste de zbor.
Quarterhorse este propulsată de motorul F100, fabricat de Pratt & Whitney. La scurt timp după anunțarea parteneriatului cu Anduril, reprezentanții Hermeus au declarat că au ajuns la un acord cu Pratt pentru a produce motorul F100 sub licență — o premieră pentru o companie americană. Hermeus consideră că înțelegerea ar putea să o transforme într-unul dintre foarte puținii constructori de aeronave cu integrare verticală aproape completă.
De la drona supersonică la aeronava hipersonică
Hermeus dezvoltă și un motor propriu de tip ciclu combinat bazat pe turbină — TBCC — pornind de la F100. Acest tip de propulsie combină o turbină cu reacție și un motor ramjet într-un sistem integrat, conceput pentru a împinge aeronava la viteze hipersonice, de peste Mach 5.
Conceptul TBCC al companiei, numit Chimera, este destinat aeronavei hipersonice pe care Hermeus o proiectează sub numele Darkhorse.
Publicitate: accelerarea inovării în domeniul apărării
L3Harris promovează o abordare bazată pe produse, cu soluții configurabile și testate, menite să poată fi adaptate mai multor platforme și misiuni. Printre exemple se numără receptorul GPS anti-bruiaj TruNav și răcitorul criogenic B5000.
Compania susține că astfel de soluții pot accelera livrarea tehnologiilor verificate către militari.
Actualitate
Revoluție la Pentagon: Planul radical de a ridica forțele speciale la rang de putere militară
Secretarul american al Apărării a inițiat o ofensivă strategică menită să transforme radical influența forțelor speciale în cadrul arhitecturii militare. Printr-o directivă ce promite să redeseneze raporturile de putere la vârful Pentagonului, este vizată ridicarea rolului civil principal pentru operațiuni speciale la un rang echivalent cu cel al secretarilor departamentelor militare, o schimbare ce ar conferi acestui segment o autoritate fără precedent în procesul decizional și în alocarea resurselor.
O ambiție legislativă de calibru înalt
Obiectivul central al acestei restructurări este transformarea funcției de asistent al secretarului apărării pentru operațiuni speciale și conflicte de intensitate redusă (ASD-SOLIC) într-o poziție de subsecretar pentru servicii strategice (OSS). Această mutare fundamentală, care ar plasa forțele speciale într-o sferă de influență mult mai extinsă, necesită însă un gir parlamentar ferm. Echipa legislativă a departamentului a primit deja sarcina de a elabora propunerile necesare pentru a transpune această viziune în realitate juridică. Până la obținerea aprobărilor din partea Congresului, biroul va adopta, neoficial, titulatura de „asistent al secretarului de război pentru Biroul Serviciilor Strategice”, o strategie menită să pregătească terenul pentru validarea oficială ulterioară.
Reformă birocratică pentru acces la decizia de vârf
În paralel cu demersurile legislative, se acționează intern pentru a consolida imediat autoritatea acestui birou. Printr-o reîncadrare în „Codul 2” al ordinii de precedență a Pentagonului, structura va beneficia de un acces privilegiat la consiliile de decizie de cel mai înalt nivel. Astfel, reprezentanții forțelor speciale vor fi prezenți direct în forumurile de planificare strategică, în gestionarea cerințelor comune și în supravegherea programelor sensibile, alături de secretarii serviciilor militare, asigurându-se că interesele acestui segment sunt integrate în inima strategiei de apărare.
Resurse financiare și umane: O prioritate strategică
Implementarea acestei paradigme include și un transfer masiv de capacități. Într-un interval de 60 de zile, 75 de civili și 25 de membri ai personalului întrunit vor fi realocați acestui birou, consolidând substanțial baza sa operațională. Totodată, a fost impusă identificarea a 45 de milioane de dolari anual, proveniți din fondurile de operațiuni și întreținere, pentru a asigura sustenabilitatea noii structuri. Totodată, se impune o evidență distinctă a forțelor speciale în documentele oficiale de planificare, cerându-se prioritate maximă pentru investițiile în modernizare și dotări. Acest semnal clar indică intenția de a crește semnificativ ponderea operațiunilor speciale în bugetul total al apărării, aliniind resursele cu obiectivele dinamice ale noii conduceri.
Vocile sceptice: Eficiența, sub semnul întrebării
Proiectul nu este lipsit de critici, ridicând semne de întrebare asupra limitelor autorității executive în raport cu legislativul. Experții subliniază că atât restructurarea de amploare, cât și alocarea fondurilor necesită un proces riguros de autorizare și aprobare bugetară în Congres, proces care ar putea întâmpina rezistențe. Mai mult, voci din mediul academic și strategic pun la îndoială însăși oportunitatea acestei concentrări de putere, argumentând că o investiție disproporționată în forțele speciale ar putea neglija nevoile forțelor convenționale. În final, această inițiativă reaprinde dezbaterea clasică privind echilibrul corect între forțele de elită și capacitatea militară generală în atingerea obiectivelor de securitate națională.
Actualitate
Kievul cere extinderea acoperirii Starshield pentru a contracara atacurile balistice rusești
Ucraina vrea acces la rețea dincolo de graniță
Producătorul ucrainean de rachete Fire Point solicită extinderea licențelor pentru rețeaua militară Starshield, operată de SpaceX, astfel încât aceasta să poată fi folosită și în zone aflate la 200–300 de kilometri dincolo de teritoriul Ucrainei. Directoarea executivă a companiei, Iryna Terekh, susține că o asemenea schimbare ar putea ajuta Kievul să identifice și să urmărească lansatoarele rusești de rachete balistice aflate în apropierea graniței.
Solicitarea vine în contextul discuțiilor dintre Kiev și Washington privind reînnoirea contractului de utilizare a rețelei. Acordul actual ar urma să expire la mijlocul anului 2027, iar negocierile pentru o nouă înțelegere au început în această lună.
În prezent, acoperirea Starshield este limitată la teritoriul Ucrainei. Potrivit lui Terekh, restricția permite folosirea sistemului în misiuni desfășurate în teritoriile ocupate temporar, dar nu și pentru urmărirea țintelor de pe teritoriul rus, de unde, afirmă ea, sunt lansate numeroase rachete balistice.
Starshield, sub controlul Ministerului Apărării
Terekh a precizat că Ucraina utilizează Starshield în scopuri militare, nu serviciul civil Starlink. Licențele pentru terminale sunt emise și administrate de Ministerul Apărării ucrainean, care păstrează controlul guvernamental asupra utilizării lor. Fire Point are voie să instaleze echipamentele, dar nu să le pună la dispoziția altor entități.
Directoarea companiei a afirmat că o modificare recentă a funcționării rețelei a coincis cu defecțiuni ale unor drone și sisteme de apărare, soldate cu pierderi militare și civile. Ucraina ar fi găsit o soluție alternativă pentru a depăși limitările impuse de Statele Unite, însă aceasta ar asigura doar 15–20% din capacitatea Starshield, potrivit estimării sale. Terekh nu a oferit detalii despre metoda folosită.
Ea a subliniat că alternativa nu poate înlocui rețeaua nici ca preț, nici ca posibilitate de extindere. Totodată, a susținut că licențierea Starshield pentru utilizarea pe platforme mobile este un avantaj față de Starlink, ale cărui terminale civile ar fi destinate, în principal, utilizării statice. Terminalele Starshield pot fi instalate pe drone, vehicule și alte platforme aflate în mișcare, în anumite limite de viteză.
Kievul mizează pe un nou sistem antirachetă
În timp ce Ucraina se confruntă cu atacuri balistice repetate și cu întârzieri în livrarea sistemelor americane Patriot, Fire Point lucrează la sistemul antirachetă Freya, dezvoltat împreună cu compania suedeză Saab și alți parteneri.
Terekh a declarat că testele sistemului sunt prevăzute pentru acest an, iar interceptarea unei ținte balistice este așteptată anul viitor. Ea a descris Freya drept o soluție interoperabilă, fără dependența de un singur furnizor, și a susținut că sistemul ar putea fi produs în masă la un cost mai redus decât Patriot.
Rachetele FP-7 și FP-9 se apropie de noi teste
Pe plan ofensiv, Fire Point afirmă că racheta balistică tactică FP-7, cu o rază de acțiune de până la 250 de kilometri, a trecut recent printr-o primă lansare în condiții de luptă. Compania spune că a analizat datele obținute, a actualizat sistemul și se pregătește pentru o nouă etapă de testare, după care ar putea încheia un contract de producție în serie.
Pentru racheta FP-9, despre care Fire Point afirmă că poate atinge ținte aflate la distanțe de până la 850 de kilometri, Terekh anticipează un prim test de luptă până la sfârșitul anului.
Compania a mai revendicat o serie de lovituri la mare distanță în interiorul Rusiei, prezentate în materiale video furnizate de aceasta. Printre atacurile menționate se numără lovituri asupra unor obiective industriale și logistice din Omsk și Togliatti, asupra unor depozite de petrol, a unui centru de date și a unui pod feroviar din Sankt Petersburg, precum și asupra unui centru de date al Sberbank din Balakovo.
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zileComuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zileDirectorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zileParadisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Ancheteacum 3 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE




