Actualitate
“Haideţi să vă spun ce a făcut zilele trecute Licu, pe viaţa micuţei Sorina”
După ce s-a umflat în pene la 3 zile de la târâtul fetiţei prin comunicat că a făcut el revizuiri, ordonanţe, dracu şi lacu ca sa tempereze oroarea publică pe sistem, cum îl ştiu pe Licu din 2012- 2013 când punea apă în pahare la seminarii că era consilier la CSM şi era în rahat cu alţi mafioţi din Ilfov, şi n-am încredere în el nici să trec strada, am zis să verific ce naiba a scris Licu în hârţoagele lui pe care voia să fie lăudat şi ovaţionat pe care chiar el dacă nu ştiţi cu mânuţa lui le dă la presă, fără să i le ceară nimeni, spunând că oricum le trimite la toţi din presă. Descopăr, aşa cum suspectam, că Licu face un joc dublu, că a scris nişte eseuri de 2 lei, de răsul curcilor, şi apoi a început să dea vina pe instanţe că ăia sunt de vină, şi ÎCCJ, şi dracu şi lacu. O vină are bineinteles şi ÎCCJ şi bineînţeles caracatita de la Curtea de Apel Craiova însă io îi spun în faţă lui Licu că face un joc dublu pe viaţa unui copil, că a scris în general poezii, el începe să se oftice şi să se plângă că de fapt nu l-a ajutat nimeni, e singur, cumva că el nu ştie şi că asta e. Ăsta e procurorul general al României. De psiholog. După câteva zile, spunându-i la fel că stau cu ochii pe el ca pe butelie, că mi-am dat seama ce face, asta e treaba mea si că se joacă cu viaţa unui copil, Licu trăind şi ăsta vreo câţiva ani în Craiova şi ştiind bine mafia de acolo, aflu de la avocaţi că falsurile- documentele sunt demult la SIIJ. Falsurile pe care s-a dat hotărârea de adopţie. Verific poezia lui Licu, falsurile nu erau în poezia lui Licu, ca el a făcut poezia pe nimic. Îmi dau avocaţii falsurile, sunt evidente şi grosiere, sunt vizibile, aflu că Morjan e deja luată de câteva zile pe falsuri, şi îl sun pe Licu sa il intreb daca a trimis tot in instanta. Licu era la un seminar în Bulgaria, nene. Îl durea în kur. Era pe relax. Îi spun că revizuirea lui pe care a trimis-o tuturor să fie lăudat e apă de ploaie- ceea ce ştia şi admitea cumva, mă lua la corason că e singur de parcă e treaba mea – şi că sunt probe şi că el nu le-a depus în instanţă şi că am verificat. A luat foc ca am aflat si incepe brusc si instant să dea vina pe SIIJ. Că el cica nu stia, ca nu i-au spus ăia. Ăia de la SIIJ care ce să vedeţi sunt fix în subordinea lui şi pe subordonare ierahică şi tot. Licu dădea vina pe SIIJ iar tot el spune că nu a cerut nimic de la SIIJ nada dar tot el spunea că nu-l ajută nimeni şi că e singur şi tot el a dat comunicat că SIIJ face ancheta.Îi spun că am probele de la avocaţi pe care oricum le avea tot poporul de la avocaţi- mizeriile alea de falsuri care erau peste tot, i le dau, le vede, şi începe să mulţumească slinos- că dacă nu-i spuneam eu el nu ştia că-s probe! Numai că revizuirea era a lui si tot el trebuia să trimită totul in instanţă. Trimite descoperirile pe probe la 15.30, că am intrebat la ce ora le-a trimis daca le-a trimis. A doua zi se judeca revizuirea. Cum din nou n-am avut încredere ce naiba face Licu, l-am verificat pe Licu şi a doua zi. În instanţă. Să văd ce dracului de fapt a trimis. Că omul minţea ca la balamuc, eu îl prindeam şi nu mai ştia cum să scoată cămaşa cu mine. Că el numai de ziarişti are spaime. În instanţă, ce să vedeţi, aşa cum am suspectat, Licu a trimis ca supliment jumătate din cât avea. Şi tot el mi-a zis că avea mai mult. A nu ştiu câta mizerie a lui Licu în acest caz. Mi s-a făcut silă efectiv. Ieri, tot el a anunţat pe toată lumea cu paşaportul că el e de fapt pe invers în acest joc, îi era frică de gura sistemului care presa cu paşaportul vieţii care şi ăla are probleme. Când văd, iar îi spun iar ce mizerie face. Şi îi spun că sunt publice marturiile pe exploatarea de copii care e o problema de sistem, de fond, el fiind seful tuturor parchetelor din Romania si coordonator si conducator legal si pe subordonare ierahica. Cum v-am zis, nu prea îl interesează, mi-a băgat că face el hârtii la CNA auzi să ia ceva ce e pe youtube, ca să se sesizeze DIICOT iar când îi zic că se ştiu mizeriile de la DIICOT, că ăia sunt toti cu toti, se sperie si mută pe DNA. Licu muta competenţele legale ca plasele cu roşii. Care DNA- v-am zis de viteazul Nistor care ăla muta si ala totul la DIICOT deşi el face un caz la DNA Craiova pe care nu ştiu de ce îl face. Cum Licu a făcut constant acest joc dublu pe viaţa acestui copil, pe el durându-l în fund, voind să fie lăudat şi de unii şi de alţii că doar de asta îi pasă, având ordrasla în Elveţia, i-am urat cam tot ce am avut pe suflet în ceea ce-l priveşte, inclusiv pe jocurile duble pe Kovesi care la 3 săptămâni după ce tot el o înjura o delega pe funcţie, şi azi am dat telefonul lui Licu oricui din această ţară l-a cerut pentru că şi azi mai poate să facă lucruri şi azi a disparut cu totul. Deci, Licule măcar să-ţi stric viaţa, băiatule, şi să-ţi schimbi telefonul de 20 de ani, şi să asculţi ce spun oamenii cu urechile tale până n-oi mai putea, asa cum asculti de mafia din sistem si faci jocuri duble de 3 lei. Sper să nu fie nesimţit să nu le răspundă oamenilor. Că ei îl plătesc, inclusiv telefonul, nu mafia care îl ţine interimar şi în lesă să facă jocuri pe viaţa unor copii. În seara asta, Licule nu mai ai ce documente să trimiţi la tv să fii lăudat de proşti, de tutele care traiesc din hartiuţele de la tine şi de la alţii şi ăia care fac jocuri, că ai fugit şi nu ai mai făcut nimic. Aşa cum n-ai făcut nimic practic nici până acum…
…Văd că Licu a trimis în instanță pentru decizia de pe 18/ pe ordonanță ce i-a dat SIIJ pe 10/pe revizuire (si nici atunci nu voia sa ia ca nu avea licu numarul de telefon și apoi nu răspundeau aia și apoi nu erau aia la serviciu și apoi iar nu răspundeau/ minciuni), și domn Licu a luat efectiv copy paste ca inteligentul plagiator fără să prezinte argumente juridice la povestea cu ordonanța sau sa adauge ceva – ca in mintea lui revizuirea și ordonanța sunt același lucru. Ca și competentele structurile și direcțiilor de parchet. Omul nu cred că este întreg la minte. De ce naiba faci jocurile astea pe viata unui copil, mintind oamenii ca vai, ce te lupți tu, când iti spun ca stau cu ochii pe tine ca pe butelie, știi ca vorbesc serios și îți imaginezi cumva că nu pot să te prind în doi timpi și trei mișcări? De inteligent ce este. Asta este procurorul general al României. Vai ce se lupta el sa primească aplauze pe mangleli de 2 lei. Nu a făcut nimic. Decât un copy paste vechi și trist de mai bine de o săptămâna pe care acum îl prezintă nou nouț pentru fraieri.
Vorba lui Mărgineanu, luați de aici mangleală de la procurorul general Licu pe viața unui copil.
Așa cum vedeți, le-a trimis peste tot sa-și facă imagine și sa ia aplauze de la prosti. ( io i-am zis ca nu ma cheamă nici Vettovaglia nici Popescu. A înghițit in sec. Io te arunc in aer #babaiete dacă faci jocuri de rahat pe viața unui copil), dezvaluie Sorina Ruxandra Matei pe pagina sa de socialiare. (Paul D.).




Actualitate
ADIO, MONOPOL AMERICAN? Planul radical al Pentagonului de a construi nave de război în Japonia și Coreea de Sud
Într-o tentativă fără precedent de a sparge blocajul productivității din șantierele navale autohtone, Departamentul Apărării al SUA a solicitat suma de 1,85 miliarde de dolari printr-un mecanism de finanțare special. Deși oficial fondurile sunt destinate „studiilor și dezvoltării”, semnalele venite din interiorul administrației confirmă o intenție mult mai agresivă: achiziționarea directă de fregate, distrugătoare și crucișătoare construite în șantierele navale din Japonia și Coreea de Sud.
Sfârșitul întârzierilor cronice: Eficiența asiatică versus blocajul american
Decizia marchează o schimbare seismică în strategia de apărare. În prezent, șantierele navale din Statele Unite se confruntă cu întârzieri masive, variind între 14 și 42 de luni pentru programe esențiale, cum sunt distrugătoarele din clasa Arleigh Burke. În contrast puternic, aliații asiatici au demonstrat o capacitate de execuție uluitoare. De exemplu, șantierele japoneze au reușit să demareze construcția unor noi crucișătoare dotate cu sistemul Aegis care vor fi la apă în mai puțin de cinci ani—un ritm considerat imposibil în prezent pe teritoriul american.
Oficiali guvernamentali argumentează că injectarea de capital în parteneriate externe este singura metodă de a „zgudui paradigma” unei industrii interne care, deși a beneficiat de bugete dublate în ultimele două decenii, continuă să livreze nave cu costuri explozive și termene depășite. „Nimeni nu cheltuiește 1,85 miliarde de dolari doar pentru a studia ceva. Acești bani sunt acolo pentru achiziția de active”, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt, subliniind urgența de a adăuga capacitate și competiție reală în sistem.
„Modelul Finlanda”: O strategie de tip cal troian pentru revitalizarea industriei interne
Planul Pentagonului nu presupune abandonarea industriei americane, ci o reformare forțată a acesteia prin ceea ce experții numesc „Modelul Finlanda”. Strategia prevede ca primele nave (structura metalică și sistemele mecanice) să fie construite în Asia, în timp ce integrarea sistemelor de luptă critice va rămâne în sarcina contractorilor americani.
Condiția esențială impusă giganților navali precum Hanwha, HD Hyundai sau Mitsubishi este ca aceștia să investească direct în Statele Unite. Fie prin modernizarea șantierelor existente, fie prin construirea unora noi pe teritoriu american, acești parteneri externi ar urma să aducă tehnologia, robotizarea și metodele de producție ultra-eficiente care au transformat Japonia și Coreea de Sud în lideri mondiali. Obiectivul final este ca restul contractelor pe termen lung să fie executate în SUA, utilizând forță de muncă și baze de aprovizionare americane.
Frontul de acasă: Congresul se pregătește de „război” cu Administrația
În ciuda logicii economice și operative, planul se lovește de un zid de rezistență în Congres. Aleșii americani și-au exprimat scepticismul profund, invocând riscuri legate de securitatea tehnologică și impactul asupra locurilor de muncă din statele cu tradiție în construcții navale. Unii parlamentari au comparat ideea de a construi distrugătoare în Asia cu „cele mai proaste decizii comerciale din istorie”, susținând că subcontractanții locali vor fi primele victime ale acestei externalizări.
Din punct de vedere legal, obstacolele sunt la fel de mari. Legislația actuală interzice, în general, construcția navelor militare în afara țării. Totuși, utilizarea fondurilor de reconciliere și posibilitatea unor derogări prezidențiale bazate pe motive de securitate națională oferă Administrației pârghiile necesare pentru a ocoli restricțiile tradiționale, dacă miza este considerată critică pentru menținerea supremației pe mare în fața noilor amenințări globale.
O „spirală a morții operative” pentru flota americană
Criticile de la cel mai înalt nivel s-au intensificat recent, directorul Biroului de Management și Buget avertizând executivii din industria navală că restanțele masive duc flota într-o „spirală a morții operative”. Din perspectiva Washingtonului, performanța corporativă sub așteptări a forțat mâna Pentagonului să caute soluții dincolo de granițe.
În timp ce Marina SUA insistă că are nevoie de „toate mâinile pe punte” și de o abordare creativă pentru a suplini lipsa forței de muncă și a infrastructurii învechite, bătălia pentru viitorul șantierelor americane se mută în arena politică. Dacă acest plan de 1,85 miliarde de dolari va trece de filtrul legislativ, ar putea reprezenta începutul unei noi ere în care sigiliul „Made in USA” pe o navă de război va fi precedat de expertiza și viteza de execuție a aliaților din Pacific.
Actualitate
Inteligența predictivă redefinește dominația maritimă: Integer Technologies accelerează autonomia în zonele de conflict
Dincolo de simpla navigație: Provocarea mediilor contestate
Într-un peisaj maritim marcat de amenințări de tip A2/AD (anti-access/area denial), activități în „zona gri” și pericole emergente la adresa infrastructurii submarine, cererea pentru autonomie a evoluat radical. Astăzi, miza nu mai este doar deplasarea unei platforme de la un punct la altul, ci capacitatea operatorilor de a anticipa problemele înainte ca acestea să escaladeze. În acest context, Integer Technologies, una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din Statele Unite, propune o schimbare de paradigmă prin software-ul DIGIT, integrat deja în proiectele strategice de vehicule submarine autonome de mare capacitate.
Misiunile de monitorizare continuă și supraveghere persistentă în teatre de operațiuni precum Pacificul necesită nu doar rază lungă de acțiune, ci și o anduranță extremă. Tehnologia actuală trebuie să permită sistemelor să funcționeze eficient în medii cu comunicații degradate sau inexistente, oferind o prezență scalabilă și accesibilă din punct de vedere al costurilor, capabilă să răspundă inclusiv provocărilor reprezentate de contramăsurile împotriva minelor marine.
Arhitectura succesului prin misiuni asigurate
Spre deosebire de furnizorii tradiționali de platforme sau senzori, abordarea propusă se concentrează pe un strat software esențial: asigurarea misiunii. Această soluție transformă datele brute în avantaje decizionale, permițând sistemelor să prezică probabilități în medii incerte. Nucleul inovației constă în capacitatea de a nu fi doar reactiv la informațiile primite, ci de a utiliza instrumente predictive pentru a adapta cursul acțiunii în timp real.
Parteneriatul strategic cu mediul academic și industria de apărare permite transferul inovațiilor din laboratoarele de cercetare direct în teatrele de operațiuni. Această punte peste „valea morții” a inovației tehnologice asigură faptul că noile capacități nu sunt doar experimente științifice, ci active gata de desfășurare, capabile să ajute operatorii în uniformă să ia decizii mai rapide și mai informate.
Gemenii digitali și anticiparea mișcărilor adversarului
Diferențiatorul tehnologic major este utilizarea modelelor bazate pe fizică, rulate la marginea rețelei (edge computing). Prin crearea unor „gemeni digitali” ai vehiculelor, ai mediului și chiar ai activelor adversarului, software-ul poate rula scenarii complexe de tip Monte Carlo mai rapid decât timpul real. Acest proces permite evaluarea impactului oricărei schimbări – fie că este vorba de o defecțiune tehnică sau de o manevră a inamicului – asupra eficacității misiunii.
Un aspect critic al platformei DIGIT este capacitatea sa de a opera în medii cu comunicații limitate sau bruiate. Software-ul este modular și agnostic față de platformă, ceea ce înseamnă că poate fi integrat pe diverse tipuri de nave, de la vehicule submarine autonome până la grupuri de nave de suprafață, oferind un strat de inteligență care preîntâmpină crizele înainte ca acestea să devină iremediabile.
Viitorul autonomiei subacvatice de mare anduranță
Prin participarea la programe de elită precum CAMP (Combat Autonomous Maritime Platform), tehnologia este implementată pe vehicule submarine de dimensiuni extra-mari, alimentate cu celule de combustibil. Obiectivul este clar: menținerea avantajului strategic prin prezență persistentă și autonomie de încredere. Aceasta nu este doar despre mentenanță predictivă, ci despre sănătatea generală a misiunii și capacitatea sistemului de a-și ajusta comportamentul pentru a asigura succesul, chiar și fără contact cu centrul de comandă pentru perioade lungi de timp.
Actualitate
Servere printre stele: Goana după „Aurul Digital” în orbită și scepticismul Pentagonului
Într-o eră în care inteligența artificială (IA) devorează volume colosale de date, industria spațială a identificat următoarea frontieră tehnologică: Centrele de Date Orbitale (ODC). Proiectate ca veritabile „ferme” de servere lansate în spațiu, dotate cu mii de procesoare grafice (GPU) de mare putere, aceste facilități promit să replice infrastructura gigantică de pe Pământ direct în vidul cosmic. Deși investitorii de tip venture capital au declanșat o adevărată „febră a aurului” în Silicon Valley, autoritățile din domeniul securității naționale privesc fenomenul cu o rezervă pragmatică.
Explozia investițiilor: Miliarde de dolari pentru procesare extraterestră
Cifrele indică o accelerare uluitoare a interesului financiar. Dacă în întregul an 2025 s-au investit 197 de milioane de dolari în tehnologia ODC, primele trei luni ale anului 2026 au adus deja finanțări record de 541 de milioane de dolari. Proiecțiile sunt și mai ambițioase: piața ar putea atinge 39 de miliarde de dolari până în 2035, propulsată de giganți precum SpaceX, Google și Meta.
Susținătorii acestui concept argumentează că mutarea procesării IA în spațiu ar rezolva problemele critice de pe Pământ, eliminând consumul uriaș de energie electrică și de apă potabilă necesară pentru răcirea sistemelor terestre. Cu toate acestea, experții avertizează că ne aflăm la vârful unui „ciclu de hype”, unde entuziasmul investitorilor depășește realitatea tehnică actuală.
Zidul de gheață al Pentagonului: „Dacă le construiți, s-ar putea să venim”
În ciuda presiunii venite din sectorul privat, oficialii Pentagonului și ai Comunității de Informații (IC) rămân circumpecți. Deși armata americană are o „foame insațiabilă” de instrumente IA pentru a procesa datele de recunoaștere și supraveghere, oficialii consideră că tehnologia este încă în stare „embrionară”.
În prezent, singura agenție guvernamentală care oferă sprijin financiar concret este NASA, pentru viitoarele operațiuni lunare. Pentru securitatea națională, scepticismul este alimentat de o întrebare simplă: poate industria comercială să demonstreze nu doar viabilitatea tehnică, ci și un model de business sustenabil care să bată infrastructura terestră?
Barierele cosmice: Radiații, căldură și costuri astronomice
Drumul către centrele de date orbitale este blocat de provocări inginerești monumentale. Deși spațiul este rece, vidul nu permite radiația eficientă a căldurii, iar cipurile IA generează temperaturi extreme care ar necesita sisteme de răcire complexe și grele. Mai mult, alimentarea acestora ar impune panouri solare gigantice, de ordinul kilometrilor pătrați, vulnerabile la resturile orbitale.
La acestea se adaugă costul lansărilor. Chiar dacă prețurile au scăzut, trimiterea a mii de sateliți în orbită rămâne de cinci ori mai scumpă decât construcția unui centru de date pe Pământ. În timp ce facilitățile terestre au o durată de viață de decenii, sateliții de pe orbita joasă trebuie înlocuiți la fiecare cinci ani. Până când vehicule gigant precum Starship nu vor reduce drastic costurile de transport, „Ochiul Digital” din spațiu rămâne, pentru mulți oficiali de rang înalt, un pariu riscant și mult prea scump.
-
Exclusivacum 3 zileMoșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 4 zileFabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
-
Exclusivacum 17 oreJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileHOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
-
Exclusivacum 17 oreIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 4 zileFestinul Zeilor de la Palat și „meniul zilei” pentru gardieni: Praf, pulbere și promisiuni
-
Exclusivacum 4 zile„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână
-
Exclusivacum 5 zileDoar 9%”: Cum a transformat chestorul Georgian Drăgan o minciună statistică în adevăr oficial la televiziune



