Actualitate
SAH LA SRI

Viorica Dancila, Marcel Ciolacu si Eduard Hellvig sunt somati sa ingroape OUG 6/2016 prin care „Guvernul meu” condus de Ciolos a transformat SRI in organ de cercetare penala. Avocatul Corneliu-Liviu Popescu cere masuri concrete dupa referendumul pe justitie pentru blocarea imixtiunii SRI in actul de justitie: „OUG nr. 6/2016 nu a fost inca aprobata prin lege, ceea ce face ca Referendumul sa fie aplicabil procedurii legislative de aprobare sau de respingere a OUG nr. 6/2016”, dezvaluie in exclusivitate colegii de la Lumea Justitiei.
Disputat si in dunga de aproape un an de zile, marele referendum pe Justitie anuntat de Klaus Werner Iohannis este pe punctul de a distruge ceea ce au construit cu mare truda, peste noapte, membrii cabinetului Ciolos care au alcatuit „Guvernul meu” in 2015. Acest lucru se va intampla daca presedintele Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, premierul Viorica Dancila si directorul Serviciului Roman de Informatii, Eduard Hellvig, vor da curs demersului exceptional si bine argumentat al reputatului avocat Corneliu-Liviu Popescu, care vine sa puna capat actiunilor initiate de Guvernul Ciolos in frunte cu fosta ministresa a Justitie, Raluca Pruna, de infiltrare a Serviciului Roman de Informatii in actul de justitie.
Corneliu-Liviu Popescu: „SRI a violat in mod deosebit de grav, pe scara larga si timp indelungat drepturile omului, statul de drept, democratia si ordinea constitutionala, aplicand legi neconstitutionale”
Este vorba despre o petitie pe care avocatul Corneliu-Liviu Popescu a trimis-o presedintelui Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, premierului Viorica Dancila si directorului Serviciului Roman de Informatii, Eduard Hellvig, in data de 16 iulie 2019, prin care le solicita, in esenta, sa nu permita ca Serviciul Roman de Informatii sa isi continue calitatea de organ de cercetare penala, asa cum a dispus, prin OUG nr. 6/2016, Guvernul Ciolos – prezentat de Klaus Iohannis drept „Guvernul meu” pentru care „a fost nevoie sa moara oameni”.
Solicitarea avocatului Corneliu-Liviu Popescu de blocare a legiferarii aberantei ordonante 6/2016, prin care SRI a fost transformat in organ de cercetare penala, vine in contextul in care OUG nr. 6/2016 se afla in prezent in procedura legislativa in Camera Deputatilor, dupa ce a fost adoptata de Guvernul Ciolos, la propunerea Ministerului Justitiei condus la acea data de Raluca Pruna, avand chiar si sustinerea CSAT-ului condus de presedintele Klaus Werner Iohannis.
Momentul formularii petitiei de catre avocatul Popescu este cum nu se poate mai potrivit, daca tinem cont de rezultatul referendumului initiat de Iohannis prin care s-a decis interzicerea emiterii de ordonante de urgenta in domeniul justitiei, dar si de faptul ca OUG nr. 6/2016 (care face parte din categoria ordonantelor de urgenta in domeniul organizarii judiciare) ar avea consecinte directe atat asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, cat si asupra Legii nr. 508/2004 privind functionarea DIICOT.
Nevoia unor reactii din partea liderilor Parlamentului, Guvernului si a directorului SRI de blocare a tentativelor ca OUG 6/2016 sa fie transformata in lege este cu atat mai arzatoare, tinand cont ca perpetuarea prevederilor OUG 6/2016 ar permite imixtiunea Serviciului Roman de Informatii in continuare in actul de justitie, de aceasta data prin lege, si nu prin protocoale sau OUG.
Astfel, avocatul Corneliu-Liviu Popescu solicita:
„-Camerei Deputatilor a Parlamentului Romaniei sa voteze respingerea OUG nr. 6/2016;
-Guvernului Romaniei sa declare public oficial ca nu mai sustine aprobarea prin lege a OUG nr. 6/2016;
-Serviciului Roman de Informatii sa declare public oficial ca respecta vointa poporului exprimata prin Referendumul national consultativ din 26.05.2019 si ca, in consecinta, solicita respingerea prin lege a OUG nr. 6/2016, prin care a dobandit calitatea de organ de cercetare penala pe care a avut-o fosta politie politica totalitara comunista”.
Publicam in continuare Petitia formulata de avocatul Corneliu-Liviu Popescu in data de 16 iulie 2019:
„Subsemnatul, Corneliu-Liviu POPESCU, cetatean roman, (…),
In temeiul dreptului de petitionare consacrat de art. 51 din Constitutia Romaniei,
Formulez prezenta
P E T I T I E
Prin care:
Avand in vedere:
– Decretul nr. 420/2019, prin care Presedintele Romaniei, Domnul Klaus Werner IOHANNIS, a decis organizarea unui referendum national consultativ privind, inter alia, interzicerea adoptarii ordonantelor de urgenta in domeniul organizarii judiciare;
– rezultatul Referendumului national consultativ din data de 26.05.2019, validat de Curtea Constitutionala prin Hotararea din 27.06.2019, prin care poporul roman si-a exprimat consultativ vointa suverana in sensul interzicerii adoptarii ordonantelor de urgenta in domeniul organizarii judiciare;
– dispozitiile art. 2 alin. (1) si art. 90 din Constitutia Romaniei, conform carora referendumul este o forma de exercitare directa a suveranitatii nationale de popor, prin care acesta isi exprima vointa cu privire la probleme de interes national;
– dispozitiile art. 118 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei, potrivit carora toate componentele fortelor armate sunt subordonate exclusiv vointei poporului;
– faptul ca OUG nr. 6/2016 privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal face parte, indiscutabil, din categoria ordonantelor de urgenta in domeniul organizarii judiciare, intrucat modifica expres direct, inter alia, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a DIICOT;
– faptul ca OUG nr. 6/2016 a fost adoptata de un Guvern calificat expres de Domnul Klaus Werner IOHANNIS drept „Guvernul meu” si condus de Domnul Dacian Julien CIOLOS, a fost avizata favorabil de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, ai carui presedinte si vicepresedinte erau illo tempore Domnii Klaus WERNER IOHANNIS si Dacian Julien CIOLOS – ambii domni schimbandu-si apoi radical pozitia si facand campanie referendara manifesta in favoarea interzicerii adoptarii ordonantelor de urgenta in aceasta materie – si a fost contrasemnata, ca ministru al justitiei, de Doamna Raluca Alexandra PRUNA (cu referire la aceasta ordonanta de urgenta, Doamna Raluca Alexandra PRUNA a sustinut „Cu o urmarire penala si o combatere a infractionalitatii slabe, discutia despre drepturi e un lux teoretic.”; cu o alta ocazie, la o sedinta a Consiliului Superior al Magistraturii, Doamna Raluca PRUNA a afirmat „[…] eu m-am dus si am mintit la CEDO si spun bine mintit la CEDO […] deci eu am mintit acolo […]”);
– faptul ca, prin OUG nr. 6/2016, Serviciul Roman de Informatii a dobandit, pentru prima data de la infiintarea sa, calitatea de organ de cercetare penala (calitate avuta de Securitatea Statului totalitar comunist – calificata de preambulul OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii drept principalul instrument prin care s-a exercitat „o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, drepturilor si libertatilor lor fundamentale”, cu precizarea ca Serviciul Roman de Informatii este, prin personal, resurse materiale, arhive si metode de lucru, principalul succesor al politiei politice totalitare comuniste);
– faptul ca Serviciul Roman de Informatii a violat in mod deosebit de grav, pe scara larga si timp indelungat drepturile omului, statul de drept, democratia si ordinea constitutionala, aplicand legi neconstitutionale (aspecte constatate prin Deciziile Curtii Constitutionale nr. 51/2016, nr. 91/2018 si nr. 802/2018) fara sa fie capabil sa observe acest lucru si incheind protocoale neconstitutionale (aspect statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 26/2019) – „gratie” inclusiv faptului ca a avut in conducere persoane precum un „academician” al unei „Academii” de impostori, un doctor in „stiinte” facut de un sfertodoct plagiator si doctori „in stiinte” plagiatori;
– faptul ca OUG nr. 6/2016 nu a fost inca aprobata prin lege, procedura legislativa de adoptare a legii de aprobare sau de respingere a acesteia fiind pe agenda legislativa a Camerei Deputatilor, ceea ce face ca Referendumul national consultativ din 26.05.2019, fara sa poata fi aplicat (retroactiv) direct OUG nr. 6/2016 (facta praeterita), sa fie aplicabil procedurii legislative (in curs) de aprobare sau de respingere a OUG nr. 6/2016 (facta pendentia);
– faptul ca multe partide politice parlamentare au facut campanie referendara pentru un vot afirmativ, ca dupa referendum principalul partid politic de guvernamant a declarat ca ii respecta rezultatul, iar Doamna Prim-Ministru a afirmat ca nu va mai adopta ordonante de urgenta in domeniul organizarii judiciare,
Solicit:
- Camerei Deputatilor a Parlamentului Romaniei sa voteze respingerea OUG nr. 6/2016;
- Guvernului Romaniei sa declare public oficial ca nu mai sustine aprobarea prin lege a OUG nr. 6/2016;
- Serviciului Roman de Informatii sa declare public oficial ca respecta vointa poporului exprimata prin Referendumul national consultativ din 26.05.2019 si ca, in consecinta, solicita respingerea prin lege a OUG nr. 6/2016, prin care a dobandit calitatea de organ de cercetare penala pe care a avut-o fosta politie politica totalitara comunista.
PETITIONAR,
Corneliu-Liviu POPESCU”
Actualitate
Australia achiziționează torpile MK-48 pentru modernizarea flotei sale submarine
Actualitate
Forțele Spațiale ale SUA: Priorități aliniate cu administrația Trump în fața unor reduceri bugetare
Actualitate
UE exclude SUA din pachetul de finanțare SAFE de 150 de miliarde de euro: drumul spre autonomia strategică

Inițiativa SAFE, parte a programului Readiness 2030, marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare europeană, prioritizând reînarmarea și reducerea dependenței de Washington.
Uniunea Europeană a exclus Statele Unite din accesul la noul pachet de finanțare de 150 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru acțiuni de securitate în Europa (SAFE), demonstrând angajamentul său față de autonomia strategică, reînarmarea accelerată și o mai mică dependență de Statele Unite pentru armament. Inițiativa SAFE face parte din programul mai amplu Readiness 2030, anunțat de Comisia Europeană. Finanțarea se va realiza prin intermediul piețelor de capital, iar fondurile vor fi redistribuite statelor membre sub formă de împrumuturi, în funcție de cerere și de planurile naționale de înarmare.
Autonomie strategică și achiziții comune
SAFE va permite statelor membre să își mărească semnificativ investițiile în apărare prin achiziții comune din industria europeană de apărare, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la interoperabilitate, predictibilitate și reducerea costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică. Achizițiile comune SAFE necesită implicarea a cel puțin două țări, una dintre acestea fiind membră UE. Pe lângă statele membre UE, sunt eligibile Ucraina, țările Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – și țările Spațiului Economic European (SEE). SUA și Regatul Unit sunt excluse.
Îndoieli privind dependența de sistemele de armament americane
Decizia de a exclude SUA reflectă îngrijorările legate de independența operațională a unor sisteme de armament americane, precum avioanele de luptă F-35. Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca armata să aibă „mâini libere” în situații de criză, sugerând limitări impuse de utilizarea armelor străine.
Pachetul ReArm Europe și noul document alb de apărare
SAFE reprezintă o parte importantă din pachetul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro, restul urmând să fie alocat în patru ani printr-o clauză de excepție pentru bugetele naționale de apărare, până la maximum 1,5% din PIB. Noul document alb de apărare al UE se concentrează pe închiderea decalajelor de capacitate, consolidarea bazei industriale de apărare, sprijinirea Ucrainei și creșterea rapidă a gradului de pregătire până la sfârșitul deceniului. Documentul evidențiază ritmul accelerat al retragerii aliaților tradiționali, inclusiv SUA, de pe scena europeană, subliniind decizia ca fiind mai rapidă decât anticipat. Acest lucru este corelat cu declarațiile pro-ruse ale președintelui Donald Trump, precum și cu suspendarea ajutorului militar și a schimbului de informații cu Ucraina.
Priorități și proiecte viitoare
Printre decalajele de capacitate vizate se numără sistemele de apărare aeriană și antirachetă, munițiile, sistemele anti-drone, dronele, echipamentele de război electronic și tehnologiile emergente precum inteligența artificială și calculul cuantic. Documentul propune o serie de proiecte comune de apărare, detaliile urmând a fi stabilite ulterior de statele membre. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a menționat că Consiliul European își propune să prezinte opțiuni pentru proiecte comune de apărare statelor membre în jurul lunii iunie. Documentul subliniază importanța programelor collaborative pentru a accelera livrarea echipamentelor și pentru a spori capacitatea de producție a industriei europene de apărare. Kubilius a evitat să ofere ținte precise pentru cheltuielile de apărare ale statelor membre, sugerând totuși că o cotă de peste 2% din PIB este în concordanță cu un „nou nivel de ambiție”.
-
Exclusivacum 4 zile
Scandal electoral în penitenciar: Acuzații grave de manipulare și presiuni
-
Exclusivacum 2 zile
Haos și bădărănie în Penitenciarul Botoșani: un ofițer ANP jignit de colegi
-
Exclusivacum 3 zile
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, vizită inedită la Penitenciarul Deva: un semnal puternic pentru reforma sistemului penitenciar
-
Exclusivacum 2 zile
Un milion de euro pentru plimbări în parc: Luxul de la ANP în contrast cu realitatea din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
Muntele corupției: Iepuri și capcane în Vălenii de Munte
-
Exclusivacum 2 zile
Castelul de cărți de joc in scandalul White Tower & City Gate-Rețeaua de corupție imobiliară: Milioane furate, acte fără număr
-
Exclusivacum 4 zile
Scenariul fraudelor imobiliare: Figuri si umbre în dosarul White Tower & City Gate
-
Exclusivacum 3 zile
Mandat eșuat al ANP în asigurarea siguranței penitenciarelor