Actualitate
Cum a fost posibila declasificarea unui document “STRICT SECRET” – a se vedea protocoalele clasificate fara emiterea unei Hotarari de Guvern?
Incisiv de Prahova solicita public un raspuns de la ICCJ, sens in care s-a inintat si o adresa (raspusul il vom publica).
In baza Legii nr.544/2001 privind accesul la informatiile de interes public precum si pentru o corecta informare publica, va solicit sa ne raspundeti punctual la urmatoarele intrebari:
- Cand (data exacta) si in baza carui document/act normativ (enuntati norma juridica cu putere de lege si textul articolului respectiv) a primit PRESEDINTELE ICCJ si JUDECATORII ANUME DESEMNATI din cadrul ICCJ capacitatea de a atribui documentelor proprii emise/elaborate in activitatea judiciara clasa de secretizare „SECRET DE STAT”, precum si nivelul de secretizare “SECRET”, „STRICT SECRET” si/sau „STRICT SECRET DE IMPORTANTA DEOSEBITA”, respectiv capacitatea de declasifcare a acestor categorii de documente/informatii clasifificate “secret de stat”, dat fiind ca, potrivit legii speciale recte Legea nr.182/2002, orice declasificare pentru aceste nivele de secretizare anterior mentionate este necesara emiterea unei Hotarari de Guvern, conform si Deciziei CCR nr.74.2019.
Mentionez in acest sens ca potrivit Legii nr.182/2002, sunt mentionate clasele de secretizare si nivelurile de secretizare:
In sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
- a) informaţii – orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere in circulaţie;
- b) informaţii clasificate – informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţionala, care, datorită nivelurilor de importanta si consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;
- c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat si secrete de serviciu;
- d) informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţionala, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţionala si apărarea tarii;
- e) informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
- f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt:
– strict secret de importanta deosebita -informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepţionala securităţii naţionale;
– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securităţii naţionale;
– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securităţii naţionale;
De asemenea, mentonez faptul ca prin art. 17 din Legea 182/2002, se precizeaza:
„In categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:
- a) sistemul de apărare a tarii si elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului si tehnicii de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;
- b) planurile, precum si dispozitivele militare, efectivele si misiunile forţelor angajate;
- c) cifrul de stat si alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum si activităţile in legătura cu realizarea si folosirea acestora;
- d) organizarea sistemelor de protecţie si apărare a obiectivelor, sectoarelor si la reţelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate acestora;
- e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicaţii si la reţelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
- f) activitatea de informaţii desfasurata de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii si siguranţa naţionala;
- g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;
- h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene efectuate la scări de zbor mai mari de 1:20.000, pe care sunt reprezentate elementele de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat.
- i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele naţionale de metale si minereuri rare, preţioase, disperse si radioactive, precum si datele si informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
- j) sistemele si planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa si alţi agenţi necesari funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
- k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice si investiţiile care au legătura cu siguranţa naţionala ori cu apărarea naţionala sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-ştiinţifice ale României;
- l) cercetările ştiinţifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afară celor fundamentale, precum si programele pentru protecţia si securitatea materialelor si a instalaţiilor nucleare;
- m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României si elementele de siguranţa ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum si
imprimarea si tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligaţiunilor de stat;
- n) relaţiile si activităţile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum si informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, fata de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul roman si -a asumat obligaţia de protecţie.”
Dupa cum se observa documente/informatii din domeniul judiciar nu fac parte din enumerarea limitativa anterior mentionata, sens in care cum este posibil legal ca documente emanate de magistrati sa fie clasificate in clasa de secretizare “secret de stat”?
Totodata, art 19 din aceeasi lege 182/2002, mentioneaza:
Sunt împuterniciţi sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor:
- a) pentru informaţiile strict secrete de importanta deosebita:
- Preşedintele României;
- preşedintele Senatului si preşedintele Camerei Deputaţilor;
- membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
- primul -ministru;
- membrii Guvernului si secretarul general al Guvernului;
- guvernatorul Băncii Naţionale a României;
- directorii serviciilor naţionale de informaţii;
- directorul Serviciului de Protecţie si Paza;
- directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
- secretarul general al Senatului si secretarul general al Camerei Deputaţilor;
- preşedintele Institutului Naţional de Statistica;
- directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
- alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul -ministru;
- b) pentru informaţiile strict secrete-împuterniciţii prevăzuţi la lit. a), precum si funcţionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
- c) pentru informaţiile secrete-împuterniciţii prevăzuţi la lit. a) si b), precum si funcţionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.
Precizati care este lista documentelor clasificate elaborate la nivelul ICCJ si a tuturor instantelor de judecata inferiore acesteia, liste aprobate prin Hotarare a Guvernului, conform prevederilor Legii nr.182/2002. Precizati numarul si data acestei HG, respectiv cine sunt semnatarii avand in vedere ca numarul si subiectul unei astfel de HG, nu pot fi secrete pentru public intrucat ar trebui sa fie cel putin opozabile in situatia existentei unui litigiu, chiar daca textul acesteia este clasificat si nu poate fi accesibil publicului. De altfel, referiri la documente clasificate (numar, data si subiectul de referinta al actului respectiv) se regasesc public in toate domeniile de activitate ale statului, inclusiv HCSAT clasificate ce sunt publicate pe site-ul de profil.
A FOST IMPUTERNICIT PRESEDINTELE ICCJ, JUDECATORII ICCJ DE CATRE PRESEDINTELE ROMANIEI SAU DE CATRE ALTA PERSOANA SA POATA ATRIBUI ACEST NIVEL DE SECRETIZARE? PRIN CE DOCUMENT SI DIN CE DATA?
Cum a fost posibila declasificarea unui document “STRICT SECRET” a se vedea protocoalele clasificate fara emiterea unei Hotarari de Guvern?
Directorul ziarului Incisiv de Prahova
Ec Adrian Radu
Actualitate
ADIO, MONOPOL AMERICAN? Planul radical al Pentagonului de a construi nave de război în Japonia și Coreea de Sud
Într-o tentativă fără precedent de a sparge blocajul productivității din șantierele navale autohtone, Departamentul Apărării al SUA a solicitat suma de 1,85 miliarde de dolari printr-un mecanism de finanțare special. Deși oficial fondurile sunt destinate „studiilor și dezvoltării”, semnalele venite din interiorul administrației confirmă o intenție mult mai agresivă: achiziționarea directă de fregate, distrugătoare și crucișătoare construite în șantierele navale din Japonia și Coreea de Sud.
Sfârșitul întârzierilor cronice: Eficiența asiatică versus blocajul american
Decizia marchează o schimbare seismică în strategia de apărare. În prezent, șantierele navale din Statele Unite se confruntă cu întârzieri masive, variind între 14 și 42 de luni pentru programe esențiale, cum sunt distrugătoarele din clasa Arleigh Burke. În contrast puternic, aliații asiatici au demonstrat o capacitate de execuție uluitoare. De exemplu, șantierele japoneze au reușit să demareze construcția unor noi crucișătoare dotate cu sistemul Aegis care vor fi la apă în mai puțin de cinci ani—un ritm considerat imposibil în prezent pe teritoriul american.
Oficiali guvernamentali argumentează că injectarea de capital în parteneriate externe este singura metodă de a „zgudui paradigma” unei industrii interne care, deși a beneficiat de bugete dublate în ultimele două decenii, continuă să livreze nave cu costuri explozive și termene depășite. „Nimeni nu cheltuiește 1,85 miliarde de dolari doar pentru a studia ceva. Acești bani sunt acolo pentru achiziția de active”, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt, subliniind urgența de a adăuga capacitate și competiție reală în sistem.
„Modelul Finlanda”: O strategie de tip cal troian pentru revitalizarea industriei interne
Planul Pentagonului nu presupune abandonarea industriei americane, ci o reformare forțată a acesteia prin ceea ce experții numesc „Modelul Finlanda”. Strategia prevede ca primele nave (structura metalică și sistemele mecanice) să fie construite în Asia, în timp ce integrarea sistemelor de luptă critice va rămâne în sarcina contractorilor americani.
Condiția esențială impusă giganților navali precum Hanwha, HD Hyundai sau Mitsubishi este ca aceștia să investească direct în Statele Unite. Fie prin modernizarea șantierelor existente, fie prin construirea unora noi pe teritoriu american, acești parteneri externi ar urma să aducă tehnologia, robotizarea și metodele de producție ultra-eficiente care au transformat Japonia și Coreea de Sud în lideri mondiali. Obiectivul final este ca restul contractelor pe termen lung să fie executate în SUA, utilizând forță de muncă și baze de aprovizionare americane.
Frontul de acasă: Congresul se pregătește de „război” cu Administrația
În ciuda logicii economice și operative, planul se lovește de un zid de rezistență în Congres. Aleșii americani și-au exprimat scepticismul profund, invocând riscuri legate de securitatea tehnologică și impactul asupra locurilor de muncă din statele cu tradiție în construcții navale. Unii parlamentari au comparat ideea de a construi distrugătoare în Asia cu „cele mai proaste decizii comerciale din istorie”, susținând că subcontractanții locali vor fi primele victime ale acestei externalizări.
Din punct de vedere legal, obstacolele sunt la fel de mari. Legislația actuală interzice, în general, construcția navelor militare în afara țării. Totuși, utilizarea fondurilor de reconciliere și posibilitatea unor derogări prezidențiale bazate pe motive de securitate națională oferă Administrației pârghiile necesare pentru a ocoli restricțiile tradiționale, dacă miza este considerată critică pentru menținerea supremației pe mare în fața noilor amenințări globale.
O „spirală a morții operative” pentru flota americană
Criticile de la cel mai înalt nivel s-au intensificat recent, directorul Biroului de Management și Buget avertizând executivii din industria navală că restanțele masive duc flota într-o „spirală a morții operative”. Din perspectiva Washingtonului, performanța corporativă sub așteptări a forțat mâna Pentagonului să caute soluții dincolo de granițe.
În timp ce Marina SUA insistă că are nevoie de „toate mâinile pe punte” și de o abordare creativă pentru a suplini lipsa forței de muncă și a infrastructurii învechite, bătălia pentru viitorul șantierelor americane se mută în arena politică. Dacă acest plan de 1,85 miliarde de dolari va trece de filtrul legislativ, ar putea reprezenta începutul unei noi ere în care sigiliul „Made in USA” pe o navă de război va fi precedat de expertiza și viteza de execuție a aliaților din Pacific.
Actualitate
Inteligența predictivă redefinește dominația maritimă: Integer Technologies accelerează autonomia în zonele de conflict
Dincolo de simpla navigație: Provocarea mediilor contestate
Într-un peisaj maritim marcat de amenințări de tip A2/AD (anti-access/area denial), activități în „zona gri” și pericole emergente la adresa infrastructurii submarine, cererea pentru autonomie a evoluat radical. Astăzi, miza nu mai este doar deplasarea unei platforme de la un punct la altul, ci capacitatea operatorilor de a anticipa problemele înainte ca acestea să escaladeze. În acest context, Integer Technologies, una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din Statele Unite, propune o schimbare de paradigmă prin software-ul DIGIT, integrat deja în proiectele strategice de vehicule submarine autonome de mare capacitate.
Misiunile de monitorizare continuă și supraveghere persistentă în teatre de operațiuni precum Pacificul necesită nu doar rază lungă de acțiune, ci și o anduranță extremă. Tehnologia actuală trebuie să permită sistemelor să funcționeze eficient în medii cu comunicații degradate sau inexistente, oferind o prezență scalabilă și accesibilă din punct de vedere al costurilor, capabilă să răspundă inclusiv provocărilor reprezentate de contramăsurile împotriva minelor marine.
Arhitectura succesului prin misiuni asigurate
Spre deosebire de furnizorii tradiționali de platforme sau senzori, abordarea propusă se concentrează pe un strat software esențial: asigurarea misiunii. Această soluție transformă datele brute în avantaje decizionale, permițând sistemelor să prezică probabilități în medii incerte. Nucleul inovației constă în capacitatea de a nu fi doar reactiv la informațiile primite, ci de a utiliza instrumente predictive pentru a adapta cursul acțiunii în timp real.
Parteneriatul strategic cu mediul academic și industria de apărare permite transferul inovațiilor din laboratoarele de cercetare direct în teatrele de operațiuni. Această punte peste „valea morții” a inovației tehnologice asigură faptul că noile capacități nu sunt doar experimente științifice, ci active gata de desfășurare, capabile să ajute operatorii în uniformă să ia decizii mai rapide și mai informate.
Gemenii digitali și anticiparea mișcărilor adversarului
Diferențiatorul tehnologic major este utilizarea modelelor bazate pe fizică, rulate la marginea rețelei (edge computing). Prin crearea unor „gemeni digitali” ai vehiculelor, ai mediului și chiar ai activelor adversarului, software-ul poate rula scenarii complexe de tip Monte Carlo mai rapid decât timpul real. Acest proces permite evaluarea impactului oricărei schimbări – fie că este vorba de o defecțiune tehnică sau de o manevră a inamicului – asupra eficacității misiunii.
Un aspect critic al platformei DIGIT este capacitatea sa de a opera în medii cu comunicații limitate sau bruiate. Software-ul este modular și agnostic față de platformă, ceea ce înseamnă că poate fi integrat pe diverse tipuri de nave, de la vehicule submarine autonome până la grupuri de nave de suprafață, oferind un strat de inteligență care preîntâmpină crizele înainte ca acestea să devină iremediabile.
Viitorul autonomiei subacvatice de mare anduranță
Prin participarea la programe de elită precum CAMP (Combat Autonomous Maritime Platform), tehnologia este implementată pe vehicule submarine de dimensiuni extra-mari, alimentate cu celule de combustibil. Obiectivul este clar: menținerea avantajului strategic prin prezență persistentă și autonomie de încredere. Aceasta nu este doar despre mentenanță predictivă, ci despre sănătatea generală a misiunii și capacitatea sistemului de a-și ajusta comportamentul pentru a asigura succesul, chiar și fără contact cu centrul de comandă pentru perioade lungi de timp.
Actualitate
Servere printre stele: Goana după „Aurul Digital” în orbită și scepticismul Pentagonului
Într-o eră în care inteligența artificială (IA) devorează volume colosale de date, industria spațială a identificat următoarea frontieră tehnologică: Centrele de Date Orbitale (ODC). Proiectate ca veritabile „ferme” de servere lansate în spațiu, dotate cu mii de procesoare grafice (GPU) de mare putere, aceste facilități promit să replice infrastructura gigantică de pe Pământ direct în vidul cosmic. Deși investitorii de tip venture capital au declanșat o adevărată „febră a aurului” în Silicon Valley, autoritățile din domeniul securității naționale privesc fenomenul cu o rezervă pragmatică.
Explozia investițiilor: Miliarde de dolari pentru procesare extraterestră
Cifrele indică o accelerare uluitoare a interesului financiar. Dacă în întregul an 2025 s-au investit 197 de milioane de dolari în tehnologia ODC, primele trei luni ale anului 2026 au adus deja finanțări record de 541 de milioane de dolari. Proiecțiile sunt și mai ambițioase: piața ar putea atinge 39 de miliarde de dolari până în 2035, propulsată de giganți precum SpaceX, Google și Meta.
Susținătorii acestui concept argumentează că mutarea procesării IA în spațiu ar rezolva problemele critice de pe Pământ, eliminând consumul uriaș de energie electrică și de apă potabilă necesară pentru răcirea sistemelor terestre. Cu toate acestea, experții avertizează că ne aflăm la vârful unui „ciclu de hype”, unde entuziasmul investitorilor depășește realitatea tehnică actuală.
Zidul de gheață al Pentagonului: „Dacă le construiți, s-ar putea să venim”
În ciuda presiunii venite din sectorul privat, oficialii Pentagonului și ai Comunității de Informații (IC) rămân circumpecți. Deși armata americană are o „foame insațiabilă” de instrumente IA pentru a procesa datele de recunoaștere și supraveghere, oficialii consideră că tehnologia este încă în stare „embrionară”.
În prezent, singura agenție guvernamentală care oferă sprijin financiar concret este NASA, pentru viitoarele operațiuni lunare. Pentru securitatea națională, scepticismul este alimentat de o întrebare simplă: poate industria comercială să demonstreze nu doar viabilitatea tehnică, ci și un model de business sustenabil care să bată infrastructura terestră?
Barierele cosmice: Radiații, căldură și costuri astronomice
Drumul către centrele de date orbitale este blocat de provocări inginerești monumentale. Deși spațiul este rece, vidul nu permite radiația eficientă a căldurii, iar cipurile IA generează temperaturi extreme care ar necesita sisteme de răcire complexe și grele. Mai mult, alimentarea acestora ar impune panouri solare gigantice, de ordinul kilometrilor pătrați, vulnerabile la resturile orbitale.
La acestea se adaugă costul lansărilor. Chiar dacă prețurile au scăzut, trimiterea a mii de sateliți în orbită rămâne de cinci ori mai scumpă decât construcția unui centru de date pe Pământ. În timp ce facilitățile terestre au o durată de viață de decenii, sateliții de pe orbita joasă trebuie înlocuiți la fiecare cinci ani. Până când vehicule gigant precum Starship nu vor reduce drastic costurile de transport, „Ochiul Digital” din spațiu rămâne, pentru mulți oficiali de rang înalt, un pariu riscant și mult prea scump.
-
Exclusivacum 3 zileMoșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 4 zileFabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
-
Exclusivacum 19 oreJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileHOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
-
Exclusivacum 19 oreIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 4 zileFestinul Zeilor de la Palat și „meniul zilei” pentru gardieni: Praf, pulbere și promisiuni
-
Exclusivacum 4 zile„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână
-
Exclusivacum 5 zileDoar 9%”: Cum a transformat chestorul Georgian Drăgan o minciună statistică în adevăr oficial la televiziune



